8,664 matches
-
YHWH ’Är l (Mih 7,8): „Nu te bucură de mine, vrăjmașa mea, căci dacă am căzut, mă scol, iar când stau în întuneric, Domnul este Lumina mea.” (G-R) YHWH ’Är we-yișe‘ (Ps 27/26,1a): „Domnul este Lumina și Mântuirea mea.” (t.n.) Metaforă luminii, tot o metaforă universală, vorbeste despre Dumnezeu-călăuzitorul. În Biblie, ea are întotdeauna în subtext călăuzirea minunată din vremea exodului, cănd Dumnezeu lumină drumul evreilor noaptea prin pustiu din stâlpul de foc: We YHWH holQk li-
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
h (Ex 13,21): „Domnul mergea înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum, iar noaptea printr-un stâlp de foc, ca să-i lumineze, ca să meargă și ziua și noaptea.” (C) Această lumină călăuzește spre mântuire. Dar ea se poate transforma și în foc nimicitor, după cum afirmă oracolul lui Isaia împotriva asirienilor: We-h"y"h ’Ar Yiœer"’Ql le-’Qš ó Qe:ÄšÄ le-leh">"h (Is 10,17a): „Lumină lui Israel se va preface în foc
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
făptuise lucruri mari în Egipt.” (t.n.) Acest participiu prezent al formei verbale hip‘îl de la radicalul YŠ‘, se comportă ca un substantiv. După cum se observă din exemplele citate, este adesea însoțit de un pronume-sufix care indică beneficiarul acțiunii de mântuire înfăptuite de Dumnezeu. Sinonime cu acest nume sunt cateva expresii formate dintr-un nume divin generic în anexiune cu unul din substantivele abstracte de la aceeasi rădăcina YŠ‘, si anume, yQša‘ (masculin), sau yešó‘"h (feminin), cu semnificația „mântuire”, construite și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
acțiunii de mântuire înfăptuite de Dumnezeu. Sinonime cu acest nume sunt cateva expresii formate dintr-un nume divin generic în anexiune cu unul din substantivele abstracte de la aceeasi rădăcina YŠ‘, si anume, yQša‘ (masculin), sau yešó‘"h (feminin), cu semnificația „mântuire”, construite și ele cu pronume sufix: k š"k"ƒaÖ ’ElohQ yiš‘ek we-Țór m"‘uzzek lo’ z"kart... (Is 17,10a): „Căci ai uitat pe Dumnezeul mântuirii tale și de Stâncă scăpării tale nu ți-ai adus aminte...” (t
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
rădăcina YŠ‘, si anume, yQša‘ (masculin), sau yešó‘"h (feminin), cu semnificația „mântuire”, construite și ele cu pronume sufix: k š"k"ƒaÖ ’ElohQ yiš‘ek we-Țór m"‘uzzek lo’ z"kart... (Is 17,10a): „Căci ai uitat pe Dumnezeul mântuirii tale și de Stâncă scăpării tale nu ți-ai adus aminte...” (t.n.) wa-’an ba-YHWH ’ațappeh ’ăl"h lQ’lohQy yiš‘ (Mih 7,7): „Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Dumnezeul mântuirii tale și de Stâncă scăpării tale nu ți-ai adus aminte...” (t.n.) wa-’an ba-YHWH ’ațappeh ’ăl"h lQ’lohQy yiš‘ (Mih 7,7): „Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele.” (C) HinnQh ’Pl yešó‘"Ö ’e>”aƒ we-lo’ ’epeƒo: k ‘"zz we-zimeroÖ Yah YHWH wa-yeh l li-yešó‘"h (Is 12,2): „Iată Dumnezeul mântuirii mele: în El mă voi încrede și nu mă voi mai teme, căci tăria mea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Mih 7,7): „Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele.” (C) HinnQh ’Pl yešó‘"Ö ’e>”aƒ we-lo’ ’epeƒo: k ‘"zz we-zimeroÖ Yah YHWH wa-yeh l li-yešó‘"h (Is 12,2): „Iată Dumnezeul mântuirii mele: în El mă voi încrede și nu mă voi mai teme, căci tăria mea și laudă mea e Domnul și El mi-a fost mântuire.” (t.n.) Când folosește numele de moša‘ sau una din expresiile sinonime cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
k ‘"zz we-zimeroÖ Yah YHWH wa-yeh l li-yešó‘"h (Is 12,2): „Iată Dumnezeul mântuirii mele: în El mă voi încrede și nu mă voi mai teme, căci tăria mea și laudă mea e Domnul și El mi-a fost mântuire.” (t.n.) Când folosește numele de moša‘ sau una din expresiile sinonime cu el, omul Vechiului Testament se gândește la Dumnezeu că salvator din primejdii și strâmtorări. Abia în Noul Testament mântuirea va dobândi conotația eshatologica pe care o are
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mea e Domnul și El mi-a fost mântuire.” (t.n.) Când folosește numele de moša‘ sau una din expresiile sinonime cu el, omul Vechiului Testament se gândește la Dumnezeu că salvator din primejdii și strâmtorări. Abia în Noul Testament mântuirea va dobândi conotația eshatologica pe care o are pentru creștini și numele de Mântuitor îi va fi aplicat lui Isus Hristos 238. Semnificație: salvator al credinciosului sau al poporului din primejdii și necazuri. 3.1.16.2. Go’el: „cela ce
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Răscumpărător” e perceput că sinonim cu „Mântuitor”, ambele fiindu-i des aplicate lui Hristos în Noul Testament. De aici și fluctuația constatată în traducerile românești. Se pierd astfel conotații importante mai ales pentru cariera acestui cuvânt în traducere grecească, în Noul Testament: „mântuirea” nu implică neapărat un preț pe care trebuie să-l plătească cel care o efectuează. Ea consemnează doar efectul acțiunii acestuia asupra beneficiarului: izbăvirea lui, dar nu și nuanță de solidaritate familială și sacrificiul pe care îl face agentul de dragul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
psalmi și în 2Sam 22) și metaforă lexicalizata qeren, „corn”, tradusă de obicei cu „tărie, putere”. „Domnul e stâncă mea, cetatea mea întărită și izbăvirea mea! Dumnezeul meu, întărirea mea și voi nădăjdui în El; scutul meu, puterea (litt. cornul) mântuirii mele, scăparea mea!” (t.n.) Un alt sinonim al lui Țór, ’e>en „piatră”, apare în discursul testamentar al lui Iacob (Gen 49,24), unde Dumnezeu este numit Ro‘eh, ’E>en Yiœer"’Ql, „Pastorul, Stâncă lui Israel”. Semnificații de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Semnificații de bază: cel care se îngrijește, ocrotește, călăuzește, hrănește. 3.1.16.7. š"lÄm. Mihea spune despre Mesia cel așteptat: h"y"h zeh š"lÄm (5,4a): „această pace va fi” (SC, Blaj, BVA); „el va fi mântuirea noastră” (G-R); „El însuși va fi pacea noastră” (BS); „El va fi pacea noastră” (C); éstai haútQ eirenQ (LXX); „et erit iște pax” (Vg); „Celui-ci seră paix” (BJ); „this shall be peace” (RSV). În Noul Testament, Epistola către efeseni îi aplică
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
modelul suprem: șho pater,ț ex ho¤ pasă patrià en ouranožs kaì epì gQÎs onomázetai, „sTatal,ț de la care își ia numele orice paternitate în cer și pe pamant” (Ef 3,15). La acestea se mai adaugă implicarea Tatălui în mântuirea omului, dându-l pe însuși Fiul său unul-născut (cf. e.g. Rom 8,32; Gal 1,15-16). Nume descriptive și nume metaforice Acestea au semnificații ce pot fi grupate în câmpuri semantice comparabile cu cele pe care le-am perceput când
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
kósmÄi kaì hóti oudeìs theòs ei mg hežs: „idolul nu este nimic în lume și nu este alt Dumnezeu decât numai Unul.” (BVA) - ho theòs hežs estin afirmă același apostol în Gal 3,20, arătând că de-a lungul istoriei mântuirii s-au succedat diverse rânduieli, dar Dumnezeu este unul singur. - În pledoaria pentru unitatea creștinilor din Ef 4,6, afirmarea unicității lui Dumnezeu este argumentul care le încununează pe toate: „...o singură nădejde... un singur Domn, o singură credință, un
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Doxologia care încheie Epistola lui Iuda (v. 25), din nou sÄtQr este apoziție pe langă theós: mónÄi theÄÎi sÄtQÎri hQmÄÎn dià IQso¤ Christo¤ to¤ kyríou hQmÄÎn dóxa...: „singurului Dumnezeu, Mântuitorului nostru prin Iisus Hristos Domnul nostru: slavă...” (BVA) În Noul Testament, mântuirea are întotdeauna un sens spiritual: salvarea din robia celui rău, eliberarea de păcat, izbăvirea de osânda veșnică. De aceea, înfăptuitorul ei nu poate fi decât Dumnezeu, prin Fiul său, Isus Hristos. Semnificații de bază: cel care îl scăpa pe om de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
to¤ kyríou hQmÄÎn IQso¤ Christo¤ (Fp 15,26): „...care și-au pus viața pentru numele Domnului nostru Isus Hristos.” (t.n.) 3.2.2.2. Numele uman: IQso¤s Corespunde numelui ebraic, foarte răspândit, YehÄšua‘ sau YQšóa‘, care înseamnă „YHWH este mântuire”.270 Este asociat cu rădăcina verbală YŠ‘ 271. Evanghelia spune că e dat de Dumnezeu însuși prin îngerul Gabriel (Lc 1,31) și rostul lui e explicat în Mt 1,21: Iosif trebuie să-i pună pruncului Mariei acest nume
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
e pusă în opoziție cu „înțelepciunea omenească”, pură virtuozitate retorica sau speculație filosofica. Dumnezeul la care ajunge această din urmă este doar pentru o elită, insă înțelepciunea lui Dumnezeu a fost personificata în Hristos cel răstignit, întruchipare a planului de mântuire pentru toți293. Personificarea Înțelepciunii este însă mai veche: ea se întâlnește și în texte veterotestamentare precum Proverbele și Înțelepciunea lui Solomon. În lumina acestor texte, putem înțelege cuvântul misterios al lui Isus din Mt 11,19: „Înțelepciunea s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
doua a lui Petru îl numește și ea de două ori pe Hristos kýrios kaì sÄter (1,11 și 3,2). Semnificații de bază: cel care eliberează de păcat și scapă de osânda veșnică. 3.2.2.13.2. apolýtrÄsis: „mântuire” (SC, Blaj); „răscumpărare” (celelalte traduceri românești); „redemptio” (Vg); „rédemption” (BJ); „redemption” (RSV). Răscumpărarea este una dintre metaforele folosite de apostolul Pavel pentru a descrie lucrarea lui Hristos. Omul ajuns rob păcatului este „răscumpărat” prin jertfă Mântuitorului. Metaforă se oprește aici
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
metaforă porții, în același univers pastoral: „Eu sunt poartă (egÀ eimi hQ thýra): de va intra cineva prin mine, va fi mântuit; și va intra și va ieși și pășune va afla.” (10,9) Semnificații de bază: unic mijlocitor al mântuirii. 3.2.2.15. Învățător, Călăuzitor 3.2.2.15.1. ho didáskalos: „Învățătoriul” (SC, Blaj); „Învățătorul” (celelalte traduceri românești); „Magister” (Vg); „le Maître” (BJ); „șyourț Teacher” (RSV). De obicei la vocativ, didáskale, sau corespondentul sau ebraic Rabbi, sau, în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
hQ zÄe (3.2.2.9.3.), zÄe se traduce, firește, cu „viața”, dar nu se poate transfera și faptul că, în greacă Noului Testament, acest cuvânt este rezervat vieții dumnezeiești la care este făcut părtaș omul ca urmare a mântuirii aduse de Hristos, spre deosebire de bíos, care semnifică viața naturală. Alte nume care au nevoie de explicații sunt cele ce fac tainice aluzii la texte veterotestamentare, cum ar fi: megaloprepgs dóxa (3.2.1.1.4.), sau ho hyiòs to¤ anthrÀpou
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
2.3.2.) prin semnificația de bază „ajutător”. 4.2.16. H"d (2.1.12.1.) și MÄreh (3.1.13.1.) sunt ambele participii prezente, dar asemănarea semantica e imperfecta. Numele coranic îl arată pe Dumnezeu călăuzitor spre mântuire, pe când cel biblic îl arată că învățător în privința binelui. 4.2.17. Ra’óf (2.1.13.2.) și “"> (3.1.14.4.) respectiv ho agathós (3.2.1.5.3.). Deși toate se pot traduce cu „bun”, contextele concrete
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a eliberat” (Ps 34, 5) sau: „...pe tine, Doamne, te-am așteptat:/ Tu îmi vei răspunde (ta‘aneh), Stăpâne, Dumnezeul meu!” (Ps 38, 16) arătând uneori și în ce fel: „Prin fapte minunate de dreptate ne răspunzi (ta‘anQnó), Dumnezeul mântuirii noastre.” (Ps 65, 6a) Dumnezeu răspunde nu numai la rugăciunea, ci și la suferință omului sârman: „Cei smeriți și cei sârmani caută apă, dar nu este; limba li se usucă de sete. Dar Eu, Domnul, le voi da răspuns (’e
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
spune Mântuitorul: „De nu veți mânca Trupul Fiului Omului și de nu veți bea Sângele lui, nu veți avea viață Întru voi” (Ioan 6, 5153). Sfântul Botez, Spovedania și Sfânta Împărtășanie sunt tainele de bază ale Bisericii Ortodoxe care asigură mântuirea credincioșilor. Și dacă Botezul este „ușa Tainelor”, iar Spovedania este numită „al doilea Botez”, Sfânta Împărtășanie este cununa Tainelor, căci ea desăvîrșește și unește direct pe om cu Dumnezeu prin Trupul și Sângele Domnului. Sfânta Împărtășanie se sfințește Întotdeauna numai
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
iertarea păcatelor și viața de veci” (Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur); - ne Înmulțește cel mai mult harul Duhului Sfânt primit la Botez, dacă ducem o viață cu totul curată și plăcută lui Dumnezeu; - ne ajută la despătimire, iluminare, desăvârșire, mântuire și sfârsit creștinesc minunat; - făgăduința Învierii și a vieții de veci: „Cel ce va mânca din pâinea aceasta (Euharistie) nu va muri În veci” (Ioan 6, 51). Deci trebuie să ne apropiem de Trupul și SÎngele lui Hristos cu foarte
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
morale și o tratare a legii canonice în mod uniform, care nu ia în considerare istoria și diversitatea culturilor, contrazic caracterul creștin al moralei. A fi inserați în viața lui Cristos înseamnă, în același timp, a fi inserați în istoria mântuirii. Orice om care se simte îmbogățit de istorie trebuie să trăiască propria sa istorie și să plăsmuiască istoria, nu doar să o suporte în mod pasiv”. Pentru a ne apropia tot mai mult de înțelegerea conceptului de lege naturală în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]