9,864 matches
-
superioritate pe tov., a pus mâna pe creion doar de câteva ori până a reușit să caligrafieze (hm!) Polina O (de la Oprișan) și cu asta basta. Dar, cum eu nu aveam complexe de superioritate față de învățătorul acela altfel bonom și vesel de la un anumit păhăruț în sus, am profitat de școala gratuită și am învățat, pe lângă băutul țuicii, să scriu și să citesc. Ei, eram scriitor? Ba bine că nu! Mai urma să devin cititor. Aici a fost mai dureros, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pulverizat, au rămas doar individualitățile... Colecția "La steaua. Poeți optzeciști", pe care ai inițiat-o și ai dus-o la bun sfârșit la Editura " Axa", e o mărturie vie că "generația '80" a existat cu adevărat. Care ar fi pseudo-necrologul (vesel?) pe care l-ai scrie la dispariția (în "aglomerația" literaturii române, evident!) a generației '80? Generația 80 există cu adevărat, nu este nici o ficțiune. Chestiunea controversatei ei existențe vine dintr-un soi de spaimă asemănătoare cu frica de-a nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
parte, să-și scrie cărțile. Optzeciștii au fost nevoiți, pentru că așa era rețeta atunci, să iasă în grup, ca apoi să se desprindă și să devină individualități puternice în arealul literaturii române. Eu nu i-aș putea scrie nici un necrolog, vesel sau trist, pentru că ar fi imposibil, nu-i așa, să-mi scriu propriul necrolog. Ea nu constituie un curent literar, să dispară. Ea este o realitate istorică literară de care va trebui să se țină cont așa cum se va ține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se află scriitorii din noile generații? Cum poți caracteriza ca scriitor și ca șef de revistă literatura tânără din limba română? Aseară, venind spre casă de la o lansare de carte, treceam printr-o ninsoare ca aceea, pornită harnic și cumva vesel, o ninsoare fastuoasă și tânără și consistentă și spectaculoasă, încât m-a umplut o bucurie mare, copilăroasă, mergeam așa, cumva "singuratic și uitat", prin întunericul luminat de ninsoarea venindă mereu, încât, acum fiind dimineața de după seara (și ninsoarea) aceea (ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poet? Cât trebuie să vorbească, cât trebuie să tacă? Ce ai tăcut, când trebuia să vorbești? Ce ai vorbit, când trebuia să taci? Cum comentezi zicerea eminesciană "Poezie? Sărăcie!". Nu o comentez. Zice Cistelecan: "Optzecismul merită, într-adevăr, un prohod vesel. Pentru că în urma lui rămâne o mare poezie". Cât adevăr e în această afirmație a lui Al. Cistelecan? Nu sunt competentă să-l apreciez. Poezia optzecistă însă îmi place. Madi Marin, Magda Cârneci, Ioan Es. Pop, Mureșan, Mușina, Hurezeanu și alți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care ai vrea să ți-l atribuie urmașii urmașilor meșterilor lemnari de azi? În primul rând "cimitirul" de la Săpânța nu mă reprezintă. Și, mai ales, nu reprezintă Maramureșul! Maramureșeanul! Cimitirul, cred eu, nu a fost și nu va fi niciodată vesel! Nici măcar cel de la Săpânța! Muritorul îl percepe ca pe unul vesel. Eu, ca "nemuritor" ha, ha, ha! mi se pare a fi de prost gust. Cum ți se pare gestul ca printre morminte și cruci să toci semințe precum la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de azi? În primul rând "cimitirul" de la Săpânța nu mă reprezintă. Și, mai ales, nu reprezintă Maramureșul! Maramureșeanul! Cimitirul, cred eu, nu a fost și nu va fi niciodată vesel! Nici măcar cel de la Săpânța! Muritorul îl percepe ca pe unul vesel. Eu, ca "nemuritor" ha, ha, ha! mi se pare a fi de prost gust. Cum ți se pare gestul ca printre morminte și cruci să toci semințe precum la peluza unui stadion? Și mai tragi și câte un "moment" zero
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la peluza unui stadion? Și mai tragi și câte un "moment" zero. Adică te fotografiezi cu "soacra", "ceapistul", "tractoristul", "băutorul" sau propria-ți faptă. Cred că Ion Mureșan ar fi trebuit să își scrie "cartea Alcool" documentându-se din Cimitirul Vesel de la Săpânța! Cimitirul Vesel de la Săpânța, pentru mine, nu este atât de vesel pe cât îl cred unii și alții. Cimitirul vesel nu este vesel de loc! Așa că pe crucea mea nu mi-aș dori decât un text simplu: numele și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Și mai tragi și câte un "moment" zero. Adică te fotografiezi cu "soacra", "ceapistul", "tractoristul", "băutorul" sau propria-ți faptă. Cred că Ion Mureșan ar fi trebuit să își scrie "cartea Alcool" documentându-se din Cimitirul Vesel de la Săpânța! Cimitirul Vesel de la Săpânța, pentru mine, nu este atât de vesel pe cât îl cred unii și alții. Cimitirul vesel nu este vesel de loc! Așa că pe crucea mea nu mi-aș dori decât un text simplu: numele și prenumele; n. m. Orice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
propria-ți faptă. Cred că Ion Mureșan ar fi trebuit să își scrie "cartea Alcool" documentându-se din Cimitirul Vesel de la Săpânța! Cimitirul Vesel de la Săpânța, pentru mine, nu este atât de vesel pe cât îl cred unii și alții. Cimitirul vesel nu este vesel de loc! Așa că pe crucea mea nu mi-aș dori decât un text simplu: numele și prenumele; n. m. Orice alt text nu ar fi decât un gest incalificabil de glorificare/ aneantizare a unui individ de nemântuit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cred că Ion Mureșan ar fi trebuit să își scrie "cartea Alcool" documentându-se din Cimitirul Vesel de la Săpânța! Cimitirul Vesel de la Săpânța, pentru mine, nu este atât de vesel pe cât îl cred unii și alții. Cimitirul vesel nu este vesel de loc! Așa că pe crucea mea nu mi-aș dori decât un text simplu: numele și prenumele; n. m. Orice alt text nu ar fi decât un gest incalificabil de glorificare/ aneantizare a unui individ de nemântuit! Generația '80 este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
era atunci, da’ acuma. S. P.: - Tot la timpul liber; vreau să vă mai întreb câte ceva despre întrecerile pe ramură. Premii, medalii... A.M.: - Da, da... S. P.: - „Cântarea României”. A.M.: - Erau la Sala de festivități, fiecare făcea câte ceva să fie vesel sau un monolog sau un grup vocal, a fost într-un timp. S. P.: - Aveați și brigadă artistică ? A.M.: - Era o parte, da nu chiar de la noi, de-acolo. Noi aveam export mult și nu prea aveai timp, chiar dacă, în
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
soare; căci linia se duce la Huși și Hușul e un oraș fără viață”. Marele învățat era impresionat de farmecul acestor locuri, de înălțimile ce-și încălzesc la soare coastele acoperite cu vii, de „casele albe, împrăștiate într-o neorânduială veselă”. Orașul i se părea monoton și pustiu. Apreciază arhitectura unor clădiri ale orașului. Deși „clădirile publice nu sunt întotdeauna de gust”, totuși, „arată multă tragere de inimă și dorința naivă de a înfrumuseța”. A vizitat școlile, biserica episcopală, care era
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe Marele Han și nici imperiul său de aur, dar a descoperit ceva care de atunci a născut mai multe vise decât aurul și care exercită o putere mai mare asupra oamenilor decât exercita Marele Han asupra supușilor săi"! Copilul vesel al trestiei de zahăr In peregrinările mele de sfârșit de săptămână prin Havana Vieja, Havana veche, un obiectiv obligatoriu era Feria de libros, târgul de carte. Nu era Feria de libros organizată anual, eveniment național și internațional ce atrage mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a vorbi spaniola, dar și dezavantajul de a se tocmi "la sânge" nu de dragul prețurilor ci de dragul tocmelii, am dat peste o carte plină de interes, parfum și culoare: "El hijo alegre de la cana de azucar biografia del Ron'' "Copilul vesel al trestiei de zahăr biografia romului", publicata de Fernando G. Campoamor la Havana în 1985. Video Napoli poi mori! O fi, nu m-a impresionat cine știe ce! Dar să vezi Havana și să nu savurezi romul cubanez, singur, cu prietenii, sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
un pahar de vorbă", iar romul este o băutură cu un "buchet'' special, dobândit în secole de istorie, rezultat al călătoriilor lui Cristofor Columb, al trudei sclavilor negri și al setei nepotolite a corsarilor și piraților din Marea Caraibilor. "Copilul vesel'' este descendent din străbuni din Noua Guinee, India, China, trestia de zahăr fiind adusă de pe îndepărtate meleaguri de Darius cel Mare în Persia, de aici de Alexandru Macedon în Europa și de arabi în sudul Spaniei. Cristofor Columb, în cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Congo" din Congo și Angola. Conform unor "studii de piață" din acele vremuri, Yolofii din Senegal erau considerați belicoși și dificil de manevrat, Mandingas erau blânzi, docili, ușor de instruit, generoși, deschiși dar... fataliști, Bambaras robuști, obraznici, volubili, leneși, dar veseli și simpatici. Lucumi erau considerați sclavii cei mai inteligenți, fiind însă dificili de dominat, Carabalii apreciați ca sălbatici și chiar antropofagi, Congo, puternici, nesupuși, comozi, extravaganți și "cei mai adormiți dintre negri"! Destinul sclavilor odată ajunși în Cuba varia în funcție de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
derivă", publicat postum cu mare succes. A mai luat și tablourile de Miró, Andre Masson, Paul Klee și Juan Gris, valorând 5 milioane de dolari și ca o "văduvă practică" n-a uitat nici de cearceafuri, fețe de masă, tacâmuri, veselă... Din rațiuni numai de ea știute, în afară de "scufundarea yachtului Pilar", " inițiativă" din fericire eșuată, "văduva" a mai avut o alta idee nefericită a adunat toate scrisorile lui Hemingway păstrate la Finca și le-a dat foc! Din ce motive? Gelozie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
for Fidel", 2004. Cuprins Săgetător în zodia leului! 365 de zile în grădina lui Fidel 9 Cine ești dumneata, domnule Cristofor Columb, și ce ai făcut în urmă cu 500 de ani? 13 Cum a descoperit Columb tutunul 48 Copilul vesel al trestiei de zahăr 70 Pirați, corsari, bucaneros, filibusteri, pe coastele Cubei 84 Ruta sclavilor 111 Coride și lupte de cocoși în Cuba 131 Mafie și mafioți la Havana 148 În calea furtunilor 175 Che 194 "Daiquiri doble" cu Hemingway
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
rogojini pe iarbă și au început să împodobească salcia cu flori; trebuiau să reprezinte palmele din Ierusalism. Patru sute au fost făcute în două ceasuri, puse în biserică, apoi sfințite și împărțite la slujba de seară. Aceasta este sărbătoarea cea mai veselă pentru tineretul din mănăstire. Pe când veneau din pădure, soldații germani râdeau de ele... Au venit și la slujbă, dar cu mojicie au stat tot timpul jos, pe când noi eram în picioare sau în genunchi... Slujbele de Paște la mănăstire sunt
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în casă la Ionel și chiar în bazinul grădinii au înmărmurit pe servitori și pe vecini. [Spre rușinea noastră, se cita și numele unor doamne române care au participat cel puțin la mesele lor mai puțin decoltate, dar totuși destul de vesele - d-nele dr. Vlădoianu.](Ibidem, p. 85.) Într-o zi, d-na Crivăț fu chemată de căpitanul Scheibl în pod, unde ei căutau cu persistență și insucces telegrafia fără fir. Zări într-un colț un geamantan al lui Ionel, ridică capacul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
încât crezui că văd altă pădure, teiul cel mare, Canapeaua, cireșele roșii, frasinii purpurii, vârful dealului profilat pe cer. Pierdusem noțiunea timpului și a locului. Mi se părea, ca într-un vis, că eram cu toții la noi la masă, fericiți, veseli, dar toți plângeam, scuturați de emoție. Acum nu mai plângeam, nici nu vream să mai plâng, dar știam că, în ora revederii, în momentul de supremă fericire, vom plânge toți lacrimi înghițite și necurse în acele zile de griji, de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îmbunătățiri și visa să refacă clopotele luate de germani și să repare clopotnița. Regreta viața mănăstirească din copilăria ei, mai severă ca acum, și masa în comun la trapez. Era foarte indulgentă pentru păcatele lumești ale cucoanelor care veneau, în veselă sau intimă companie, să petreacă câteva zile la maici, considerând aceasta ca un venit pentru ele. Ea însăși era foarte veselă, cu inimă bună, deși egoistă, autoritară, violentă, dar potolindu-se la cea dintâi vorbă de supunere și iertând chiar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ca acum, și masa în comun la trapez. Era foarte indulgentă pentru păcatele lumești ale cucoanelor care veneau, în veselă sau intimă companie, să petreacă câteva zile la maici, considerând aceasta ca un venit pentru ele. Ea însăși era foarte veselă, cu inimă bună, deși egoistă, autoritară, violentă, dar potolindu-se la cea dintâi vorbă de supunere și iertând chiar prea repede pedepsele ce dădea. Povestea istoriile din trecut cu un haz nespus și descria propriile ei ridicole naivități cu un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
un chef plin de spirit. Era, cum se zice, o grădină de femeie. Chiar în ajunul plecării la București, două zile înainte de moarte, ca să nu mă întristeze când petreceam toată ziua cu ea, s-a apucat să ne spună istorii vesele. Suferea mult și făcea sforțări eroice ca să nu o bănuim, iar mie istoriile îmi păreau foarte triste. În fiecare zi mă duceam o oră sau două la dânsa înainte de cină. O găseam citind adeseori cărți bisericești, pravila și altele. Îmi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]