9,631 matches
-
XIX.5. Caracteristicile magiei Magia și vrăjitoria, în viziunea lui Gheorghe Pavelescu, comportă anumite diferențe. Cele două nu sunt identice. Astfel, magia ar fi un ansamblu de elemente spirituale și afective la care „participă” întreaga comunitate. Este mai curând o mentalitate subiacentă și acceptată. vrăjitoria, în schimb, este o tehnică individuală, apanaj al unor specialiști. vrăjitorii sunt elita magicienilor. Ei trăiesc mai VIu, intens și dramatic mentalitatea magică. Magia nu este o simplă supraviețuire a unor culturi vechi, precreștine. Nu se
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de elemente spirituale și afective la care „participă” întreaga comunitate. Este mai curând o mentalitate subiacentă și acceptată. vrăjitoria, în schimb, este o tehnică individuală, apanaj al unor specialiști. vrăjitorii sunt elita magicienilor. Ei trăiesc mai VIu, intens și dramatic mentalitatea magică. Magia nu este o simplă supraviețuire a unor culturi vechi, precreștine. Nu se transmite doar pe cale inițiatică unor aleși. Există, după Gheorghe Pavelescu, o creație magică, chiar și acum, în unele sate retrase din România. Gândirea magică este spontană
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de substanțe ce acționează unele asupra altora. Alchimistul amesteca minereuri și adăuga diverse substanțe, dar „urmărind «desăvârșirea» metalului, «transformarea» lui în aur, urmărea de fapt propria desăvârșire”. așa cum scria Mircea Eliade, înțelesul universal al alchimiei era acela al transmutării materiei. Mentalitatea tradițională considera minereul un embrion în pântecele Pământului-Mamă. Tendința firească a acestuia era de a se transforma, într-un timp foarte îndelungat, în aur. Eliade afirmă clar și direct: singurul fiu dorit al naturii este aurul. Ceilalți sunt „monștri”, „avortoni
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
tratării unor fenomene morbide. Nu ne dorim, bineînțeles o absolutizare sau transformarea În tabu-uri a realităților puse În evidență de cronobiologie. Ele trebuie să aibă valoare de repere și așa trebuie cunoscute, pentru a nu induce o Întoarcere la mentalitatea superstițioasă a ceasurilor bune și rele. Dimpotrivă, idealul ar fi ca sistemul de integrare neuroumorală ce constelează ceasul hipotalamic al mamiferelor, respectiv nucleii suprachiasmatici, să “bată”, adică să oscileze În acord cu ora pinealei, aflată În raport constant de fază
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
lui Mircea dintr-o variantă a Scrisorii III : „Adevăr deplin în viață încă nimeni n-a cules.” Ceea ce vrem să spunem este că noi avem impresia că facem un fel de istorie vie inspectând fiecare palier cronologic și teoretic, de mentalitate ori de tradiție al acestui complex numit eminescologie. Nu descoperim, adică, adevărul, ce a fost la capătul cronologiei inverse pe care o parcurgem, ce s-a întâmplat cu adevărat atunci și acolo - ci trecem, în drum spre ceea ce credem a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu toate simțurile valide - nu la pândă, pentru că nu vânăm, nu suspectăm, ci valide, adică întregi - noi constatăm că nu putem face istorie literară. Așadar, această carte poate fi înțeleasă, în cheie culturală mai largă, ca un roman documentar de mentalități. Iar în privința mulțumirilor datorate, vreau să încep cu dl. Ionel Rusei de la Editura Babel din Bacău care m-a rugat insistent să adaug la prima ediție rezultatele ,,săpăturilor“ ulterioare... O fac bucuros, și voi merge la fel de adânc în străfunduri ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Astra e de neiertat! E nemaipomenit! »...” Desigur, pe noi nu ne interesează aspectele medicale ținând de diagnostic, etc., lucruri pentru care nu avem nici apetență nici cădere ci doar cele care țin de viața exterioară, de împrejurările actului medical, de mentalități, etc. În acest sens considerăm că textul lui Ion Popescu este confecționat ca să consune cu amicii săi de la revista Fântâna Blandusiei care-l preluaseră pe Mihai Eminescu drept simbol. El îl numește, de pildă, „Meșterul” pentru că așa i-au zis
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Universul”, unde se va ilustra în acești ani Octav Minar. „Universul” și „Adevărul” sunt școli de gândire diferite, iar după 1944 trebuie spus că în cultura română s-a preluat masiv spiritul (și litera; vezi numeroasele antologii) celui din urmă. Mentalități Reportajul de la comemorarea din 30 iunie 1926, care urmează, este luat tot din Universul, ziarul care a pregătit cel mai intens evenimentul. Reportaje similare se mai găsesc și în alte ziare, dar, întrucât informația concordă în cea mai mare parte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
iubirii casnice. Dintre zecile de mărturii ale prietenilor și cunoscuților niciuna nu amintește în mod expres viața de cuplu. Pare un subiect interzis, această femeie este pedepsită aspru de biografi, s-ar zice că a devenit etalonul „femeii blestemate” în mentalitatea curentă și chiar după aceea. Ca simplu beneficiu de inventar revenim la amintirea aceluiași tânăr prieten al lui Mihai Eminescu, ziaristul Ilie Ighel: „Eminescu a iubit mult. Dragostea lui o cunoșteau și cei de acasă și pentru ăst lucru tatăl
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
anii ’5o , anii electrici, nu este așa, lumina nu mai venea de la apus... Ceea ce vrem să spunem, în încheierea acestui capitol, este că noi avem impresia că facem un fel de istorie vie inspectând fiecare palier cronologic și teoretic, de mentalitate ori de tradiție al acestui complex numit eminescologie. Nu descoperim, adică, adevărul, ce a fost la capătul cronologiei inverse pe care o parcurgem, ce s-a întâmplat cu adevărat atunci și acolo - ci trecem, în drum spre ceea ce credem a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de la Iorga și ceilalți care „discutau” liber în vremea lor chestiunea morții lui Eminescu. Sau ele, aceste documente, ar trebui, poate, să ne spună un alt adevăr, mai general: că Revoluția de la 1989 n-a ajuns, încă, la instituții și mentalități. Înțelegem că scriitorimea de după 1944 a fost obligată să l prezinte pe Eminescu după directive și după „interesele” ei de breaslă. Cum să mai vorbești despre o crimă fizică în fața unor criminali morali ai culturii? Acceptăm că a fost vorba
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fi tradus și maghiarizat, Erdely. Azi, Transilvania fierbe. Ni se cere luciditate și veghe pentru a nu deveni iarăși victime, ca în anul 1940. Un popor care percepe primejdia nu va pieri în veci. Să luptăm împotriva decadenței naționale și mentalității antiromânești. S.O.S. Transilvania! Bisericuțele din lemn de pe colinele Transilvaniei arse în anii 1761-1762 suspină veșnic în inima românului, bun creștin, iar martirii străbuni trași pe roată se zvârcolesc în gropi și nu au odihnă. Jertfa lor, glas de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care ascunde multe păcate, multe rele și necinste. Pline de carieriști, toate partidele se conduc după legea junglei și a naturii: nimic nu se pierde, totul se transformă; plaga murdară a societății de ieri amenință viitorul țării cu noi dezastre. Mentalitatea și practica comunistă au rămas imuabile. Ieri conduceau dintr-un singur turn, azi, travestiți în democrați, răspândiți în trăgători, s-au înscăunat iarăși în posturi de conducere și au devenit și parlamentari. Buze văruite, mari la vorbe, mici la fapte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
patrioți și fără prihană stau departe sau sunt înlăturați. Prezența acestor oameni de mare onestitate și caracter ar aduce servicii mari în destinul istoric al neamului nostru. Suntem conduși de oameni fără scrupule din cortegiul bolșevicilor de ieri cu aceeași mentalitate înghețată și au rămas un club de profitori, râmători și răufăcători, hoți. Urgia comunistă a lăsat răni adânci și greu vindecabile. Au trecut decenii și vor mai trece și altele până vom cauteriza rănile trupești și sufletești și vom trăi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe parcurs modificări sau îmbunătățiri - fapt ce impune adaptarea la ambiguitate. Spre deosebire, individul slab creativ simte disconfort în fața incertitudinilor sau ipotezelor. 7.3 Blocaje de personalitate Blocajele de personalitate se pot clasifica în: * Blocaje motivaționale; * Blocaje de atitudini și mentalități; * Blocaje emoționale. 7.3.1 Blocaje motivaționale Este știut că persoanele creatoare au o voință formidabilă de a lucra la opera lor, care decurge din motivație. În lipsa motivației, în primul rând a motivației intrinseci, sursa forței motoare a creativității dispare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
colectiv, sau dictată de termene de timp, dăunează creativității. Așadar, atât submotivarea cât și supramotivarea de tip extrisec blochează creativitatea. Un „optim motivațional” constă într-o motivare bună de tip intrinsec (§6.3). 7.3.2 Blocaje de atitudini și mentalități 1. Lipsa voinței și a dorinței de a duce lucrurile până la capăt Din păcate multe persoane doar încep un lucru, dar nu mai găsesc forța de concentrare și energia pentru a continua și mai ales pentru a finaliza ceea ce au
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că le poți realiza. 7. Încrederea prea mare în competența altora (persoane, colective sau firme) Cine nu a spus „Suntem departe de alții în ceea ce privește realizările în cutare domeniu” sau „Nu vom ajunge la nivelul lor nici în atâția ani”. Aceste mentalități marchează încrederea prea mare în competența altora și slaba încredere în realizările creative proprii, mai ales când este perceput un decalaj important. Greșeala decurge din necunoașterea faptului că creativitatea potențială este uniform distribuită pe criteriul geografic. Din orice colț de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ca și cum am avea răspuns la toate. Echipele colaborează în privința problemelor și ajung la soluții prin consens. Nu adoptăm o atitudine de confruntrare. A cere oamenilor să-și apere ideile și opiniile atunci când acestea le contrazic pe-ale noastre, trădează o mentalitate de autocrat: „Eu sunt plătit să gândesc, tu ești plătit să muncești”. Adică exact antiteza muncii în echipă. Nu îi lăsăm pe membrii echipei să ne paseze responsabilitatea. Refuzăm să jucăm rolul comandantului suprem sau să rezolvăm probleme care ar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sociale imediate sau de perspectivă. De cele mai multe ori „vremurile” și-au generat inventatorii care, prin preocupările lor, răspund așteptărilor socialului, funcție de nivelul cultural general, gradul de dezvoltare sub aspect informațional și instrumental al diferitelor domenii și, nu în ultimă instanță, mentalitatea epocii. Când societatea este pregătită să primească o idee nouă, să o înțeleagă și să o folosească, asimilarea și implementarea ei este rapidă. Exemple: aparatul de zbor conceput de Leonardo da Vinci, care a „așteptat” 400 de ani până la apariția
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Scrisul bolnav și scrisul sănătos, studiu de „patologie literară și artistică” care pleacă de la premisa că procesul literar „bolnav” este indus de un profund dezechilibru în structura psihofiziologică a scriitorilor moderni și că procesul acesta, animat de impulsuri erotice, determină mentalitatea publicului. Autorul articolului, indignat de anarhia sintactică, determinată în opinia sa de libertatea excesivă a celor care zdruncină normele, trece literatura și arta de avangardă în categoria artei bolnave și pornografice, iar în final cere ca această stare de lucruri
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
la cale fapte ce schimba viața unor oameni. E o viață înșelătoare, comparabilă cu starea călătorilor aflați pe un vapor ce stă să se scufunde și pentru că, sub ploile nesfârșite, orașul pare o insulă. Lupta dintre nou și vechi, dintre mentalități ireconciliabile ar constitui esență românului, iar ploaia fără sfârșit ar putea fi singurul răspuns la această criză: în ultimele clipe de viața lui Gabriel i se năzărește „în locul Iașului, mărginit de dealuri, un lac imens și pe oglindă lui, ici
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
a vieții din mahala. Observația socială - studentul și publicistul înregimentat în mișcarea naționalistă de dreapta, socialistul veșnic urmărit și persecutat, funcționarul conștiincios și plafonat, femeile care își vând trupurile - se îmbină cu notația psihologică, pentru a sugera o atmosferă și mentalități caracteristice. O tușă pamfletară se alătură crochiurilor pline de umor (replici, gesturi, îmbrăcăminte) care, în pofida unor inserții de senzațional în manieră comercială, foiletonistică, însuflețesc când și când personajele. Scriitura precisă, amănunțit realistă, proprie gazetarului, nu obturează perspectiva psihologică, nu foarte
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
française, I-III, 1981-1982, La Littérature française dans l’espace culturel roumain, 1984), publicând totodată o serie de traduceri din literatura și critica franceză. După 1990 s-a implicat în promovarea în mediul universitar a unor noi discipline, precum istoria mentalităților și istoria culturală. Debutează în 1971, cu articolul Un aspect al confluenței Camus - Dostoievski, în „Analele Universității București”, lucrarea de doctorat, publicată în 1982, reprezentând și debutul ei editorial. Cyrano de Bergerac - un model al barocului se înscrie în seria
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
cercetărilor asupra secolului al XVII-lea francez, cu punctul final în cursul universitar Du Baroque au classicisme (1993). Pe de altă parte, combinând în mod fericit mai vechile preocupări de literatură franceză clasică și noile perspective oferite de studierea istoriei mentalităților, T. oferă în Formele pasiunii (1992) câteva excursuri incitante care au în atenție secolul lui Ludovic al XIV-lea. Imaginea propusă se sprijină pe analiza alterității viziunii despre lume a acelei epoci, care creează premisele unei receptări dinamice, mult mai
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
productivă, înlocuind atitudinea de respingere pe criteriul nonregăsirii în textul supus receptării. Altă lucrare, Histoire des mentalités et cultures françaises (1996), reunește studii care prezintă cele mai valoroase câștiguri ale noilor direcții de abordare a fenomenelor culturale: antropologia culturală, analiza mentalităților, istoria culturală, ideile Școlii Analelor ș.a. Încercarea de familiarizare a cititorului român cu conceptele din aceste domenii este susținută și de aplicarea, cu rezultate originale, a noilor moduri de operare la textele-martor. Paginile din Despre grădini și modurile lor de
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]