8,805 matches
-
central cât și periferic. Utilitatea lor se regăsește în diagnosticarea neurologică cât și în monitorizarea intraoperatorie neurochirurgicală. Principalele potențiale evocate care se regăsesc în practica neurochirurgicală sunt: - potențialele evocate somato-senzoriale, - potențialele evocate motorii, - potențialele evocate vizuale, - potențialele evocate auditive de trunchi cerebral, - potențialele evocate descendente [3]. POTENȚIALELE EVOCATE SOMATO-SENZORIALE (PESS) PESS sunt obținute prin stimularea electrică nervoasă periferică (în special a nervului median, ulnar sau a nervului tibial) urmată de înregistrarea activității electrice a ariei senzoriale prin electrozi la nivelul scalpului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
sistemului motor (pot fi asociate cu monitorizarea PESS); - influența drogurilor anestezice; - influența relaxantelor musculare; - pacienții epileptici; - pacienții cu implante metalice craniene sau cervicale și cei cu dispozitive electrice implantate; - defecte craniene în antecedente [3,4,6-8]. POTENȚIALELE EVOCATE AUDITIVE DE TRUNCHI CEREBRAL (PEATC) PEATC sunt obținute prin stimularea auditivă repetitivă (clicuri cu o intensitate de 70-100 dB și o frecvență de 10-30 Hz) la nivelul canalului auditiv extern urmată de înregistrarea potențialelor de acțiune la nivelul scalpului și a lobului urechii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
auditive centrale). Pot fi diferențiate 5 tipuri de unde, fiecare specifică segmentului afectat din calea neuronală auditivă. În afara scopului diagnostic, PEATC sunt folosite în monitorizarea intraoperatorie pentru tumori de nerv acustic sau în alte intervenții operatorii din fosa posterioară cu implicarea trunchiului cerebral. Limitările acestei metode sunt reprezentate de influența drogurilor anestezice cât și de imposibilitatea obținerii PEATC în cazul hipoacuziei severe preoperatorii [3,9]. POTENȚIALELE EVOCATE VIZUALE (PEV) PEV sunt obținute prin stimulare vizuală și înregistrate la nivelul scalpului din regiunea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de a măsura densițătile la nivelul țesutului cerebral. În memoria inventatorului computer tomografiei, aceste unități se numesc unități Hounsfield. Datorită dezvoltării noilor secvențe, rezonanța magnetică (RMN) are un rol tot mai mare în evaluarea timpurie a traumatologiei cerebrale. Leziunile de trunchi, leziunile axonale difuze (LAD), traumatologia vasculară și contuziile corticale hemoragice sunt foarte bine evidențiate prin tehnica RMN. Unii autori recomandă ca toți pacienții cu leziuni posttraumatice medii și severe să fie evaluați prin RMN, într-o perioadă de aproximativ două
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de leziune posttraumatică frecventă în TCC închise. LAD apar secundar unor forțe de forfecare, produse prin mecanism de accelerație și rotație. Leziunile reprezintă microhemoragii la nivelul joncțiunii cortico-medulare, în corpul calos, în centrii semiovali, în substanța cenușie profundă și în trunchiul cerebral (în porțiunea dorso-laterală a mezencefalului, porțiunea superioară pontină) și sunt caracterizate prin edem axonal, transsecțiune axonală și bulbi axonali de retracție (fig. 3.25 a-c) [12,13]. Mai puțin frecvent LAD apar în talamus, capsulă, fornix, pedunculuii cerebeloși
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
În prezent, secvențele RMN noi arată clar ca LAD sunt mai ales hemoragice. Hidrocefalia poate fi o sechelă a LAD și are importanță în recuperarea pacientului. Există legătură între volumul ventricular și tulburările de memorie și atenție posttraumatice. LEZIUNILE DE TRUNCHI CEREBRAL Leziunile pot fi primare sau secundare. Leziunile primare apar în urma undei de șoc și se asociază cu LAD ducând la leziuni de discontinuitate la nivelul fasciculelor substanței albe. Leziunile secundare apar în urma conurilor de angajare, în cazul herniilor transtentoriale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
teritoriul ACA (fig. 3.33). Hernia transtentorială descendentă. Hernierea inferioară, prin incizura tentorială, a lobului temporal, secundar unor leziuni supratentoriale cu efect de de masă. Imagistic se vizualizează deplasarea medială a uncusului și girusului parahipocampic, reducerea sau obliterarea cisternei supraselare, trunchiul cerebral este comprimat și deplasat de către lobul temporal herniat, în acest caz pot să apară „hemoragiile lui Duret și sindromul Kernohan”. Secundar hernierii artera cerebrală posterioară ipsilaterală este deplasată infero-medial, iar ocluzia vasculară determină leziuni ischemice în lobul occipital. Uncusul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
copiii între 2 și 10 ani, tumorile primare sunt în general benigne comparativ cu cele întâlnite la nou-născuți. 70% dintre acestea se dezvoltă infratentorial. 30% din tumorile de fosa posterioară sunt astrocitoame cerebeloase (pilocitic), 35-40% sunt meduloblastoame, 25% glioame de trunchi cerebral și 10-15% sunt ependimoame de ventricul IV [1]. b. Tumorile cerebrale ale adultului: Incidența tumorilor cerebrale primare a crescut în ultimii 25 de ani, în special la persoanele în vârstă din țările dezvoltate. Este discutabil dacă numărul acestora a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
aceste tumori sunt primitive. Metastazele la copii, spre deosebire de adulți, sunt întâlnite mult mai rar. Excluzând copiii de până la 1 an și adolescenții, aproximativ 70% dintre tumorile intracraniene au localizare infratentorială, dintre care 75% sunt în emisferele cerebeloase și 25% în trunchiul cerebral [2]. IMAGISTICA TUMORILOR CEREBRALE Imagistica joacă un rol important în evaluarea pacienților cu tumori cerebrale. Computer Tomografia și Rezonanța Magnetică Nucleară reprezintă două din cele mai importante și frecvent utilizate modalități imagistice. Permanenta îmbunătățire a tehnicilor imagistice, utilizarea substanțelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
superficial. Gliomatoza cerebrală. Se caracterizează prin creșterea în volum a emisferelor cerebrale, cerebelului sau măduvei spinării în ciuda unei structuri anatomice aparent intacte. Este afectată în special substanța albă, uneori fiind bilaterală. Localizarea în funcție de frecvență este în nucleii bazali, corpul calos, trunchiul cerebral și cerebel. Infiltrarea tumorală se face perineural și perivascular. Leziunea nu prinde contrast, este imprecis delimitată, se șterge diferențierea între substanța albă și cenușie, iar spațiile subarahnoidiene sunt comprimate. În stadiile avansate poate apărea priza de contrast. Gliomatoza leptomeningeală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
2] (fig. 3.77). c. Gangliogliomul este o tumoră bine diferențiată, cu origine neuroepitelială, ce conține celule gliale și ganglionare. Tumora crește încet și se întâlnește cel mai frecvent în lobul temporal, dar poate fi găsită foarte rar și în trunchiul cerebral, cerebel, regiunea pineală, nervul optic, chiasma optică, intraventricular și la nivelul cordonului medular. La copii poate ajunge la dimensiuni considerabile și să degenereze chistic. Forma tipică la adulți este prezența unor mici noduli cu localizare superficială. Calcificările pot fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
obstructivă. Au o structură solidă, cu mici chisturi și zone hemoragice, pot prezenta calcificări și edem peritumoral. Sunt localizate în vermisul cerebelos cu extensie în emisferele cerebeloase, deplasează ventral ventriculul IV, obstruează lumenul ventricular și poate infiltra jumătatea posterioară a trunchiului cerebral. Polul inferior al tumorii se extinde în cisterna magna. În contrast cu ependimomul, meduloblastomul nu se extinde în cisternele laterale. Originea meduloblastomului din emisferele cerebeloase este mai frecventă la tineri și adulți. Se recomandă investigarea completă RMN cerebrală și de coloană
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
în particular purtătorii de virus Epstein-Barr. Originea limfomului SNC este discutabilă. Nu se cunoaște cum și de ce limfomul cerebral apare într-un organ fără sistem limfatic. Majoritatea sunt localizate supratentorial, cel mai frecvent periventricular, în nucleii bazali, dar și în trunchiul cerebral și cerebel. Tumora poate fi prezentă ca un nodul solitar sau ca noduli multipli. Limfomul primar este localizat în țesutul cerebral, în timp ce limfomul sistemic cu afectare secundară a SNC este localizat, în special, la nivel dural și leptomeningeal, cu toate că
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
pot avea o priză inelară de SDC [2,3]. e. Chist neurenteric (enterogenic) este congenital, benign, de trei ori mai frecvent la nivelul coloanei vertebrale comparativ cu localizarea intracraniană. Majoritatea sunt întâlnite în fosa posterioară, pe linia mediană, anterior de trunchiul cerebral. Pot fi întâlnite și în unghiul cerebelopontin sau clivus. Este o formațiune rotundă sau lobulată, necaptantă, ușor hiperintensă, intensitatea semnalului depinde de conținutul proteic care este variabil [2,3].
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
decadentă este adusă în discuție cu tabloul Decapitarea sfântului Iona Botezătorul, expus în 1870. Pictura se remarcă prin echilibrul compoziției, vizibil în raportarea planurilor la cele trei personaje având în fundal ca element vectorial un arbore care se desface din trunchiul comun în trei brațe principale. Centrul tabloului îl constituie sfântul Ioan, care stă așezat cu mâinile pe lângă corp, ușor depărtate și cu palmele întoarse spre exterior în timp ce simetric, în stânga și în dreapta lui, se află călăul angajat în mișcarea care-i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și dedică prima monografie. Desigur, nu un portret al geniului realizează Luchian, ci al unui om dedicat artei, dedicație pusă sub semnul unei distincții idealizante. Portretul devine interesant prin relația pe care-o stabilește cu fundalul, un peisaj cu arbori. Trunchiurile apar asemenea unor coloane, frunzișul pare să fumege în flăcări de culoare brun-roșcată-cărămizie pe fundalul unui cer albastru. Pălăria are contururi ferm trasate pe acest fundal ușor artificial care înlocuiește natura și naturalul unui peisaj. Apare și o simetrie tipică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe fundalul unui cer albastru. Pălăria are contururi ferm trasate pe acest fundal ușor artificial care înlocuiește natura și naturalul unui peisaj. Apare și o simetrie tipică armonicelor decorative bazate pe progresii. Frunzișul copacilor se transformă în arcade cu trei trunchiuri în chip de coloane de o parte și de alta, acest portal constituie și rama tabloului, rama sa estetică, artificială, obținută prin estetizarea cadrului natural, efect de dublare a realității prin artificiu înscris prin stilizare în tablou. Acest fundal seamănă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interiorului printr-o accentuată stilizare, printr-un ecleraj straniu, care nu corespunde luminii naturale. Fundalul cu o accentuată notă decorativă are, mai degrabă, rolul de a aliena chipul, de a-l plasa într-o altă dimensiune, ușor hieratică, transcendentă, prin trunchiurile copacilor, ca niște coloane ce sugerează arhitectura unui templu. Există o geană de lumină în stânga, o pâlpâire misteriosă, un ton de alb și puțin albastru. Coroanele arborilor se pierd în brunul fundalului. De unde vine impresia de tristețe pe care o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care nu evocă nimic material, niciun context de ordin fizic. Dematerializat, corpul devine complementar stării care-i imprimă o postură, gestul unei mâini pe jumătate deschise, dar în care nu se află nimic și al unei mîini care sprijină delicat trunchiul, cu un fel de sfială. Privirea îndreptată în sus sugerează posibila adresare a unei rugăminți, dacă nu chiar a unei rugăciuni, dar nu un sens concret. Există însă alte două elemente care înscriu acest tablou în dimensiunea sintetistă a simbolismului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
condiția purității, aceștia par să se afle pe coama unui deal înflorit, muzica de cameră fiind astfel transpusă în plein air. O altă variantă și ultima duce grupul la marginea unei păduri, iar de data aceasta copiii stau pe un trunchi de copac. Muzica se reflectă într-un ritm dictat de dispunerea lor în spațiu, așa cum există și un ritm intern al desenului pe care i-l conferă aceste trupuri goale, care realizează o armonie deplină cu natura din jur, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
performând o pantomimă într-o singură pictură. El a numit aceasta principiul de paralelism și a explicat că era bazat pe legile naturale de creștere a plantelor, care determină ca toate petalele unei flori să repete aceeași formă sau toate trunchiurile copacilor într-o pădure să crească în paralel. Traducând acest fenomen în termenii artei, Hodler a plasat câteva figuri de mai multe ori într-o secvență mitică sau a repetat anumite gesturi expresive, cum ar fi un braț întins sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
creație ale cărturarului, filosofului și poetului prindeau contur din anii tinereții sale, cuprins de idealuri spirituale. Poezia și filosofia lui Lucian Blaga trebuie privite „ca niște coloane ale edificiului interior care dovedesc articularea organică a filosofului și liricului În același trunchi viguros al personalității creatoare.” Două fraze poetice, de o perfectă rotunjime, sugerează un univers sensibil de o mare subtilitate. O concepție filosofică bazată pe intuiție este exprimată Într-un limbaj poetic de un rafinament aparte. Imaginea globală „corola de minuni
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de liniște Îmi curg prin vine, nu de sânge. Gorunule din margine de codru, de ce mă-nvinge cu aripi moi atâta pace când zac În umbra ta și mă dezmierzi cu frunza-ți jucăușă? O, cine știe? - Poate că din trunchiul tău Îmi vor ciopli nu peste mult sicriul, și liniștea ce voi gusta-o Între scândurile lui o simt pesemne de acum: o simt cum frunza ta mi-o picură În suflet... și mut ascult cum crește-n trupul tău
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acum...” Este evidentă o creștere În intensitate a trăirilor, ca urmare a meditației pe motivul blagian al liniștii; la Început, liniștea este abia simțită, devine „pace” iar la sfârșit a devenit liniștea eternă dintre scândurile aflate În stare ipotetică În trunchiul gorunului. Cel de-al doilea termen cu o mare Încărcătură semantică, este gorunul, aflat În titlu, la Începutul celei de-a doua fraze poetice și În finalul poemului, În poziția vocativului, În același context: „Gorunule din margine de codru,...” În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vocativului, În același context: „Gorunule din margine de codru,...” În prima situație, poetul se adresează direct, exclamativ, În cea de a doua, meditativ, Îl evocă. Gorunul este dicriul ipotetic, dar Între cei doi termeni gorun - sicriu se interpun alți termeni: trunchi, trupul, scânduri. Cuvântul sicriu are și cea mai mare frecvență. În ultima frază poetică apare de trei ori. „...Îmi vor ciopli / nu peste mult sicriul...” „...ascult cum crește-n trupul tău sicriul...” „...sicriul meu...” Destinul gorunului se Împletește cu destinul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]