9,827 matches
-
mitului considerat. Seria în care se ordonează astfel toate variantele cunoscute ale unui mit formează un grup de permutări în care variantele așezate la cele două extremități prezintă una față de cealaltă o structură simetrică și inversată. Acestea sunt înfățișările, din ce în ce mai abstracte, ale structurii mitului: de la tabelul care îl organizează pe linii și pe coloane, pentru a stabili o relație între coloane, la dimensiunea suplimentară care o adaugă acesteia variațiile mitului, transformările structurii sale și, în fine, la legea generală, formulabilă matematic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
el este înstrăinat și de fundamentul său. De acea, el nu stăpânește fundurile pornind de la profunzimile Ființei, ci, devorat și aservit de ele, este lipsit de propria și libera sa desfășurare. Acoperit de către fiinduri, fondul Ființei îi rămâne obscur și abstract. încă mai mult este omul aservit și devorat de ceilalți. Fiecare persoană (der Einzelne) este atât de prinsă în angrenajul altora - altora în general, nu neapărat anumiți alții -, încît nu mai trăiește el însuși. în locul eului se instalează "se"-ul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
reciproc și intră în consonanță, ajungând la indiferență. Cultura noastră a devenit o astfel de uriașă mașinărie a validării prin comparare a diferențelor pe care tot ea le-a produs, iar dialectica diferențierii se răstoarnă în indiferență. Această dialectică ușor abstractă se clarifică dacă apelăm la teoria simulării, care exprimă cel mai bine poziția lui Baudrillard. In societățile pre-postmoderne valoarea de întrebuințare - cu funcție "referențială" -și valoarea de schimb - cu funcție comutativă și combinatorie - se află într-o relație echilibrat dialectică
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
reversibilitatea, capacitatea gândirii umane de a se întoarce pe plan mental, la punctul de plecare, începe să se manifeste după vârsta de 10 -12 ani. Reversibilitatea asigură plasticitatea gândirii, posibilitatea soluționării unor probleme exclusiv printr-o activitate mentală, în plan abstract. Piajet descrie inteligența ca o formă superioară de adaptare optimă, eficientă în situații noi, problematice, prin restructurarea datelor experienței și arată că în dezvoltarea sa parcurge mai multe stadii: a) stadiul inteligenței senzorio-motorii; b) stadiul inteligenței preoperatorii; c) stadiul operațiilor
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
că acestea emerg din anumite predispoziții înăscute și că oamenii învață atât prin experiență concretă cât și prin abstractizare. Unele minți preferă abstractizările, în timp ce altele operează mai eficient în circumstanțe concrete. Cele două modalități de percepție reprezintă extremele uni continuum: abstract - concret. De asemenea, mintea umană manifestă abilitatea de a ordona informația (ceea ce percepem) în două modalități care sunt extremele unui continuum: secvențial - întâmplător (aleator). A ordona înseamnă a înțelege ceea ce percepem. Guil și Garger arată că: ”fiecare persoană poate utiliza
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
care descrie ciclul învățării - felul cum experiența este transformată în concepte care, al rândul lor, sunt folosite ca ghidaje în crearea unei noi situații de experimentare. Învățarea este concepută ca un ciclu cu patru stadii: experiența concretă, observația reflexivă, conceptualizarea abstractă, experimentarea activă. Inițial, cel care învață trăiește o experiență concretă pe baza căreia face observații și asupra căreia reflectează. Aceste observații permit conceptualizări abstracte care produc generalizări sau principii. Folosind aceste generalizări, cel care învață poate fi implicat în experimentarea
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
de experimentare. Învățarea este concepută ca un ciclu cu patru stadii: experiența concretă, observația reflexivă, conceptualizarea abstractă, experimentarea activă. Inițial, cel care învață trăiește o experiență concretă pe baza căreia face observații și asupra căreia reflectează. Aceste observații permit conceptualizări abstracte care produc generalizări sau principii. Folosind aceste generalizări, cel care învață poate fi implicat în experimentarea activă care generează o experiență concretă de nivel superior. Aceste patru elemente formează esența unei spirale a învățării care poate fi inițiată de oricare
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
propus de Kolb există patru tipuri: divergent, asimilator, convergent și adaptativ (acomodativ). Stilul divergent pune stăpânire pe o experiență de învățare prin metode concrete și transformând-o prin observații reflexive (gândite). Stilul asimilator pune stăpânire pe o experiență prin conceptualizare abstractă pe care o transformă prin observare reflexivă. Stilul convergent câștigă experiență prin conceptualizare abstractă pe care o transformă prin experimentare activă. Stilul adaptativ dobândește experiența de învățare prin metode concrete și o transformă prin experimentare activă. (Kolb, 1981). Inventarul stilurilor
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
pune stăpânire pe o experiență de învățare prin metode concrete și transformând-o prin observații reflexive (gândite). Stilul asimilator pune stăpânire pe o experiență prin conceptualizare abstractă pe care o transformă prin observare reflexivă. Stilul convergent câștigă experiență prin conceptualizare abstractă pe care o transformă prin experimentare activă. Stilul adaptativ dobândește experiența de învățare prin metode concrete și o transformă prin experimentare activă. (Kolb, 1981). Inventarul stilurilor de învățare descrie modul în care cineva învață și abordează ideile sau situațiile de
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
prin lectură, le place să facă cercetări pe cont propriu și să asculte părerile experților. Profesorii care oferă fapte concrete vin în întâmpinarea nevoilor acestui grup. Tipul III - elevii obișnuiți procesează informația în mod activ, după ce o percep în manieră abstractă. O întrebare fundamentală a acestui tip de învățare este cum? Ei sunt oamenii care fac și sunt interesați de proceduri. Demonstrază o puternică preferință pentru „a încerca de dragul încercării” care Experiențe trăire Conceptualizare (abstractizare) Stilul acomodativ Stilul divergent Stilul convergent
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
aceasta trecere prin viață, cu realizările și neîmplinirile ei, să fie incrustata undeva, spre amintire. În viață, cărările oamenilor se intersectează pentru o vreme, altele diverg pentru totdeauna, iar unele urmăresc paralelismul sacru, greu de definit chiar și de mintea abstractă a matematicienilor moderni. Între aceste coordonate, unii colegi au construit atâtea, încât mii de oameni au avut unde lucra și trăi, alții au adus lumină de la marea cea mare până sus peste obcini, unii au conlucrat cu străinii făcând cunoscută
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
Hamlet, explică parțial titlul lui Alex Ross care observă în introducerea cărții că muzica clasică a secolului al XX-lea le sună multora ca o acumulare de zgomote, „o artă în mare măsură neîmblânzită, o artă experimentală neasimilată“. Dacă picturile abstracte ale unui Jackson Pollock sau cele experimentale ale unui David Lynch au căpătat notorietate publică, sunt obiect de studiu în liceu, „echivalentul lor în muzică trimite încă fiori de neliniște printre obișnuiții sălilor de concert și are puțin impact perceptibil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
depășește astfel genul policier, iese din tiparul romanului polițist, iar scopul lui nu mai este doar acela de a oferi cititorului un joc detectivist și o lecție morală. Romanul polițist al lui Chandler are și „o țintă metafizică“, abordând teme abstracte. Philip Marlowe, spune Mircea Mihăieș, devine un „investigator al nevăzutelor și nu al aparențelor nemilosului univers tentacular“. Marlowe rezolvă toate cazurile, însă drumul său nu este un linear, către un final fericit, pentru că fiecare câștig este însoțit de o pierdere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
a-și spori numărul cititorilor). Dar conștința faptului că publicul trebuie atras, crescut, lărgit, educat pentru că numai astfel gazetele pot avea un viitor, a existat încă de la începuturi. Este naiv cel ce crede că primii noștri ziariști scriau așa, în abstract, asemenea unor luceferi cuprinși de serafice idealuri, uitând că dacă nimeni nu-i citește nici ei nu există (cum par a uita azi unii scriitori la gazetele elitiste, care se iluzionează că au un public doar pentru că își citesc unii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
seamă citită atent decât zece cărți slabe răsfoite. Alături de știință și într-un fel dincolo de ea, literatura îți poate aduce cunoștințe noi și un orizont nou. Literatura bună deschide zările spiritului, dă frăgezime sensibilității, dă viață intelectului obosit de lucruri abstracte. Poezia cu darurile ei de frumusețe și farmec ne poartă prin marii ei slujitori până în limitele rugăciunii și muzicii. În legătură cu arta plastică e bine să frecventezi expozițiile și muzeele, pentru marii creatori străini și opera lor, deocamdată la situația ta
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92967]
-
4: Reprezentări heterotopice: între localizările reale și cele imaginare ale României / 119 Capitolul 5: România țara dizidenței anticomuniste și/sau țara utopică a dictatorului comunist dizident / 137 Capitolul 6: Distopii politice sau miturile răsturnate ale dictatorului exemplar / 161 Bibliografie / 173 Abstract / 179 Introducere Spațiul a devenit o inevitabilă condiție culturală și socială a existenței noastre, fiind regândit și redefinit în corelație cu temele actuale ale postmodernismului și postcolonialismului. O trăsătură comună a acestora este interesul mereu crescând pentru noul domeniu al
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
privește, cred că naționalismul poate fi o ideologie atrăgătoare. Îmi plac elementele utopice". După Benedict Anderson, naționalismul încurajează și un comportament adecvat, determinându-i pe oameni să se poarte mai bine ca membri ai unei societăți. Nu este o idee abstractă, măreață, ci se regăsește în lucrurile mărunte: "Michael Billig a scris o carte bună și nosti-mă intitulată Naționalismul banal. El arată că naționalismul este prezent în fiecare zi, e în aerul pe care îl respirăm. Avem vreme națională, timp național
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Bradbury, Malcolm, Why Come to Slaka? A Guidebook and Phrasebook Translated into English by Dr F. Plitplov, Introduction by Dr A. Petworth, London, Picador, 2000 (volum publicat prima oară în 1986). Sillitoe, Alan, Travels in Nihilon, Grafton Books, London, 1986. Abstract Symbolic Geographies of the Ideological Difference The postmodern signification and valuation of diffe-rence have influenced the way of defining those concepts that have as support the difference itself, and its hypostases (duality or ambiguity, closeness or remoteness, contact or separation
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Alan Sillitoe, op. cit., p. 62. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- SOCIOLOGIA VALORILOR 2 1 6 7 CARMEN ANDRAȘ Introducere Cartografii simbolice, cartografii imaginate... Cartografii ale războiului rece Spectrele lui Marx și (de)construirea Europei... Reprezentări heterotopice... România țara dizidenței anticomuniste... Distopii politice sau miturile... Bibliografie Abstract Index de nume proprii
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Abilitatea supramedie - cuprinde atât abilitatea generală cât și abilitățile speciale. Abilitatea generală este „capacitatea de prelucrare a informației, de integrare a experiențelor care rezultă din adecvarea și adaptarea răspunsurilor la situații noi și de capa citatea de a uzita gândirea abstractă.” Abilitățile specifice constau în „capacitatea de a dobândi cunoștințe, deprinderile sau abilitățile de a exersa o activitate specifică”. Dacă primele pot fi măsurabile prin teste, a doua categorie reprezintă modul în care indivizii se exprimă pe ei înșiși în viața
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
inteligența nu este o enti tate unitară, ci mai degrabă o colecție de opt inteligențe distincte: 3⁄4 lingvistică (abilitatea de a comunica, sensibilitate la ritmurile și sunetele limbii); 3⁄4 logico-matematică (abilitatea de a folosi, aprecia și discerne relații abstracte etc.); 3⁄4 muzicală (abilitatea de a comunica și crea lucruri cu sens din sunete, de a produce și înțelege ritmul, timbrul); 3⁄4 spațială (abilitatea de a percepe, folosi și transforma infor mațiile vizuale și spațiale); 3⁄4 corporal-kinestezică
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
de misterele și enigmele lumii, în cea mai mare parte apare interesul pentru cu noaștere, pentru explorare, pentru îmbogățirea universului personal. Au apărut enumerate și capacitatea de a memora cu ușurință, pute rea de a înțelege scheme, simboluri sau noțiuni abstracte, ușurința de a emite idei originale, de a sintetiza concluzii pertinente unei multitudini de date sau situații concrete, înclinație pentru descoperiri proprii, interes pentru cum se fac lucrurile. Realizarea unui plan de dezvoltare a unei abilități sau a mai multora
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
pentru marea de intelectuali curioși, dar fără pregătire de specialitate (așa cum sunt și eu). Din acest punct de vedere, Dorel Chirițescu nu mi-a înșelat niciodată așteptările: ceea ce a aflat, din manualele sale de economie (care mie mi se par abstracte), el știe să explice și pentru oameni ca mine, neinițiați. Acesta este motivul pentru care, cu ceva ani în urmă , pe când Andrei Manolescu - redactor la revista Dilema veche - căuta un economist pentru un dosar de-al său din revistă, i-
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
la baza tuturor mărfurilor și în funcție de care acestea au sau nu au valoare este munca omenească, crede clasicul marxist. ,,O valoare de întrebuințare, un bun nu are deci valoare decât pentru că în el se află concretizată sau materializată munca omenească abstractă. Cum să măsurăm mărimea valorii sale? Prin cantitatea de substanță creatoare de valoare pe care o conține,adică de muncă. Cantitatea de muncă se măsoară la rândul ei prin durata ei, iar durata muncii își are măsura în anumite fracțiuni
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
capitalului este nelimitată"125. Apoi definește categoria de capitalist. În calitate de agent conștient al acestui proces, posesorul de bani devine capitalist.(...). Conținutul obiectiv al acestei circulații - valorificarea valorii - este scopul subiectiv urmărit de el și numai în măsura în care apropierea progresivă a bogăției abstracte este singurul mobil al acțiunilor sale, funcționează el în calitate de capitalist, adică în calitate de capital personificat, dotat cu voință și cu conștiință"126. Capitalul este suma de bani care se reproduce, se înmulțește în contactul cu schimbul de mărfuri, iar capitalistul este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]