8,935 matches
-
o mitologie, retorica este bine cunoscută. Alecsandri este mai bătrîn (artisticește) decît contemporanii lui. Cu el poezia română atinge un nivel de stabilitate. Spaimele Începătorului au dispărut. Alecsandri are Într-un grad considerabil psihologia scriitorului profesionist. Literatura este, desigur, o vocație, literatura este Însă și o practică, o Îndeletnicire care necesită o pregătire și un program. Poetul are cabinetul său și tabieturile de la care nu se abate. Se supune necesităților epocii (scrie, În afara versurilor, piese de teatru, compune narațiuni, adaptează altele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
locul de unde pornește glasul de Înger al iubirii, cîmpia vindecă de griji pe omul deja exasperat de zgomotul lumii. Nu este prima criză de astenie În poezia română. Este curios, doar, s-o Întîlnim la Alecsandri, spirit sociabil, turist cu vocație, prețuitor În grad maxim al comodităților urbane. Să nu pierdem din vedere un fapt important: cîmpia de la MÎnjina (unde este localizată, În martie 1845, această meditație) nu este un pustiu, nu-i un spațiu fără margini, amenințător și nefertil. Numai
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
puțin așa spune) pentru „pricini străine”. N-are spor, mîna se oțărăște, mintea se Îngreuiază: „Ah, scrisul (s.n.) nu-mi sporește decît numai către tine MÎna mea se oțărăște a-nsămna pricini străine.” Însă pricinile se schimbă des, Conachi are o vocație inepuizabilă de a intimiza obiectul erotic, de a-l asuma rapid. Zulnia este, ca Beatrice, imaginea pură a iubirii lui. LÎngă Zulnia există În versuri Anica, Casandra, Lucsandra, Elenco, Marioara, Marghioala, Smărăndița, față de care stihuitorul arată aceeași patimă și aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
al privirii În poezia română: „O singură privire viața vestejește Cu lanțuri de amor”... După ochi, În scara de valori a lui Conachi vine sînul sub forma, uneori, mai Îndrăzneață a țîțișoarei. Complexitatea simbolică a ochiului s-a putut constata. Vocația sinului e să „Înghie”: „Spre sînul cel de albcțc, Alunei patima mă-nghie”... Ochiul provoacă pasiunea, sînul naște delirul erotic. „SÎnuri cu mici țîță” (Cine-i Amoriul?), „țîțișoara dezvelită” cutremură, smintesc simțurile. Farmecul lor (unul dintre...) vine din albețea lor. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
feminitate este cel romantic (preromantic) În care se prelungesc, la noi cel puțin, elemente de mitologie clasică. El va căpăta desăvîrșire În poezia lui Eminescu la care erotica reprezintă un mod de a cuprinde marile mituri ale existenței. Sensibilitate maladivă, vocație a morții, diafanitate și, mai ales, o poziție privilegiată În lume. În ierarhia afectivă, iubirea trece pe primul loc. De la Eliza la Veronica aflăm toate nuanțele unei feminități care exprimă În grad maxim răul veacului. În locul Seducătorului apare Logodnicul, acela
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rău este nelimitată. Pentru stăpînirea (nu vindecarea ei), Pann prevede sancțiuni severe. Misoginia lui este profundă. Bărbatul bețiv, destrăbălat, cîrcotaș e totdeauna bărbat: cel care descoperă și impune legea. Muierea e mereu rea. De aceea trebuie „bătută foarte pe spinare”... Vocația ei este să fie totdeauna contra. Are o imensă, absurdă capacitate de Împotrivire. În citatul Calendar dăm peste jeluirea unui bărbat despre muierea lui rea: „Bici de foc muierea mea, Una voi eu ș-alta ea, CÎnd voi dulce, ea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în volum. Colaborează cu basme și nuvele la „Familia”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” (Arad), „Telegraful român”. Bolnav de cancer, se stinge în străinătate, de unde este adus și înmormântat la Șiria. Cele câteva scrieri publicate de M. în periodice nu atestă o vocație deosebită. Cu subiecte luate în majoritate din viața satului, unele nuvele eșuează în melodramatic (Rada, La umbra teilor), iar altele, în care încearcă unele portretizări (Mitru Dascălul, Ioan Covrig, Gura satului), nu lasă o impresie mai favorabilă. Autorul se risipește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
Portofoliul - metodă de evaluare complexă Înv. Gabriela Irimia S.A.M. Valea-Seacă, jud. Iași “Adevăratul dascăl este caracterizat prin aceea că mintea sa se mișcă în armonie cu mințile elevilor săi, trăind împreună dificultățile și victoriile individuale deopotrivă” (Jhon Dewey) Vocația învățământului modern este de a forma oameni capabili de a opera cu informații, de a face din informațiile existente în memorie un instrument de căutare, de cercetare și descoperire de noi adevăruri(G. Milaret).Voința de a realiza ceva este
Caleidoscop by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93235]
-
abuzului ei". Neștiind ce carieră să urmeze, pentru că "nimic nu-l interesa din tot ce preocupa pe alții", tânărul pleacă totuși la München "pentru continuarea studiilor clasice", spre care "nu se îndreptase dintr-un calcul profesional ci numai dintr-o vocație" "simplu reflex al aspirației lui de totdeauna de a evada din prezent, din actual". Într-adevăr, studierea Antichității îi apare lui Bizu drept o modalitate ideală de a refuza viața și de a se sustrage totodată și sufletește "acțiunii dirimante
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acțiune (Bizu "se afla pe peronul Gării de Nord, după o absență de 8 ani"). Până la momentul de față, viața eroului nostru pare să se fi scurs egal, monoton, fără evenimente ("aceeași inexperiență de viață și timiditate", "sănătos fără voie, agronom fără vocație"). Într-adevăr, în ordine afectivă (psihologia e traductibilă în limbajul melodramei), anii petrecuți în străinătate n-au adus niciun fel de schimbare, și de aceea, probabil, naratorul îi și rezumă eficient în câteva rânduri, fără alte comentarii (" Studiase mai întâi
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de sine, ilustrează de fapt un anumit conformism față de împrejurările concrete ale existenței, o slăbiciune de înger ce-i îndeamnă să prețuiască mai mult persoana aproapelui decât propria lor persoană. Propensiunea aceasta spre sacrificiu se întâlnește îndeosebi la femeile cu vocație maternă, precum Dora, acea mătușă a lui Mili care nu trăiește decât pentru alții, plângându-și întruna de milă. În răspăr cu asemenea exemplare jalnice ale umanității, sortite unui întristător anonimat, romancierul imaginează în Mili ("Bârzulica", așa își alintă el
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Pesimismul filosofic este numai o concepție a lumii fără nici o legătură cu viața de toate zilele. Pesimismul meu nu e aici (și se lovi pe frunte), ci aici (și se lovi peste corp), în organe, în sânge, în celule". Care va să zică, vocația creatoare se manifestă în felul unei fatalități biologice, ceea ce face ca fizionomia (și fiziologia) să determine, în mod necesar, o anumită conformație psihică, iar aceasta, la rândul ei, impune un gen particular de creativitate: "Funcția mea este exclusiv lirică; creez
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
despre Mite, îi plac doar "unele anecdote", "străine de adevărul sufletesc al eroului", pentru că "tot ce este vioi și articulat în roman se află la periferia subiectului propriu-zis". Verdictul e, de data aceasta, necruțător: "Lovinescu nu e un romancier de vocație. Romanul pentru domnia sa este un act de voință" " D. Lovinescu e mai interesant decât romanele sale. Cazul acestui critic angajat într-o întreprindere ce-i contrazice toate calitățile specifice nu ne poate fi indiferent 215. Or, criticul de la Sburătorul tocmai
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
factură decât cele de sursă autobiografică) indică, în același timp, "asumarea unei conștiințe de creator de literatură"224. Așadar, deoarece "n-a știut să reziste mirajului literaturii și ficțiunii", dezvoltând romanul până la dimensiunile unui ciclu, Lovinescu și-ar fi ratat vocația (de memorialist) pentru a eșua lamentabil (ca romancier). În opinia mea, am tot repetat, abia în momentul când forma romanului lovinescian se amplifică ciclic putem vorbi despre o poetică originală, de tip melodramatic. Diferența e mai mult decât evidentă: dacă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
însă nu știe să o folosească. E la el o dramă a erudiției ce nu se poate elibera de arcanele analizei și de „cultul mărunțișului literar”, cum observase încă Pompiliu Constantinescu. Sunt evidențiate contribuția lui Bogdan-Duică pe terenul istoriei („adevărata vocație”) și meritele lui de pionierat în comparatism, relevând accentul pus pe receptarea activă a influențelor. Un studiu echilibrat și restitutiv este și cel despre Nicolae Petrașcu, prezentat ca disident maiorescian, dar și ca precursor al lui E. Lovinescu în teoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
de semenii noștri întru rațiune ,,...dintr-o galaxie ștearsă din memorie..."70. ,,Lostul confirmă că suntem, că aparținem Marii Civilizații a Navigatorilor Stelari"71. Cartea lui Aurel Brumă este și o pledoarie curajoasă pentru recuperarea viitorului nostru și a nativei vocații celeste într-o nouă și acum inaccesibilă dimensiune. Poate în a 4-a sau a n-a dimensiune. În ultimă instanță, misterul Dealului este interpretat de Aurel Brumă și într-o profundă cheie filosofică. Blestemul Dealului este ignoranță noastră, spune
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
secolul trecut, ca o instituție semi-filantropică, semi-caritabilă, care întreține funcționari, sinecuriști, paraziți, la un nivel foarte redus, este adevărat, dar cu subînțelesul, declarat sau nu, că în rest lumea se descurcă. Dacă nu curge, pică... Statul deci... dă. Aceasta este vocația și misiunea sa esențială. Concepția statului patron, generos, protector și paternalist este bine consolidată. El trebuie să dea și această psihologie este transferată din plin, și pe față, și instituțiilor internaționale de credit. Europa deci trebuie să dea. pentru a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
neputință și nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi. În acest punct, tăcere totală, de gol istoric ! Dacă este permisă elogierea tracismului spiritualist, de ce nu ne-am explica, măcar în parte, și o anume lipsă de vocație a românilor pentru organizare și cooperare, pentru coordonare și unitate, individualismul nostru acerb, pulverizarea permanentă a conștiințelor și eforturilor, tot prin acest eminent fond traco-getic? În baza aceleiași referințe de prestigiu? Este lipsa de unire o calitate de invidiat, de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ne-ar alinia tuturor fanatismelor și aberațiilor statelor fundamentaliste islamice. Din fericire, este vorba, cel mai adesea, doar de reacții foarte formale și oficiale ale ierarhiei bisericești sau de exaltări neofite superficiale de teologi și mistici juvenili, de ocazie, cu vocații incerte, trezite subit după 1989, după o perioadă de nu mai puțin aberante măsuri ateiste. Reversul medaliei în acest din urmă caz? O vogă acută și superficială de pseudo-mistică dubioasă, degradată, o invazie de yogini și predicatori, de cărți ale
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mai puțin aberante măsuri ateiste. Reversul medaliei în acest din urmă caz? O vogă acută și superficială de pseudo-mistică dubioasă, degradată, o invazie de yogini și predicatori, de cărți ale morților și revelații de mistere, de un obscurantism adesea penibil. Vocațiile mistice autentice, pentru care avem tot respectul, au fost însă totdeauna și pretutindeni puține. și, mai ales, nepublicitare. Din care cauză suntem și noi, alături de alții cel puțin din acest punct de vedere pentru secularizarea culturii române (Sorin Alexandrescu). Există
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
rândul său, și de ceea ce s-a publicat și la noi? Inclusiv, uneori, în limbi străine, chiar despre aceeași temă? De ce aceste referințe n-ar fi, în principiu, cel puțin, de calitate virtual egală? Studiile de literatură comparată au, ca vocație, studiul relațiilor literare în dublu sens. De ce ele s-ar desfășura doar în sens unic eurocentric? și ne mai întrebăm: la ce servește, în definitiv, literatura comparată dacă ea nu se interesează și de condițiile literare reale, câte au fost
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
trebui să fie următorul: a aduce Europa acasă, ceea ce echivalează, aparent paradoxal, cu a intra în Europa. Dar nu oricum, ci cu personalitatea noastră. Să cultivăm deci o metodă proprie de integrare, recuperare și dezvoltare. Să ne dezvăluim din plin vocația noastră europeană, ieșind din izolare, dar nu la întâmplare, dezordonat și improvizat. Altfel spus, nu prin imitații superficiale, mecanice, prin sincronizări precipitate, ci printr-un efort de personalitate și de originalitate. Nu credem deloc în valori naționaliste, dar în valori
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
multe din aceste valori ideologice, brutal reprimate de comunism. De unde un alt caracter specific al valorilor europene: ele sunt prin definiție active, militante și în continuă expansiune. Iar dinamica lor interioară nu le poate restrânge doar la un singur continent. Vocația lor este în același timp polemică și universală. Ele vin inevitabil în conflict cu toate valorile neeuropene, restrictive și deci reacționare oriunde acestea sunt întâlnite. O primă confruntare, cea mai directă și mai brutală, încă departe de a fi consumată
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pe o idee în acțiune. Dincolo de orice limitări și țarcuri strâmte: mai întâi naționale, apoi prin logica intrinsecă a ideii vest continentale, continentale, extracontinentale. Când formula astfel de idei, Goethe avea un roman chinez în mână. Ideea europeană are o vocație universalistă prin faptul că ea oferă un principiu, un ghid, un model de orientare și organizare globală, universală. Ea propagă toate valorile universal umane, unificatoare, cu funcție efectiv planetară. De la democrație la pluralism, de la drepturile omului la umanism. Aceste valori
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
aceste valori sunt asimilate, cultivate, apărate, oriunde în spațiu. Este și cazul culturii și literaturii române care începe să descopere în mod precipitat, intens și entuziast, Europa, încă din perioada Luminilor. Literatura română cultă este, în esență, de structură și vocație europeană. Toți marii săi clasici și în primul rând Eminescu sunt animați și exprimă un spirit european. Ideea română-europeană are o curbă sinuoasă, este adevărat, mai ales în ultimele decenii, dar este semnificativ că o revistă literară-ideologică Ideea europeană a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]