8,991 matches
-
făcând lumină între atâtea umbre și semne, reprezintă, în tradiția detective story-ului, includerea în lumea narativă a instanței auctoriale. Adevărul întâmplării rămâne inaccesibil, chiar dacă revelarea lui devine, în conștiința detectivului, o miză ultimă, la fel de gravă ca o dorință ultimă din testament. Povestea lui Besfort Y. și a Rovenei St. poate fi citită ca o metaforă, însă nu neapărat în codul evident al relației dintre individ și istorie, ci în cel al sensului misterios și inefabil generat de o conexiune autentică, fără
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
astă dată de Marc-Antoniu, vrea să-i doboare pe Brutus și aliații săi, acuzîndu-i de trădarea patriei. Cîteva imagini au fost suficiente pentru a suscita emoțiile dorite: mantia sfîșiată de pumnal și pătată de sînge, o adevărată relicvă, corpul sfîrtecat, testamentul prin care Cesar lasă poporului bunurile sale și în final, chiar și eticheta de onorabil repetată cu o ironie mușcătoare, care contribuie la ridiculizarea bărbatului de onoare ce se pretindea Brutus a fi. Pe de o parte, rațiunea suverană și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mod solemn, tratate cu respect. Cît despre persoana sa, cuvintele folosite pentru a o descrie sînt alese din vocabularul legendelor, iar imaginile împrumutate din registrul religios. Tot ceea ce a fost în preajma lui, tot ceea ce l-a emoționat devine relicvă. Cu excepția testamentului referitor la "fiii" săi și la succesiune. Acesta intră în domeniul misterului colectiv, sub domnia tăcerii. Toți acești "fii", vechea gardă bolșevică (în afară de Stalin, Troțki, Zinoviev, Buharin) sînt părtași la divinizarea sa. Ei răspund cu toții aceleiași nevoi tragice de a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fericită [...] Oamenii au chipul frumos sau urât, indiferent de proporția perfectă, numai când oglindesc mistere venite din afund. Numai cei care au suferit sunt frumoși...” (p. 101) Stilul holbanian implică și unele „tehnici poetice” asupra cărora scriitorul a reflectat în Testament literar. Referindu-se la literatură în general, Holban scria în spiritul mallarmeanului „sugerer, voila le reve”: ,,Să nu dăm niciodată toate explicațiile, să sugerăm numai”. Simbolul și sugestia ocupă un loc aparte în romanul Ioana, mai mult decât în celelalte
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
lui Mihail Kogălniceanu reconstituirea trecutului patriei trebuia să fie de o mult mai mare însemnătate și din acest motiv simte nevoia să reformuleze definiția istoriei pe care o consideră „Glasul semințiilor și icoana vremii trecute” și după formularea lui Karamzin, „testamentul lăsat de către strămoși nepoților, ca să le slujească de tălmăcirea 7 vremii de față și de povățuire vremii viitoare”. În felul acesta, istoria îi apare ca fiind „după Biblie” drept „Cartea de căpetenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi”. Scopul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
din piesă) se... auzeau! Frumoasă, măgulitoare idee! La Chișinău mai aveam cîțiva prieteni buni, făcuți după primul meu spectacol de-acolo: Gicu Pîrlea (actor excelent, directorul instituției), Gheorghe Urschi (dramaturg și actor de succes în vremea aceea avea un spectacol, Testamentul, la care lumea se călca-n picioare să-l revadă!), Nicolae Andronache (om de multe carate, scenograf de excepție), Iuri Sadovnic (cantautor, boem, prieten minunat) și un om de afaceri, Gh. Mironică, sponsor al teatrului, soțul unei actrițe simpatice. Des
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
întoarce, la toamnă" al regizorului, capătă, în volum, valențe cehoviene: LA TOAMNĂ! = LA MOSCOVA! Adică, rămîne un proiect irealizabil. Artistul nu avea să se mai întoarcă la Cluj, deoarece după o lună de la avanpremieră trecea Dincolo... Spectacolul morții este un testament artistic. Ion Vartic, Marta Petreu, Roxana Croitoru ș. a. ne-au oferit un volum cutremurător prin subtext (eroul lui Will dispare odată cu regizorul), dar și interesant prin propunerile, chinurile, dubiile, întristările, renunțările și efuziunile creatorului. Filmul devenirii importantei reprezentații clujene e
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cu asemănarea se cheamă cel asemenea". Astfel, asemănarea este și mai pregnantă, "simbolul cuprinzând în sărbătorirea lui însăși săvârșirea reală a semnificației". Mircea Vulcănescu demonstrează că sărbătorirea înainte sau odată cu Paștele iudaic semnifică a "nesocoti raportul real al celor două Testamente și a rupe cu Marcion legătura dintre ele"14. Plecând de la rătăcirea sinodală, care duce implicit la un lanț întreg de consecințe grave: schismă necanonicitate împotrivirea față de Predanie neadevăr, Vulcănescu se întreabă pe bună dreptate care ar putea fi temeiul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
argumentele privitoare la campania pascală, Nae Ionescu subliniază că cele două exigențe formulate în ziarul Cuvântul: "necesitatea de a serba Paștile o dată cu toți creștinii (postulatul ecumenicității), precum și "necesitatea de a serba Paștile creștin după Pesahul iudaic (postulatul solidarității absolute a Testamentului Nou cu cel Vechi)" aparțin Predaniei, nerespectarea lor ducând la schismă, în cazul primului postulat și la erezie, în cazul celui de-al doilea postulat 15. Prin nesocotirea postulatului ecumenicității, se cade în schismă prin ruperea de comunitatea de iubire
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la schismă, în cazul primului postulat și la erezie, în cazul celui de-al doilea postulat 15. Prin nesocotirea postulatului ecumenicității, se cade în schismă prin ruperea de comunitatea de iubire, Ecclesia -, iar prin nesocotirea postulatului solidarității absolute a Noului Testament cu Vechiul Testament, se cade într-o gravă erezie ca unii ce neagă "noutatea și continuitatea Bisericii de la începutul până la sfârșitul vremii (marcionismul)". În "Cuvântul" din 8 februarie 1929, apare Pastorala Sfântului Sinod care încearcă să explice în șapte puncte motivațiile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Asistăm la o modificare substanțială a logicii Imaginarului care concepe simbolul ca resort al semanticii, având un sens profund. Contrapunând imaginea simbolului și asociind-o memoriei, Bachelard propune o teorie pe care Durand o va respinge categoric. În opera sa testament, Flacăra unei lumânări, fenomenologul, apropiind imaginea de planul memoriei, disociază categoria imaginii care inaugurează noi raporturi cu lucrurile, de lumea simbolului care trimite mereu la știință, afirmând, de la început, ceea ce este cunoscut. Gilbert Durand are perfectă dreptate atunci când nu acceptă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
al Eparhiei Ramnicului Noului Severin (1921-1938). În 1938 este concediat pe caz de boală, iar în 1940 este pensionat și retras din demnitatea de Episcop al Râmnicului la Mânăstirea Bistrița, până la moarte. Autor al lucrărilor: Autenticitatea cărților Sfinte ale Noului Testament (București, 1905); Scurte încercări de creștinism social (București, 1913); Produsuri sufletești și realități verificate (Râmnicu Vâlcea, 1934); Femeia ca factor social (Râmnicu Vâlcea, 1934), volum reeditat sub denumirea Femeia în Biserică, familie și societate (Arhiepiscopia Râmnicului, 2011). 2 Andrei Magieru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
defensive? Facultățile noastre de teologie? Să lăsăm gluma". 9 Pentru o privire de ansamblu asupra ofertei educaționale a noii Facultăți de Teologie de la Chișinău, prezentăm componența catedrelor: 1. Introducere în Vechiul Testament și arheologia ebreilor; 2. Limba ebraică și exegeza Vechiului Testament; 3. Introducere în Noul Testament și gramatica dialectului alexandrin; 4. Exegeza Noului Testament și teologia biblică; A) O conferință pentru hermeneutică, enciclopedie și metodologie teoretică; 5. Istoria bisericească veche până la 1543, în Orient, și 1517, în Occident; 6. Istorie bisericească nouă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de ansamblu asupra ofertei educaționale a noii Facultăți de Teologie de la Chișinău, prezentăm componența catedrelor: 1. Introducere în Vechiul Testament și arheologia ebreilor; 2. Limba ebraică și exegeza Vechiului Testament; 3. Introducere în Noul Testament și gramatica dialectului alexandrin; 4. Exegeza Noului Testament și teologia biblică; A) O conferință pentru hermeneutică, enciclopedie și metodologie teoretică; 5. Istoria bisericească veche până la 1543, în Orient, și 1517, în Occident; 6. Istorie bisericească nouă, cu privire specială asupra Bisericilor Ortodoxe; 7. Patrologia; 8. Filosofie (logică, teoria
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de vedere naeionescian exprimat de filosoful român încă din 1916 -, cu privire la falimentul logisticii școlii russelliene, într-un capitol intitulat L' Axiome de réductibilité et la faillite de la logistique. 16 Vasile N. Gheorghiu (1872-1959), profesor de studiu biblic și exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuți, considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român din perioada interbelică. 17 P. Partenie (1882-1946), director al Seminarului Central din București. 18 H. Strohl, Orient et Occident, în "Logos". Revue internationale de synthèse orthodoxe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a fost asasinat în luna martie 179215. Inspiratorii conspirației au sperat că asasinarea regelui avea să constituie semnalul unei lovituri de stat militare. Totuși, din motive care nu au fost, încă, elucidate, ideea a fost abandonată și a fost acceptat testamentul său politic. Astfel că tronul a fost ocupat de fiul său minor, Gustav al IV-lea Adolf, în vârstă, atunci, de 14 ani, care a domnit, până la 1 noiembrie 1796, sub regenta unchiului sau după tata, ducele Carol 16. În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Fecioară (cf. Mt 2; Lc 2) sub adumbrirea Duhului Sfânt, și culminează în evenimentele predicării, minunilor, procesului, crucificării, morții, învierii și înălțării sale la cer. Potrivit celor descrise de Sfintele Evanghelii și precizate de către evangheliștii și ceilalți autori ai Noului Testament, în a doua parte a Bibliei sau Sfintei Scripturi, contemporani evenimentului legat de persona lui Cristos, toate acestea avea să ducă la formarea unei noi mentalități nu doar etnice ci universale. Plăsmuită inițial peste cea iudaică și apoi peste cea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
moment o rezistență eficace în calea noii religii evanghelice: lupta dintre Biserica timpurie și iudaism a fost de fapt o confruntare între creștinism și fariseism. Predicarea Apostolului Paul viza îndeosebi comunitățile iudaice din diasporă, întrucât erau cunoscătoare ale profețiilor Vechiului Testament, mentalitatea fiind aceiași, iar efortul explicațiilor nu trebuie să fi fost prea mare. Apostolul, originar din Tars, născut din părinți evrei, făcea parte din diasporă, vorbitor de limbă greacă, cetățean roman prin naștere, fariseu prin educație, iudeu prin religie etc.
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștini obscuri, modești, de-al căror nume nu s-a preocupat nimeni să le transmită posterității. Biserica timpurie nu s-a preocupat de efectuarea unei misiuni de prestigiu și nici de păstrarea unei arhive, dincolo de izvoarele deja cunoscute ale Noului Testament; existența surselor apocrife fiind permanent contestate de Biserica oficială. Evanghelizarea nu a vizat numai orașele cele mai importante, ci a ținut seama de liniile de comunicații, terestre sau maritime. De exemplu, printre orașele evanghelizate nu întâlnim nici unul din cele reprezentative
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
prea puțin schițării unui cadru istoric opus celui creștin, după cum putem vedea în opera sfântului Augustin (354-430), Cetatea lui Dumnezeu. Capitolul II Serviciul militar și războiul drept în concepția creștină 1. Serviciul militar și războiul drept 1.1. Concepția Vechiului Testament despre serviciul militar Comunitatea ebraică a Vechiului Testament a fost modelată după un regim teocratic, bazat pe chemarea lui Avraam de către Jahve ori proclamată prin alianța sinaitică. Omul este chemat să răspundă lui Dumnezeu, supunându-se legii sale; în virtutea acestui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștin, după cum putem vedea în opera sfântului Augustin (354-430), Cetatea lui Dumnezeu. Capitolul II Serviciul militar și războiul drept în concepția creștină 1. Serviciul militar și războiul drept 1.1. Concepția Vechiului Testament despre serviciul militar Comunitatea ebraică a Vechiului Testament a fost modelată după un regim teocratic, bazat pe chemarea lui Avraam de către Jahve ori proclamată prin alianța sinaitică. Omul este chemat să răspundă lui Dumnezeu, supunându-se legii sale; în virtutea acestui pact, poporul ebraic este ales, iar termenii de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mai mult între prima și a cincea poruncă de a nu ucide, constă în aspectul violenței considerate ca o idolatrie, prin respingerea violenței, a forței fizice, a virtuții războinice și a sacrificiilor sângeroase etc. elemente prezente în toate civilizațiile Vechiului Testament, reinterpretate în adevărata lor lumină de noutatea evanghelică. * Enunțarea simplă, originară și fugitivă, a poruncii a V-a din decalogul biblic: Să nu ucizi, nu ne explicitează dacă aceasta conține vreo interdicție absolută sau limitată în acest sens. Dacă porunca
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
profeților. Eroilor amintiți li se înalță un imn de glorie și de recunoștință nepieritoare, iar sacrificiul lor, pe câmpul de bătălie, este numit sfânt, asemenea holocaustului care se consumă pe altar (cf. 1Mac 9) înaintea Domnului. 1.2. Concepția Noului Testament despre serviciul militar În paginile Noului Testament nu există nici o informație ori aluzie care să indice ori să dea de înțeles că Ioan Botezătorul, Isus sau Apostolii și-ar fi asumat vreo atitudine ostilă prestării serviciului militar. Dimpotrivă, ofițerii și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
imn de glorie și de recunoștință nepieritoare, iar sacrificiul lor, pe câmpul de bătălie, este numit sfânt, asemenea holocaustului care se consumă pe altar (cf. 1Mac 9) înaintea Domnului. 1.2. Concepția Noului Testament despre serviciul militar În paginile Noului Testament nu există nici o informație ori aluzie care să indice ori să dea de înțeles că Ioan Botezătorul, Isus sau Apostolii și-ar fi asumat vreo atitudine ostilă prestării serviciului militar. Dimpotrivă, ofițerii și soldați au fost primiți întotdeauna cu multă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
natural, ci și divin. În alte cuvinte, porunca a cincea: Să nu ucizi, nu anulează acest drept, care, prin absența sa ar da cale liberă agresiunii și, indirect, prețuirii nedreptății, de altfel respinsă de Sfânta Scriptură. Mesajul creștin al Noului Testament, ilustrat în paginile Sfintei Evanghelii, răstoarnă structura păgână prin vestirea eliberării totale a omului și a autonomiei conștiinței individuale față de puterea politică. Apariția războaielor, răscoalelor și a lipsurilor umane (foamete, boli, trădări, ucideri etc.) nu pot fi evitate, potrivit lui Cristos
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]