9,311 matches
-
politicii externe. Nu o spun pentru a mă scuza, ci pentru că a fost șansa mea de a mă forma. Mă simțeam bine făcându-mi meseria“". I-au rămas multe amintiri plăcute din acea vreme: întâlnirile pe care le avea cu ziariștii occidentali, când pleca în străinătate, pe mulți făcându-și-i apropiați. A venit momentul ’80 când "“îi evitam pe prietenii mei din presa internațională. Nu mă simțeam eu vinovat, dar reprezentam într-un fel țara. Dedublarea a fost marea problemă
Dumitru Tinu () [Corola-website/Science/302183_a_303512]
-
semne de întrebare. În presa vremii au apărut mai multe teorii printre care și cea a crimei. Toată presa a evidențiat nenumăratele neconcordanțe care au apărut în acest caz. Andrei Tinu, fiul lui Dumitru Tinu din afara căsătoriei, împreună cu rude ale ziaristului au considerat bizar că asupra sa nu s-au găsit "telefonul mobil, cărțile de credit, cheile și actele de identitate". În plus, Tinu era îmbrăcat cu un pulover cu trei numere mai mare. Ancheta susține că mașina, de tip Volvo
Dumitru Tinu () [Corola-website/Science/302183_a_303512]
-
mai corespunzător, toată presa fiind purtătoare de informație tratată și selectată, semnificativă, nouă, interesantă, de actualitate. Definițiile date știrii sunt numeroase, ele aparținând diferitelor școli de presă și reflectă o anumită concepție despre presă, despre funcțiile și poziția socială a ziaristului și a presei. Intr-un manual cehoslovac de ziaristică, știrea este definită ca fiind o comunicare scurtă, operativă a unui fapt social nou sau nou constatat, a unui proces social sau a rezultatelor lui, a unei cunoștințe inedite sau a
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
Sintetizând opiniile exprimate privind trăsăturile caracteristice ale știrii, se poate formula următoarea definiție: știrea de presă este o relatare concisă a unor fapte, evenimente, idei semnificative, de actualitate, noi, relatare ce prezintă interes pentru public. O exigență ce se impune ziaristului, autor de știri, este de a investiga mereu pentru a descoperi faptele inedite ce pot interesa publicul. Andre Gide afirma: "eu numesc ziaristică ceea ce va fi mai puțin interesant mâine decât astăzi". Aceasta înseamnă că nu numai opțiunea pentru un
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
mereu pentru a descoperi faptele inedite ce pot interesa publicul. Andre Gide afirma: "eu numesc ziaristică ceea ce va fi mai puțin interesant mâine decât astăzi". Aceasta înseamnă că nu numai opțiunea pentru un eveniment sau altul este esențială în munca ziaristului, ci și alegerea momentului optim pentru a difuza o știre. Nu întotdeauna difuzarea știrii este simultană cu evenimentul. Ziaristul alege un punct culminant din desfășurarea unui eveniment pentru a-l converti în știre. Stirile nu sosesc de la sine la ziare
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
mai puțin interesant mâine decât astăzi". Aceasta înseamnă că nu numai opțiunea pentru un eveniment sau altul este esențială în munca ziaristului, ci și alegerea momentului optim pentru a difuza o știre. Nu întotdeauna difuzarea știrii este simultană cu evenimentul. Ziaristul alege un punct culminant din desfășurarea unui eveniment pentru a-l converti în știre. Stirile nu sosesc de la sine la ziare, la radio și televiziune. Ele trebuie captate și canalizate spre secțiile redacțiilor. In general, sursele știrilor de presă sunt
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
descrie sau se relatează despre această acțiune în termeni inteligibili; un public căruia ๎i sunt adresate știrile prin intermediul mijloacelor de comunicare".5) Elementele unie știri, indiferent de canalul de difuzare - ziar revistă, radio, televiziune - la constituie răspunsurile pe care ziaristul trebuie să le găsească la întrebările ce i le-ar putea pune cititorii, ascultătorii sau telespectatorii, aflând despre un eveniment: cine? (este autorul evenimentului), ce? (s-a întâmplat), unde? (s-a desfășurat evenimentul), când? (a avut loc), de ce? (s-a
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
sintetizează principalele informații. Ea îndeplinește următoarele funcții: surprinde esența evenimentului, conținând răspunsurile la întrebările cine?, ce?, unde?, când? și acroșează cititorul la lectură. "Prima funcție necesită inventivitate și inteligență. Cea de-a doua se bazează pe arta sau pe măiestria ziaristului." 6) Poziția răspunsurilor în text este variabilă, în funcție de importanța datelor, a faptelor culese și în funcție de mijlocule de comunicare. Așa, de pildă, știrile radiofonice încep, de obicei, prin a spune "ce s-a întâmplat" și apoi se enunță răspunsurile la celelalte
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
datelor, a faptelor culese și în funcție de mijlocule de comunicare. Așa, de pildă, știrile radiofonice încep, de obicei, prin a spune "ce s-a întâmplat" și apoi se enunță răspunsurile la celelalte întrebări referitoare la evenimentul relatat. După formulareaq paragrafului introductiv, ziaristul trece la elaborarea știrii propriu-zise. Unul din principile esențiale care ๎l va ghida ese caracterul unitar al știrii, prezentarea sa într-un tot logic, fără trunchieri, nelăsându-se întrebări importante fără răspuns, întrebări, la care, capul știrii din motive
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
diversitate conferă publicației un plus de atractivitate, sporește interesul cititorului pentru informațiile publicate. Astfel în introducere poate fi prezentată esența evenimentului, poate fi prezentat elementul senzațional al știrii sau introducerea poate cuprinde prezentarea unei imagini a evenimentului. În această situație, ziaristul va prezenta în prima frază elementele definitorii ale acțiunii pe care o va relata în știre totodată în introducere se poate introduce prezentarea unor personalități, cu condiția ca numele folosite să fie bine cunoscute publicului. În general abundența de nume
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
Zilnic sosesc pe mesele redacțiilor unui ziar numeroase știri, de importanță mai mare sau mai mică iar redacția trebuie să aleagă numai o parte din ele. În realitate numai unele știri își regăsesc loc în paginile ziarelor. Prima muncă a ziaristului este deci trierea iar a doua este stabilirea ordinii priorităților".7) Investigând realitatea, faptele, evenimentele înconjurătoare, ziaristul trebuie să știe, să aibă capacitatea, forța de creație necesară pentru a pune în valoare, în procesul de codificare, veritabila lor semnificație socială
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
redacția trebuie să aleagă numai o parte din ele. În realitate numai unele știri își regăsesc loc în paginile ziarelor. Prima muncă a ziaristului este deci trierea iar a doua este stabilirea ordinii priorităților".7) Investigând realitatea, faptele, evenimentele înconjurătoare, ziaristul trebuie să știe, să aibă capacitatea, forța de creație necesară pentru a pune în valoare, în procesul de codificare, veritabila lor semnificație socială, transformându-le în știri capabile să comunice date noi, interesante, de stringentă actualitate. Orice fapt desprins din
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
de creație necesară pentru a pune în valoare, în procesul de codificare, veritabila lor semnificație socială, transformându-le în știri capabile să comunice date noi, interesante, de stringentă actualitate. Orice fapt desprins din realitate nu reprezintă însemnătate publicistică decât în măsura în care ziaristul ๎i descifrează sensul, ๎i dezvăluie semnificațiile, elementele care marcheată noutatea, unicitatea faptului prezentat. Faptul cules de ziarist trebuie să satisfacă interesul de cunoaștere al publicului căruia se adresează. De satisfacerea acestui intres depinde gradul de receptare a mesajului
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
știri capabile să comunice date noi, interesante, de stringentă actualitate. Orice fapt desprins din realitate nu reprezintă însemnătate publicistică decât în măsura în care ziaristul ๎i descifrează sensul, ๎i dezvăluie semnificațiile, elementele care marcheată noutatea, unicitatea faptului prezentat. Faptul cules de ziarist trebuie să satisfacă interesul de cunoaștere al publicului căruia se adresează. De satisfacerea acestui intres depinde gradul de receptare a mesajului difuzat. "Cu cât accesibilitatea mesajului va fi mai mare sau cu cât cheltuiala de efort necesr receptării va fi
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
relatat s-a desfășurat într-un loc mai apropiat de cel unde se află receptorul, cu atât interesul lui va fi mai mare. Important este și locul acordat știrii în pagină. Cititorul și-a format anumite reflexe, îndelung educate de ziariști. Astfel, el știe că toate știrile mai importante sunt publicate pe prima și pe ultima pagină, că locul din dreapta sus al primei pagini este consacrat unei știri sau unui articol. S-a desprins că știrile din paginile de "față" (cele
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
este esențială pentru educarea interesului față de știre. Altul este publicul unui ziar de tineret și, deci, alte interese, altul este publicul unui cotidian și altele ๎i sunt preferințele. Satisfacerea intereselor receptorilor, educarea acestor interese sunt cerințe esențiale ale activității ziaristului. Prezența în actualitate este o condiție a omului modern. Știrea de presă are datoria de a prezenta faptele din realitatea de zi cu zi. Termenul de actualitate se traduce în presă, în primul rând, prin fapt "la zi". Există însă
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
nou întâmplat. Știrea relatează despre faptele semnificative, adică despre acele fapte care au calitatea de eveniment, care nu numai că suscită interesul cititorului ci și exercită o influență directă sau indirectă asupra vieții personale sau colective. Albert Camus spunea că "ziaristul este istoricul clipei". El are datoria de a face diferențe între semnificația aparentă, imediată și semnificația reală, profundă a unui eveniment. Semnificația unei știri nu este absolută. Același fapt poate avea semnificații diferite pentru receptori diferiți, în procesul de interpretare
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
cea radiofonică și cea de televiziune. Pe măsura acumulării de noi elemente, pe parcursul unei zile se poate reveni aceluiași subiect, astfel încât, de la știrea "flash" de câteva rânduri să se ajungă la o știre amplă. Pentru a completa și redacta știri ziaristul trebuie să știe unde să meargă după fapte; să aibă capacitatea să depisteze fapte interesante, evenimente ce pot deveni știri de presă;să aleagă elementele de cea mai mare importanță și să le prezinte în primul paragraf; să elimine detaliile
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
știe unde să meargă după fapte; să aibă capacitatea să depisteze fapte interesante, evenimente ce pot deveni știri de presă;să aleagă elementele de cea mai mare importanță și să le prezinte în primul paragraf; să elimine detaliile, materialul nesemnificativ. Ziaristul trebuie să-și pună întrebarea dacă faptul relatat va interesa cititorii ziarului. În privința difuzării unei știri, ziarul intră în concurență cu radioul și televiziunea, care pot transmite știrile simultan cu evenimentul (transmisia directă) sau la câteva minute după ce aceasta a
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
televiziunea, care pot transmite știrile simultan cu evenimentul (transmisia directă) sau la câteva minute după ce aceasta a avut loc. De aceea, pentru a menține interesul cititorilor față de o știre, pe care ei au aflat-o deja de la radio sau televiziune, ziaristul are datoria de a prezenta acele elemente ce nu pot fi cuprinse într-o știre difuzată prin presa audio-vizuală (comparații, asocieri). Din cele cinci întrebări la care trebuie să răspundă o știre, în presa scrisă ziaristul va pune un accent
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
de la radio sau televiziune, ziaristul are datoria de a prezenta acele elemente ce nu pot fi cuprinse într-o știre difuzată prin presa audio-vizuală (comparații, asocieri). Din cele cinci întrebări la care trebuie să răspundă o știre, în presa scrisă ziaristul va pune un accent deosebit pe răspunsurile întrebărilor de ce? și cum? Știrea pentru presa scrisă permite ziaristului să comenteze faptele, situație evidentă îndeosebi la publicațiile săptămânale. Știrea de ziar îndeplinește în cea mai înaltă măsură atributului de "document". Ziarele și
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
într-o știre difuzată prin presa audio-vizuală (comparații, asocieri). Din cele cinci întrebări la care trebuie să răspundă o știre, în presa scrisă ziaristul va pune un accent deosebit pe răspunsurile întrebărilor de ce? și cum? Știrea pentru presa scrisă permite ziaristului să comenteze faptele, situație evidentă îndeosebi la publicațiile săptămânale. Știrea de ziar îndeplinește în cea mai înaltă măsură atributului de "document". Ziarele și revistele se păstrează în colecții, arhive. Strângerea la un loc a unor știri pe aceeași temă este
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
-o cu cârpe înmuiate în petrol, ucigându-i pe toți cu excepția unei bătrâne. În total, peste cinci mii din cei șapte mii de săteni din Batak au pierit de mâna lor.” Vestea masacrării bulgarilor a ajuns în Anglia prin misionari, ziariști și agenți diplomatici din Balcani. Presa britanică a reluat acuzațiile, relatând că mii de țărani creștini fără apărare fuseseră măcelăriți de musulmani fanatici. Misionarii americani au estimat că au murit până la de creștini, iar bulgarii au avansat cifre între și
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
în cele din urmă în ziarele din Vest. Știri despre atrocitățile musulmanilor împotriva creștinilor nu erau binevenite în Regatul Unit, unde guvernul Disraeli era hotărât să-i susțină pe otomani într-o situație deja tensionată din cauza crizei din Balcani. Un ziarist american din Ohio, Januarius A. MacGahan, care s-a întâmplat să se afle în Londra în acel moment, a fost angajat de ziarul liberal de opoziție "Daily News" pentru a relata masacrele. MacGahan a călătorit în zonele în care avusese
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
ca Nelu și Costel să savureze din plin succesul în uniforme: cei doi devin polițiști comunitari. Alături de ei, Bianca devine consilier la Primărie și învârte tot cartierul pe degete. Singurul care îi ține piept Biancăi este Americanu', care se angajează ziarist la publicația Zvonul de Cartier. Situația se schimbă iarăși în bloc, în momentul în care Nelu revine în bloc însă de această dată: fără Costel, Americanu și Popa! care au plecat departe din bloc ducându-se văzând cu ochii, însă
La bloc () [Corola-website/Science/302481_a_303810]