9,544 matches
-
enciclica, ce avea scopul de a crește disciplina în biserică: Episcopul din Arles putea convoca anual un conciliu ("sinod"), dar toate chestiunile importante trebuiau prezentate Scaunului Papal. Nici un episcop nu putea pleca din dieceza (eparhia) sa, fără permisiunea scrisă din partea mitropolitului său, având însă dreptul de apel la episcopul din Arles. După o investigație episcopii galici, au decis să respecte dreptul asupra parohiilor cerute de Leontius, episcop de Arles, ca aparținând jurisdicției sale. O altă decizie era asupra proprietății bisericii care
Papa Ilarie () [Corola-website/Science/305402_a_306731]
-
a alcătuit un manifest prin care cerea autonomia țării sale, dând ca exemplu statutul special de care se bucurau Muntenia și Moldova. Asemănător, în 1803, arhimandritul Arsenios Jankovic propunea Rusiei realizarea unui imperiu slavo-sîrb. La un proiect asemănător adera și mitropolitul de Karlovitz, Ștefan Stratimirovici. Mai menționam că în istoria Mitopoliei de Karloviț, există 3 perioade distincte : epoca privilegilor (1690-1779), în care viața bisericească și raporturile cu statul habsburgic erau reglementate conform privilegilor acordate; epoca Rescriptului declaratoriu, al Regulamentului și Sistemului
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
atât pe profesori cât și pe pe elevii acesteia, a întemeiat un internat pentru cei neajutorați, peste 300 școli, si a luptat contra influenței catolice, iar în 1794 a deschis Seminarul teologic superior pentru întrega Mitropolie. Iosif Raiacici/Iosif Rajačić, (mitropolit 1785-1861), a luptat contra dominației ungurilor, împreună cu poporul sîrb (1848) la Karloviț, iar la o Adunare generală a delegaților la Sremski Karlovici, a fost desemnat patriarh de Franz Iosef /Francisc Iosif de la Viena, el beneficiind de putere și influența - a
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
ungurilor, împreună cu poporul sîrb (1848) la Karloviț, iar la o Adunare generală a delegaților la Sremski Karlovici, a fost desemnat patriarh de Franz Iosef /Francisc Iosif de la Viena, el beneficiind de putere și influența - a dus o politică dublă că mitropolit politic al sîrbilor, deoarece era aliat cu Viena și a subordonat episcopi de alte naționalități. În toate evenimentele politice majore din secolul al XIX-lea, Biserica Ortodoxă a avut un cuvânt de spus. Răscoală sîrbă izbucnită în 1804 a antrenat
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
guvernării lui Milos Obrenovici, prin înființarea, în 1822, a Consistoriului și a Seminarului Teologic, în 1836 Skupstina (Parlamentul) de la Kragujevac, din 21 mai 1836 a votat o importanță lege privitoare la organizarea bisericească. Textul acestei legi a fost elaborat de mitropolitul Petru care a contribuit la crearea Consistorului, a vietii monahale, întemeiind în 1836 seminarul la Belgrad, iar în 1827 a întemeiat Catedrală, dorinduse promovarea unui cler instruit. Mitropoliții Mihail Jovanovic și Teodosie al Belgradului au continuat opera lui Petru, mitropolitul
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
lege privitoare la organizarea bisericească. Textul acestei legi a fost elaborat de mitropolitul Petru care a contribuit la crearea Consistorului, a vietii monahale, întemeiind în 1836 seminarul la Belgrad, iar în 1827 a întemeiat Catedrală, dorinduse promovarea unui cler instruit. Mitropoliții Mihail Jovanovic și Teodosie al Belgradului au continuat opera lui Petru, mitropolitul Mihail fiind obligat să facă față crizei declanșate de formarea Exarhatului bulgar și puternicei propagande catolice. Episcopii greci care i-au păstorit pe sîrbi în epoca fanariota (1766-1830
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
mitropolitul Petru care a contribuit la crearea Consistorului, a vietii monahale, întemeiind în 1836 seminarul la Belgrad, iar în 1827 a întemeiat Catedrală, dorinduse promovarea unui cler instruit. Mitropoliții Mihail Jovanovic și Teodosie al Belgradului au continuat opera lui Petru, mitropolitul Mihail fiind obligat să facă față crizei declanșate de formarea Exarhatului bulgar și puternicei propagande catolice. Episcopii greci care i-au păstorit pe sîrbi în epoca fanariota (1766-1830) au lăsat o proastă imagine în popor. Lupta pentru un cler național
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
Ecumenica, să obiecteze cu privire la modalitatea de alegere, la persoana aleasă și la locul nașterii acestuia. Prin convenția din 1832, Patriarhia recunoștea independența Bisericii Sîrbe, clerul și poporul sîrb putând alege pe cine voiau, iar patriarhul trimițându-le confirmarea și binecuvântarea. Mitropolitul de Belgrad purta titulatura de, , mitropolit al întregii Șerbii”. Patriarhia Ecumenica trebuia anunțată asupra alegerii mitropolitului, acesta primind automat și aprobarea Constantinopolului. Alegerea episcopilor urma să primească binecuvântarea patriarhului ecumenic, urmând să se plătească Patriarhiei anumite dârî la instalare. Mitropolitul
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
alegere, la persoana aleasă și la locul nașterii acestuia. Prin convenția din 1832, Patriarhia recunoștea independența Bisericii Sîrbe, clerul și poporul sîrb putând alege pe cine voiau, iar patriarhul trimițându-le confirmarea și binecuvântarea. Mitropolitul de Belgrad purta titulatura de, , mitropolit al întregii Șerbii”. Patriarhia Ecumenica trebuia anunțată asupra alegerii mitropolitului, acesta primind automat și aprobarea Constantinopolului. Alegerea episcopilor urma să primească binecuvântarea patriarhului ecumenic, urmând să se plătească Patriarhiei anumite dârî la instalare. Mitropolitul de Belgrad era obligat să-l
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
convenția din 1832, Patriarhia recunoștea independența Bisericii Sîrbe, clerul și poporul sîrb putând alege pe cine voiau, iar patriarhul trimițându-le confirmarea și binecuvântarea. Mitropolitul de Belgrad purta titulatura de, , mitropolit al întregii Șerbii”. Patriarhia Ecumenica trebuia anunțată asupra alegerii mitropolitului, acesta primind automat și aprobarea Constantinopolului. Alegerea episcopilor urma să primească binecuvântarea patriarhului ecumenic, urmând să se plătească Patriarhiei anumite dârî la instalare. Mitropolitul de Belgrad era obligat să-l pomenească pe patriarhul ecumenic în cadrul Sfintei Liturghii. Tomosul sinodal emis
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
Mitropolitul de Belgrad purta titulatura de, , mitropolit al întregii Șerbii”. Patriarhia Ecumenica trebuia anunțată asupra alegerii mitropolitului, acesta primind automat și aprobarea Constantinopolului. Alegerea episcopilor urma să primească binecuvântarea patriarhului ecumenic, urmând să se plătească Patriarhiei anumite dârî la instalare. Mitropolitul de Belgrad era obligat să-l pomenească pe patriarhul ecumenic în cadrul Sfintei Liturghii. Tomosul sinodal emis de Sf. Sinod al Constantinopolului a fost semnat de Antim de Cizic, Panaret de Nicomidia, Nichifor de Dercos, Metodie de Rhodos și Dionisie de
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
Muntenegru sunt declarate independente, si obțin teritorii în plus, si anume : valea superioară a Moravei pentru Șerbia și Muntenegrul avea acces la Adriatică; iar Bosnia și Herțegovina trec sub autoritate austriacă, până în anul 1908. În Bosnia și Herțegovina erau patru mitropoliți, si anume la : Saraievo, Zvornic, Mostar și Banialuca, care erau sub juristicția Patriarhiei de Constantinopole, iar datorită discuțiilor purtate între Constantinopole și Viena, în anii 1902-1905, cele patru mitropolii sunt declarate autonome. După dobândirea independenței naționale, în 1878, situația politică
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
mereu cu istoria lor politică. Așa se face că Șerbia, devenită în 1878 principat independent, isi dobândește în anul următor și neatârnarea din punct de vedere bisericesc, prin recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Sîrbe, de către patriarhul ecumenic Ioachim al III lea. Mitropolitul Mihail de Belgrad, prin scrisoarea nr. 2753 din 4/16 mai 1879, explică cererea autocefaliei prin noua situație politică în care se găsea statul sîrb. Patriarhia Ecumenica a emis, la 20 octombrie/1 noiembrie 1879, Tomosul sinodal care recunoștea autocefalia
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
bisericii independente. După război, măi depindeau de Patriarhia Ecumenica doar Biserică Bosniei și Herțegovinei , Biserica din Șerbia veche și din Macedonia și o parte din episcopiile care făceau parte din Mitropolia Bucovinei, iar în 1896 Patriarhia Ecumenica a desemnat că mitropolit de Scoplie, pe grecul Ambrosios. În a doua jumătate a secolului XIX lea au avut loc lupte pentru dobândirea drepturilor în conducerea Bisericii de Karlovitz, Biserica considerată cea mai ridicată cultural, lupte duse de mireni, în frunte cu avocatul Zvetozar
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
au ales și trei episcopi : Grigore Udicki pentru Episcopia Vestului, Firmilan Ococolici pentru Episcopia Vestului mișlociu și Ștefan Lastavica pentru Episcopia Americii de Răsărit și a Canadei. Primul patriarh a fost ales în 1920 și s-a numit Dimitrie, fost mitropolit al Belgradului. În perioada lui că patriarh (1920-1930), a avut loc unificarea legislației bisericești în 1927, iar după zece ani că patriarh al Bisericii Ortodoxe Sîrbe, a urmat în locul lui Varnava (1930-1937), fost mitropolit de Scoplie, acest patriarh a pus
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
și s-a numit Dimitrie, fost mitropolit al Belgradului. În perioada lui că patriarh (1920-1930), a avut loc unificarea legislației bisericești în 1927, iar după zece ani că patriarh al Bisericii Ortodoxe Sîrbe, a urmat în locul lui Varnava (1930-1937), fost mitropolit de Scoplie, acest patriarh a pus bazele unor noi regulamente spre folosul Biseicii în 1931, iar datorită opoziției lui a fost dezaprobat de parlament Concardatul pe care l-au înfăptuit în 1935, guvernul Iugoslav cu Vaticanul. În anii precedenți, mai
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
Concardatul pe care l-au înfăptuit în 1935, guvernul Iugoslav cu Vaticanul. În anii precedenți, mai exact 1938, a urmat Gavril că patriarh (1938-1950), fost mitopolit al Muntenegrului, care a avut o activitate demnă de respect, pe vremea când era mitropolit, datorită implicării lui în ajutorarea celor în dificultății din pricina războiului mondial, chiar el a avut mari dificultății că patriarh, datorită implicării lui verbale care provocau neplăceri celor de la putere, el fiind închis în lagărul de concentrare de la Dachau și în
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
provocau neplăceri celor de la putere, el fiind închis în lagărul de concentrare de la Dachau și în sanatoriul de la Karlovi-Vary, deabia în 1946 el este eliberat. În acești ani dureroși ai războiului au avut loc crime în masă, mai ales asupra mitropoliților, episcopilor, preoți, profesori și toți cei care erau implicați într-un fel sau altul în viață creștină ortodoxă, chiar și toate lăcașurile de cult, au fost distruse cu brutalitate. După anii triști ai războiului, pentru Iugoslavia a început o epocă
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
și a deținut mai multe funcții publice în Basarabia. Spre sfârșitul vieții, se retrage la conacul său din satul Ocnița, unde în 1869 se stinge din viață. este fiul paharnicului Toma Stamati și al Smarandei. Este înrudit cu Iacob Stamati, mitropolit al Moldovei. Scriitorul român basarabean -Ciurea este fiul lui Constantin Stamati. Stamati l-a cunoscut pe Aleksandr Pușkin, în timpul exilului său la Chișinău (1820-1823). În opera sa a încercat să renască trecutul glorios al poporului român pentru "luminarea neamului său
Constantin Stamati () [Corola-website/Science/303462_a_304791]
-
exemplar. În 1819, scaunul arhieresc din Capitală e ocupat de Dionisie Lupu, om luminat care inițiază o adevărată campanie de „autohtonizare” a vieții eclesiastice. Astfel, în 1820, la numai 23 de ani, Anton Pann este numit de Prea Sfințitul Dionisie Mitropolitul în comisia pentru traducerea cântărilor bisericești din grecește în românește, folosindu-se de noua semiologie hrisantică, dovadă că devenise un nume cunoscut în viața muzicii bisericești a epocii. Tot în 1820, Anton Pann se căsătorește cu o fată săracă, pe
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
folclorice, să adauge multe alte lucrări și, în același timp, să ofere stranei românești, toate cărțile de cântări bisericești. După douăzeci de ani de așteptare reușește să tipărească Noul Doxastar, tomul 1, în tipografia lui Constantin Pencovici, cu binecuvântarea noului mitropolit al Ungrovlahiei, Neofit, ales în scaun în iulie 1840. La scurt timp după înscăunarea mitropolitului Neofit, Anton Pann îi adresează o scrisoare în care îi dezvăluie îndelungata sa muncă de traducere și tălmăcire a principalelor cărți ale stranei, "Doxastarul" serdarului
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
cărțile de cântări bisericești. După douăzeci de ani de așteptare reușește să tipărească Noul Doxastar, tomul 1, în tipografia lui Constantin Pencovici, cu binecuvântarea noului mitropolit al Ungrovlahiei, Neofit, ales în scaun în iulie 1840. La scurt timp după înscăunarea mitropolitului Neofit, Anton Pann îi adresează o scrisoare în care îi dezvăluie îndelungata sa muncă de traducere și tălmăcire a principalelor cărți ale stranei, "Doxastarul" serdarului Dionisie Fotino, "Irmologhionul" sau "Catavasierul grabnic" și "Heruvico-Chinonicarul". Neavând sprijinul financiar necesar tipăririi acestor cărți
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
adresează o scrisoare în care îi dezvăluie îndelungata sa muncă de traducere și tălmăcire a principalelor cărți ale stranei, "Doxastarul" serdarului Dionisie Fotino, "Irmologhionul" sau "Catavasierul grabnic" și "Heruvico-Chinonicarul". Neavând sprijinul financiar necesar tipăririi acestor cărți, intenționa să ceară sprijinul mitropolitului Moldovei, Veniamin Costachi, însă, episcopul Chesarie al Buzăului l-a sfătuit să aștepte numirea unui nou mitropolit la București. Psaltul cere sprijinul mitropolitului Neofit la tipărirea Noului Doxastar, acesta decizând să se tipărească 30 de exemplare pentru Mitropolie și 10
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
ale stranei, "Doxastarul" serdarului Dionisie Fotino, "Irmologhionul" sau "Catavasierul grabnic" și "Heruvico-Chinonicarul". Neavând sprijinul financiar necesar tipăririi acestor cărți, intenționa să ceară sprijinul mitropolitului Moldovei, Veniamin Costachi, însă, episcopul Chesarie al Buzăului l-a sfătuit să aștepte numirea unui nou mitropolit la București. Psaltul cere sprijinul mitropolitului Neofit la tipărirea Noului Doxastar, acesta decizând să se tipărească 30 de exemplare pentru Mitropolie și 10 exemplare pentru Episcopia Râmnicului. În anul 1842, protopsaltul înaintează o cerere prin care solicită cu rugăminți mitropolitului
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Irmologhionul" sau "Catavasierul grabnic" și "Heruvico-Chinonicarul". Neavând sprijinul financiar necesar tipăririi acestor cărți, intenționa să ceară sprijinul mitropolitului Moldovei, Veniamin Costachi, însă, episcopul Chesarie al Buzăului l-a sfătuit să aștepte numirea unui nou mitropolit la București. Psaltul cere sprijinul mitropolitului Neofit la tipărirea Noului Doxastar, acesta decizând să se tipărească 30 de exemplare pentru Mitropolie și 10 exemplare pentru Episcopia Râmnicului. În anul 1842, protopsaltul înaintează o cerere prin care solicită cu rugăminți mitropolitului Neofit să-l numească profesor de
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]