11,416 matches
-
indian, era impresionant de mare, așa cum îi și stă bine unui rege. La finalul cumpărăturilor, Flori m-a invitat la un Mc. Donald’s. Am mâncat ceva, nu mai țin minte ce... Aceeași atmosferă ca și la noi... nimic deosebit de relatat de aici... La cofetărie. Cu ocazia unei alte plimbări, am intrat într-o cofetărie: voiam să văd, să cumpăr și să gust. O cofetărie luminoasă, curată, îngrijită și cochetă, aș putea spune. Galantarele erau asortate cu tot felul de bunătăți
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
nu este drept decât pentru mine! Pentru el poate fi o fundătură! În fiecare individ eu văd opera lui Dumnezeu și îl pot iubi doar pentru acest simplu fapt. Prin motivele enumerate, nu fac apologia Sahaja Yoga. Doar v-am relatat câteva din experiențele mele. Ce vreau să scot în evidență, este că Sahaja Yoga a reprezentat răspunsul la întrebările mele existențiale și, în această învățătură (știință, religie, cultură, formă de existență - denumiți-o cum vreți, toate sunt valabile!) m-am
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mi-au mai rămas în farfurie și le-am regretat când m-am trezit dimineață și am constatat că gospodarii brașoveni făcuseră curat în timpul celor câtorva prime ore de somn din 2004... Revelionul Spiritelor. Gândind la soția mea. Doresc să relatez câte ceva despre puja. Dar și... altceva. Ceva mai personal. A fost o puja puternică în seara de Revelion. Am avut și un loc privilegiat: chiar lângă altarul Marii Zeițe, unde vibrațiile au abundat și m-au umplut de bucurie. Cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a spus că acesta era stilul lui, că și pe ea o luase la fel, cu două generații înainte. „Cine ești ? Ce faci ?“ Ca pe urmă să spună : „Eu nu știu cum ai ajuns tu așa deșteaptă“, adică nimic din ce-i relatam eu nu corespundea cu ce aștepta el. „Ești foarte deșteaptă, dar nu ai formația care trebuie. Jurnalismul este o totală pierdere de vreme. Vino la mine la club, să ne cunoaș‑ tem. Tu trebuie să faci un doctorat în științe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
singur număr. Gazeta Steluța, „foaie pentru popor” a lansat ideea cabinetelor de lectură, dar meritul principal în această privință îl are „Revista politică” de la Suceava (18861891) și tipărită la Cernăuți. În foia poporală, Steluța nr.15 din 18 aprilie se relatează că în ziua de 11 martie 1884 s-a deschis un cabinet de citire în satul Toporăuți, județul Cernăuți; la îndemnul și sub îndrumarea preotului Grigore Vorobchevici. „Cabinetul a hotărât să închirieze în cele 4 coturi ale satului câte o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fost nevoite să devină organe de propagandă politică activă..., s-a produs o contrareacție. Multe reviste școlare au refuzat să introducă titulatura și rubricile străjerești obligatorii, riscând să fie desființate. Astfel, revista Muguri din Rădăuți, cu o frumoasă tradiție - ne relatează scriitorul Dragoș Vicol, redactorul de pe atunci al ei - refuzând această grefă politică, n-a mai primit aprobare de tipărire. (Tudor Opriș din „Reviste literare ale elevilor 18341974”, pag. 86). * Orizont, revistă lunară de literatură, artă, cultură națională, director și proprietar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lemn, mustrare. În poarta de la drum, tata a dăltuit o cruce mare.” Și revista se ocupa chiar și de probleme de agricultură, de analiză economică. În documentarul „Proprietatea pământului și problema agrară în Bucovina de Sud”, semnat N. Făgățeanu, era relatată, comparativ cu alte țări, producția medie în 1938 obținută în chintale la ha la unele culturi: Statul Grâu Porumb Orz Danemarca 34,2 Germania 27,4 25,3 Anglia 25,6 22,9 Franța 18,6 16,7 Ungaria 16
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
De remarcat că nu doar poetul era sub urmărire, ci și întreaga familie, rudele, prietenii și colaboratorii, absolut toți cei care intrau în relație cu el, chiar și pasager. De exemplu, tot agentul "Cimpoeșu" (de altfel, se pare, foarte activ) "relatează că a aflat de la fiica lui Lucian Blaga că, din anul 1944 (de observat limita temporală) și pînă în prezent, a scris mai multe lucrări filosofice și poezii foarte multe pe care le ține ascunse pe la diferite persoane..." Agentul "Remus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
au spînzurat, ci au condus statul. Trebuie să răspundă! Nu pentru răzbunarea nenorocirilor noastre, ci pentru a se înțelege, o dată pentru totdeauna, că principiul "după faptă și răsplată" funcționează". Alexandru Constantinescu (n. 1930), profesor, a făcut parte din Gruparea albastră, relatează cam aceleași lucruri spuse și de Gheorghe Anghelache. L-a avut ca anchetator șef pe Feller, acum pensionar la Suceava: "Joacă șah prin parc, cu alții ca el. Am auzit spune în continuare că nici pe Feller și nici pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
primăria din comuna susmenționată, după ce fusesem chemat acolo de un om de serviciu; am fost arestat de securiștii Grimberg și Zaharia, care m-au îmbrîncit într-o dubă plină cu arestați din comuna Lețcani-Iași. A doua zi, după cum mi-a relatat soția după eliberarea mea din detenție, s-a prezentat la domiciliul familiei mele locot. major de securitate Mihai Voicu de la Iași, care a ordonat sechestrarea bunurilor subsemnatului, compuse dintr-un imobil cu patru camere, un cal, șase oi și 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
confuzie În legătură cu proprietatea și principiile ei, pe care se bazează, În esență, societatea democratică de profil burghez și capitalist, pe care În discursuri publice o accepta. M-a Întrebat dacă știu cine a fost familia Mociorniță și apoi mi-a relatat, cu titlu informativ, că unul dintre moștenitorii legali ai acestei bogate familii „pretinde” restituirea unui imobil În care se află un spital public. - Cum adică, s-a iritat dl Iliescu, fostul și viitorul președinte, să dăm lumea afară din spital
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Cărțile și autorii lor, În special cei faimoși, explicîndu-mi mie Însumi de ce, la urma-urmei, „Îmi plac „unii”, iar alții mă lasă oarecum „rece”, deși eram conștient de geniul și Încărcătura excepțională umană a scrierilor lor. Cu titlu de amuzament, voi relata una din definițiile sau din reflexele post-adolescentului care eram, excesiv, se’nțelege, și amuzant - pentru unii. Întrebat de ce Îl prefer pe Dostoievski lui Tolstoi, cu reproșul că pe autorul lui Ivan Ilici nu-l prea am la inimă, răspundeam tranșant
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o asemenea apropiere. De o cruzime ieșită din comun, principalul său amuzament era tragerea În țeapă, de unde și supranumele „țepeș“ (gravuri de epocă Îl Înfățișează luându-și masa la umbra unei „păduri“ de țepe!). Ce-i drept, aceste monstruozități sunt relatate În câteva cronici germane și, ceva mai atenuat, Într-o cronică slavonă. Germanii din sudul Transilvaniei (de la Sibiu și Brașov, orașe nemțești În Evul Mediu, numindu-se până nu de mult Hermannstadt și Kronstadt) nu aveau deloc motive de simpatie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fiindcă ororile comise de el erau la fel de groaznice ca acelea ale lui Patrick Bateman. Și pentru că existase un ucigaș în serie în toate locurile alea împuțite - în Toronto, pentru Dumnezeu - care citise cartea și preluase modelul a două dintre crimele relatate în carte, am dat o serie de telefoane surescitate, la beție, agentului meu de la ICM și editorilor de la Knopf, pentru a mă convinge că nu era vorba de asta (nu era). Și da, era adevărat, mă îngrășasem douăzeci de kilograme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
una dintre cele mai stupide decizii luate în acest nou secol“. Încercare de redresare. Am acceptat amândoi să colaborăm pentru un profil al revistei Talk (intitulat „Bădăran sau Belfăr?“) în care Jayne mă apăra, iar eu îmi recunoșteam păcatele. Articolul relata în detaliu anii petrecuți în aburii alcoolului și drogurilor, deși declarasem că eram vindecat. „Lucruri groaznic de neadevărate au fost spuse despre Bret,“ a intervenit Jayne. Impulsionat de Jayne, am adăugat „indignat“ că, „Da, m-au deranjat și pe mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ce învățasem altădată începea să dispară. „Problemele“ care au survenit în casă în ultimele două luni au început de fapt în octombrie și au atins punctual critic în noiembrie. Totul s-a năruit într-un răstimp de douăsprezece zile. ::::::::::::: Am relatat „incidentele“ în ordinea derulării lor. Lunar Park urmărește aceste evenimente într-un stil destul de direct și deși e vorba, cel puțin la suprafață, de o poveste adevărată, nici un fel de cercetare specializată n-a contribuit la realizarea acestei cărți. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
țintă precisă, derulând caseta video în minte, l-am sunat din nou pe Kimball, lăsându-i un mesaj prin care îi comunicam că-l aștept în biroul meu de la facultate, unde voi „lâncezi“ toată după-amiaza. Planul nu era să-i relatez ceea ce vizionasem - doar să-i sugerez faptul că unul dintre suspecții posibili putea fi Clayton, cineva care trebuia urmărit, unul dintre personajele ficționale care încerca să-mi rescrie cartea. Am păstrat un ton al vocii egal și neutru, repetând „lâncezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
strângeau farfuriile Jayne a sunat din Toronto. A vorbit cu Sarah („Mami, tăticul lui Caitlin a divorțat“) și cu Robby („Totul e în regulă“) și cu Marta, iar după ce copiii au ieșit din bucătărie am luat receptorul și i-am relatat discuția cu fiul meu (fără să-i explic de ce simțisem ca necesară o astfel de discuție), iar Jayne părea că s-a luminat („Cum te-ai simțit?“ „De vârsta mea.“ „Asta-i bine, Bret.“ „Mi-e dor de tine.“) Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
nimeni nu fusese rănit, iar „făptașul“ scăpase. Am fost întrebat dacă doream să rămân la telefon până la sosirea polițiștilor. Am spus nu pentru că trebuia să mă gândesc la unele lucruri. Trebuiau luate anumite decizii. Amenințarea pe care urma s-o relatez trebuia s-o atribui unei entități care pătrunsese în casa noastră? Sau voi încerca să împing minciuna (un scenariu mai plauzibil) afirmând că era vorba - despre ce? - invazia casei fundamentale? Mă voi abține a de la folosi cuvântul „creatură“ când voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ar eu le-am explicat foarte degajat că nu, soția filma într-un studio în Toronto, și că nu eram decât eu și copiii acasă. În timp ce o altă mașină a poliției cu încă doi ofițeri parca în fața casei, le-am relatat lui O’Nan și Boyle că un intrus pătrunsese în casă dar pentru că „se luase“ curentul n-am reușit să „văd cum arăta chestia“. În momentul acesta totul s-a schimbat. Cuvântul „chestie“ și-a pus amprenta pe întreaga poveste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
deja să-mi șoptească tot felul de lucruri.) În timp ce Boyle se îndrepta spre casa vecinilor, n-am observat că Robby îmi luase celularul din mână. Ofițerul Boyle le spune că ești nebun, iar ei nu-l contrazic. Ofițerul Boyle le relatează scenariul ridicol privind un animal sălbatic. Uită-te la vecini - nu încuviințează ceea ce le spune Boyle. Le spune că o chestie mare, păroasă, s-a năpustit asupra casei. Și, bineînțeles, cei doi Alleni nu cred asta, mai ales după spectacolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
a fost numai o halucinație de-a mea? Ați fost de mare ajutor. Acum puteți pleca. (Asta a fost doar pentru spectacol, mi-am dat seama. Jucam rolul părintelui îngrijorat. Teatru pentru copii și pentru Marta, care urma să-i relateze asta lui Jayne. Polițiștii n-aveau nici o vină. Luând în considerare cele întâmplate, n-aveau ce face. N-ar fi trebuit să sun la 911. Fusese o eroare tactică. Ar fi trebuit să-i îmbrac pe copii și să mergem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Paranormal Society. Am trimis e-mail-uri de om beat. Mi-am lăsat numărul de telefon și pe cel de la Four Seasons. Conform celor susținute de scriitor: Jayne a sunat din Toronto la 5.45, după ce vorbise cu Marta, care i-a relatat cele întâmplate în casă. Nu-mi amintesc nimic din toate astea. Tot conform scriitorului: Jayne își bea cafeaua în timp ce i se făcea machiajul. Soția mea a găsit că reacționasem prompt și mi-a mulțumit. Soția ta e o fraieră, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
coerentă, care să-l determine pe Miller să mă ajute. Dar acum, când mă aflam aici în carne și oase, în fața lui, mă simțeam jenat și am început să mă bâlbâi imediat ce-am deschis gura. Am început să-i relatez cea ce se petrecuse în casă de o manieră calmă și liniară, dar curând m-am pomenit că mă refeream la tot ceea ce mi se întâmplase și la întreaga săptămână de evenimente care mă împingea de la spate și nu făceam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
a forțat rapid plânsul să înceteze. - Cenușă? Ai văzut așa ceva? Am luat un șervețel din suport și mi-am suflat nasul. Despre ce vorbești? - Unul era fermier. Celălalt avocat. Miller făcu o pauză. Ai citit jurnalul de pe site-ul unde relatam aceste două incidente? - Nu. Am înghițit în sec. Îmi pare rău. Nu l-am citit. Trebuia să plec de-aici. Trebuia să mă forțez să mă ridic în picioare și să încerc să mă deplasez către Range Rover. Apoi să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]