9,120 matches
-
Dacă dispare din versiunea finală, rămân totuși câteva urme din el în imaginile cerbului cu săgeata, a mamei cu coarnele și coada ei335 , a tentațiilor inspirate de către diavol și chiar în apariția finală a ființei stranii. Este, fără îndoială, o ironie feroce din partea scriitorului să facă să dispară latura de diavol în viziunea unui Isus de aghiazmatar. Sfântul Iulian cel Primitor este o poveste. O poveste crudă plină de sadism, sânge și sfințenie, care vorbește despre himera ospitalității, de o ospitalitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Iulian, într-o poveste care, sub culoarea simplității legendare, este una dintre cele mai tulburi. Flaubert o ține la distanță multiplicând, într- adevăr, medierile: este vorba de un Ev Mediu revăzut și regândit de către un romantism, el însuși obiect de ironie din partea lui Flaubert 341. Recursul la inspirația catolică nu se face, de altfel, fără un anumit amuzament: "cred că dacă voi continua, voi avea un loc asigurat în luminile Bisericii. Voi fi una dintre coloanele templului. După Sfântul Anton, Sfântul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sfinți. Pentru acesta din urmă voi face astfel încât să nu "moralizez" (Doamnei des Genettes, 19 iunie 1876)342. Trebuie spus că această "rescriere eretică a spiritualității creștine"343 își alege personaje sacre care nu se disting ca modele de virtute. Ironia flaubertiană se distinge nu numai în semnătură ("Și iată povestea sfântului Iulian Ospitalierul, cam așa cum o găsim, pe un vitraliu de biserică, în ținutul meu" - în care "cam așa cum" semnalează dualitatea narațiunii, fidelitatea și infidelitatea naratorului) dar și în titlu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
neospitalier prin excelență: el și-a omorât oaspeții cărora soția lui le oferise propriul pat. Între cele două paturi ale ospitalității, între crimă și sacrificiu, între păcat și salvare, există o contradicție ambiguă pe care povestea o pune în scenă. Ironia care exploatează sensul literal, evident dar și sensul ascuns pe care cititorul trebuie să-l perceapă articulează "două niveluri semantice suprapuse în care nici unul nu trebuie să-l oculteze pe celălalt"344. Juxtapunerea de enunțuri verosimile și de enunțuri neverosimile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cititorului modern "luminat" preocupat de verosimil și sceptic 345, aruncă o îndoială constantă asupra evenimentelor miraculoase. Cititorul este condus la o lectură dublă, una identificatoare, cealaltă critică operând într-o distanță mistificatoare, fără ca echilibru între cele două să fie afectat. Ironia lui Flaubert se găsește la toate nivelurile: în detalii mărunte (ca piticul care apare dintr-o prăjitură), în pastișarea lui Chateaubriand, a Memoriilor de dincolo de mormânt atunci când evocă panoplia armelor în camera tatălui, în parodierea procedeelor poveștii, în menționarea de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de exemplu, când se spune că sfântul Iulian merge în ajutorul Templierilor, deși se cunosc luptele îndârjite între Templieri și Ospitalieri)346, ca și în ansamblul acestei povești despre un sfânt catolic care se poartă ca un Oedip orb. La ironia destinului personajului face ecou ironia istoriei care nu ezită să alieze mentalitatea superstițioasă și pulsiunea ucigașă, verosimilul și neverosimilul, realismul și delirul fantasmatic (fantasma ar veni din mentalitatea religioasă superstițioasă a unei epoci revolute, deschisă supranaturalului și care se hrănește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că sfântul Iulian merge în ajutorul Templierilor, deși se cunosc luptele îndârjite între Templieri și Ospitalieri)346, ca și în ansamblul acestei povești despre un sfânt catolic care se poartă ca un Oedip orb. La ironia destinului personajului face ecou ironia istoriei care nu ezită să alieze mentalitatea superstițioasă și pulsiunea ucigașă, verosimilul și neverosimilul, realismul și delirul fantasmatic (fantasma ar veni din mentalitatea religioasă superstițioasă a unei epoci revolute, deschisă supranaturalului și care se hrănește și alimentează delirul). Folosind două
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
al textului implicând o dezavuare ironică a credibilității evenimentelor povestite 347. Amestecul de procedee moderne (focalizare internă, interpretare psihologică) și de elemente legendare întărește o ambiguitate fundamentală, care este unul dintre resorturile cele mai puternice ale capodoperei realizate de către scriitor. Ironia, distanța pe care aceasta o introduce nu dăunează cu nimic culorilor tragice ale poveștii. Flaubert nu vedea în aceasta nici o contradicție, dimpotrivă, după cum scria lui Louise Colet pe 9 octombrie 1852: "ironia nu știrbește deloc pateticul. Ea îl sporește, dimpotrivă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cele mai puternice ale capodoperei realizate de către scriitor. Ironia, distanța pe care aceasta o introduce nu dăunează cu nimic culorilor tragice ale poveștii. Flaubert nu vedea în aceasta nici o contradicție, dimpotrivă, după cum scria lui Louise Colet pe 9 octombrie 1852: "ironia nu știrbește deloc pateticul. Ea îl sporește, dimpotrivă"348. Ironia exploatează distanța și întreaga legendă a Sfântului Iulian cel Primitor este înscrisă de către Flaubert într-o problematică a distanței și a proximității. Dramă a distanței, a contactului imposibil înaintea producerii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe care aceasta o introduce nu dăunează cu nimic culorilor tragice ale poveștii. Flaubert nu vedea în aceasta nici o contradicție, dimpotrivă, după cum scria lui Louise Colet pe 9 octombrie 1852: "ironia nu știrbește deloc pateticul. Ea îl sporește, dimpotrivă"348. Ironia exploatează distanța și întreaga legendă a Sfântului Iulian cel Primitor este înscrisă de către Flaubert într-o problematică a distanței și a proximității. Dramă a distanței, a contactului imposibil înaintea producerii miracolului care face să dispară barierele și limitele pentru o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în dulap, sau mai degrabă cu moartele sale în cavou, au grile de lectură bine stabilite de către o familiară intertextualitate. Exceptând faptul că un cavou este totodată o închisoare dar și o pivniță cu praf de pușcă! Cu o fină ironie, Landolfi ne lasă să reflectăm la cât de explozive sunt profunzimile întunecate și cât de mult cavoul este imaginea însăși a unei memorii refulate. Totuși, o întreagă parte a povestirii este de- construită, atunci când tânăra femeie explică ceea ce apăruse atât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Logos, Luca Pițu Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson Evoluția creatoare, Henri Bergson Filosofia lui Dostoievski, Nikolai Berdiaev Filosofia vestimentației, Thomas Carlyle Fizica dragostei, Rémy de Gourmont Gîndind Europa, Edgar Morin Incantația sîngelui, Vasile Lovinescu (ed. I, II) Ironia, Mircea Doru Lesovici Istoria flirtului, Fabienne Casta-Rosaz În căutarea maestrului, George Bălan Între Orient și Occident, Luce Irigaray Însemnări pentru un tratat de cocotologie, Miguel de Unamuno Jurnal de călătorie al unui filosof (vol. 1, 2), Hermann Keyserling Lucian Blaga
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de Irina Mavrodin (nota trad.). 343 Pierre-Marc de Biasi, "Le palimpseste hagiographique. L'appropriation ludique des sources édifiantes dans la rédaction de "La Légende de saint Julien l'Hospitalier", în Flaubert, 2, Minard, 1986, pp. 69-124. 344 Catherine Kerbrat-Orecchioni, "L'ironie", în Linguistique et sémiologie, 1976, p. 15. 345 Karl Alfred Bluher, "Ironie textuelle et intertextuelle dans les Trois Contes de Flaubert, în Alfonso de Toro (ed.), Gustave Flaubert, Tubingen, Gunter Narr Verlag, 1987, pp. 173-202. 346 Vezi pe această temă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
L'appropriation ludique des sources édifiantes dans la rédaction de "La Légende de saint Julien l'Hospitalier", în Flaubert, 2, Minard, 1986, pp. 69-124. 344 Catherine Kerbrat-Orecchioni, "L'ironie", în Linguistique et sémiologie, 1976, p. 15. 345 Karl Alfred Bluher, "Ironie textuelle et intertextuelle dans les Trois Contes de Flaubert, în Alfonso de Toro (ed.), Gustave Flaubert, Tubingen, Gunter Narr Verlag, 1987, pp. 173-202. 346 Vezi pe această temă Piere -Marc de Biasi, "Un Conte à l'orientale. La tentation de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care în notele sale de călătorie (American notes) scrie că "prin vârful și tăișul său, libertatea în america își taie sclavii (astfel, înțelegem de ce Karl își ia numele simbolic de Negro). 565 Vezi Walter H. Sokel, Franz Kafka- Tragik und Ironie. Zur Struktur seiner Kunst, München & Wien, 1964, pp. 17-20. 566 Perspectiva naratorului nu este cu totul identică cu cea a eroului principal, deși foarte adesea ea tinde să se confunde cu aceasta. Vezi Peter Beicken, Perspective und Sehweise, Standford University
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
auzite și acționând astfel au câștigat teren în lupta cu mass-media, guvernul și opinia publică. Multe din aceste grupuri au succes deoarece s-au folosit de adresele lor de web pentru a construi relații cu un public variat. Că o ironie, în anii de apariție ai internetului, mulți experți în comunicare nu au văzut posibilă transformarea acestuia într-un mijloc de comunicare în masă. Mulți au eliminat această posibilitate comparând computerele cu telefoanele: „Deși computerele au fost menite să devină universale
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
auzite și acționând astfel au câștigat teren în lupta cu mass-media, guvernul și opinia publică. Multe din aceste grupuri au succes deoarece s-au folosit de adresele lor de web pentru a construi relații cu un public variat. Că o ironie, în anii de apariție ai internetului, mulți experți în comunicare nu au văzut posibilă transformarea acestuia într-un mijloc de comunicare în masă. Mulți au eliminat această posibilitate comparând computerele cu telefoanele: „Deși computerele au fost menite să devină universale
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
În Gh. Panu și Iacob Negruzzi, Junimea își află, în mod strălucit, doi cronicari ce vor desăvârși imaginea în posteritate a cercului din care au făcut parte. Ne parvin, pe această filieră a amintirii, efigiile care oscilează între nostalgie și ironie casantă, ecouri ale unei lumi ce nu mai are decât foarte puține puncte în comun cu România secolului XXI. Paginile lui Panu și Negruzzi descriu un univers pentru care vorba de spirit este o prezență naturală în economia unei conversații
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în aliajul de sincronizare naturală cu Occidentul și cultivare a tradițiilor familiale și comunitare este recuperabilă amprenta moldovenească a grupării junimiste. Simbolic, atunci când Maiorescu însuși rememorează, la 1890, întro pagină din Critice, fizionomia peisajului junimist, tonul se încarcă de o ironie nostalgică care îl apropie de proza lui Russo. Trecutul este populat de umbrele grave sau jucăușe pe care le convoacă, aducândule către lumină, textul fondatorului însuși. „Un vis al inteligenței libere“ - în puține ocazii formulările lui Maiorescu au fost mai
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în pagini de carte, în modul cel mai veridic cu putință și la un nivel de realizare cât mai aproape de măreția faptelor. Așa se explică larga răspândire a cărții de istorie și extensia problematicii istorice în sfera literar-artistică”. Ca o ironie a sorții, autorii apropie inconștient istoria de „sfera creației literar-artistice”, locul în care nararea trecutului ține de domeniul practicii și creației literare, însă trimiterea are o altă semnificație; este vorba, firește, de prezența istoriei naționale în creația literară militantă, tezistă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în țară sensul era contrar, fiind ilustrat, credem, cel mai bine de titlul unui articol semnat de Georgeta Horodincă, soția unui alt mare detractor al lui Maiorescu, N. Tertulian: „Adio, d-le Maiorescu” (Gazeta literară, nr. 48, 1955). Ca o ironie a sorții, peste ani, în 1982, autoarea și-a luat ea adio de la România comunistă, alegând libertatea oferită de Franța. Pentru că veni vorba de N. Tertulian (n. 1929), nu putem să nu amintim un articol des citat în bibliografiile comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Avocatul se transformă în procuror, iar jurații au de fiecare dată o atitudine potrivnică apărătorului, respectiv acuzatorului. Se constată metamorfozarea țapului ispășitor în idol și a idolului în țap ispășitor. Un critic clujean îl reabilitase, în timp ce altul ieșean, ca o ironie a sorții trăitor în orașul de unde pornise „Junimea”, căuta să îi micșoreze aura, în buna tradiție demolatoare a miturilor, inițiată de societatea culturală înființată la Iași. Nu au fost prea multe replici la adresa monografiei, dar au fost nume importante, cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
abordat. La acel moment, orice tip de negociere părea un efort lipsit de sens, mai ales că obiectul negocierii era o Europă de Est pierdută deja și care nu prezenta foarte multă importanță, cel puțin pentru Vest. Ca o crudă ironie, în momentul în care se luau deciziile la Nürnberg, URSS trimitea deja etnici germani să muncească ca sclavi în URSS. Deși nu se știe cifra exactă a etnicilor germani deportați din România în URSS, se estimează că au fost deportați
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
tuns, și-aveam niște galoși din alea așa lungi, izmene din alea albe și legat cu sfoară pe-aicea, plângea, plângea lume ca altceva. Cei care s-au întors direct în România au intrat în țară pe la Sighet - o crudă ironie, deoarece la acea vreme la Sighet era una dintre cele mai dure închisori din România comunistă. Un nou capitol se deschidea în istoria României, unul care avea să fie la fel de violent și inuman precum cel ce părea că se sfârșește
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Scornicești. Imaginea care ni se transmite despre Nucșoara și Scornicești este departe de a semăna cu imaginea bucolică pe care ne-am obișnuit să o avem despre satul românesc, titlul secțiunii, „Pe-un picior de plai...”, fiind mai degrabă rezultatul ironiei decât al realității. Nucleul cărții este reprezentat de secțiunile cuprinse între trei și șase, în care sunt descrise cele patru „strategii de dominare” identificate de autori ca fiind determinante în procesul de aservire de către puterea comunistă a țărănimii românești: „manipularea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]