20,435 matches
-
urma urmei, România era un membru important al sistemului de alianță francez. Maniu (care după spusele lui Iorga, a pregătit din punct de vedere intelectual unirea românilor), adevăratul arhitect al României Mari, nu făcea parte dintre cei care protestau împotriva abuzurilor liberalilor în detrimentul democrației românești. Iorga nu era de acord: "Unitatea națională trebuie să rămînă dincolo de disputele partinice"66, scria el. Ce perspective avea România? Să o ia spre stînga sau spre extrema stîngă? Filosofia lui Iorga se rezuma la sămănătorism
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nici măcar față de ruși. După ce Basarabia s-a întors la "Patria mumă", un Gore pocăit i-a scris lui Iorga, în calitatea sa de director al Arhivelor de la Chișinău, rugîndu-l să-l ajute să împiedice pierderea unor importante documente istorice din cauza abuzurilor și a neglijenței. În 1919, cînd Iorga s-a întîlnit cu Gore, a fost impresionat de pesimismul acestuia 165. Iorga s-a întîlnit cu Gore puțin înainte de moartea lui. Pe vremea aceea, Gore era foarte nemulțumit și i-a spus
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
români trăiau într-o sărăcie chinuitoare, suportînd zilnic umilințele inerente acesteia. Un țăran din satele acelea, pășind pe cîmp în urma boului sau a catîrului său din zori pînă-n amurg pentru mai nimic, alegîndu-se doar cu bălegar, și toate acestea în mijlocul abuzurilor inerente traiului la cheremul moșierilor, considera plecarea în Statele Unite și șansa de a munci pentru un salariu decent ca muncitor industrial drept un mare pas înainte. Imaginea idealistă a satului românesc din perspectiva sămănătorismului însemna mult pentru Iorga, dar puțin
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în salonul proprietarului joagărului local (un evreu ungur), venerabilele matroane văduve ale societății satului au discutat despre un singur lucru, vizita de a doua zi a lui Codreanu, temutul Căpitan al Gărzii de Fier. Nu era practic nici o limită în privința abuzurilor pe care le puneau pe seama lui aceste doamne și acești domni, unguri de credință creștină și mozaică. Una dintre doamne, care îl văzuse la Tîrgu Mureș cu un an în urmă, vorbea despre el ca și cum ar fi văzut capul monstrului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
o nouă serie de articole asupra chestiunii evreiești: "Semănătorii ruinei și pustiului". El i-a acuzat pe evrei de provocarea unui dezastru ecologic, susținînd că antreprenorii evrei defrișau pădurile României fără să asigure replantări. Au urmat și alte acuzații de abuzuri capitaliste. Capitaliștilor evrei le păsa numai de bani, fără nici un respect față de frumos. Oferea drept exemplu orașul Iași pentru felul în care populația evreiască modificase caracterul acestuia, și nu în bine! "Evreii erau altfel în țara lor. Monoteismul lor sălbatic
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Dar furia lui Iorga era îndreptată împotriva lui Maniu și a partidului acestuia. I-a promis de mai multe ori lui Maniu că "regele îl va distruge". Maniu și Legiunea au încheiat o alianță electorală pentru a da la iveală abuzurile comise în timpul alegerilor. Iorga l-a acuzat pe Maniu că încearcă să "inducă în eroare tineretul cuminte" (un epitet neobișnuit de expeditiv ca să fie folosit la adresa Legiunii)42. Exista un dezacord clar între Iorga și goga-cuziști în privința politicii externe și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
credem că este corect să reproducem explicația lui. În mai 1938, atunci cînd a depus mărturie (împreună cu generalul Antonescu și cu Mihai Manoilescu) în procesul intentat lui Codreanu, Maniu a explicat că încheiase pactul electoral cu Legiunea numai ca să dezvăluie abuzurile electorale la care apela întotdeauna birocrația și la care se aștepta. În împrejurările date, era obligatoriu ca două partide politice total diferite [Partidul său Național Țărănist și Legiunea] să adopte aceeași poziție. "Eu sînt democrat; el [Codreanu] este adept al
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
scurt stabilit de ultimatumul rușilor și de retragerea haotică a românilor s-au întîmplat multe care n-ar fi trebuit să se întîmple. În euforia creată de plecarea românilor, populația evreiască și slavă, amintindu-și de cele două decenii de abuzuri, a tratat retragerea precipitată a românilor într-o manieră care avea să-i coste scump peste un an. Aveau curînd să facă cunoștință cu NKDV-ul și cu alte binecuvîntări ale puterii sovietice. Nu mai este nevoie să insistăm din
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe primarul Vienei, dușmanul "iudeo-maghiarimii" 176 "Neamul românesc", 1 octombrie 1906 177 BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 44 (1906), Document 41 178 Ibidem, vol. 43, Document 55. O scrisoare, datată din 3 august 1906, îi comunica lui Iorga multiplele abuzuri ale lui Mochi Fischer. În același an, Iorga a scris o carte simbolică despre apărătorul (spiritul haiducesc) țăranilor săraci: Un apărător al săracilor Domnul Tudor din Vladimir, București, 1906 179 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp.
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Neamul românesc", 6 ianuarie 1921; 26 ianuarie 1921; "Neamul românesc", 15 februarie 1928 163 "Neamul românesc", 26 februarie 1924; vezi și "Neamul românesc", 6 mai 1928. Iorga avea legături puține în Basarabia; în corespondența sa de după război găsim relatări ale abuzurilor. BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 273 (1918-1928), documentele 309 și 528 (scrisoarea aceasta îi comunică lui Iorga unele abuzuri extrem de urîte). Plus documentul 216 din volumul 285 și multe altele 164 "Neamul românesc", 11 decembrie 1927 165 BARSR, Corespondența
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și "Neamul românesc", 6 mai 1928. Iorga avea legături puține în Basarabia; în corespondența sa de după război găsim relatări ale abuzurilor. BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 273 (1918-1928), documentele 309 și 528 (scrisoarea aceasta îi comunică lui Iorga unele abuzuri extrem de urîte). Plus documentul 216 din volumul 285 și multe altele 164 "Neamul românesc", 11 decembrie 1927 165 BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 282, doc. 441, și vol. 304 (1923), documentele 28 și 29 166 Memorii, vol. V, p.
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
se spune să nu arătăm ce a construit Ceaușescuă? Nu putem micșora criminalitatea anilor de dictatură arătând că s-au construit blocuri și metrouri, ca și când românii ar fi trebuit să trăiască în barăci. Dar câte orori s-au produs? Câte abuzuri? Câte crime? Fiecare confesiune, fiecare istorie în parte face parte din istoria națională, din istoria tragediei trăită de poporul român în cinci decenii de comunism. Niște savanți occidentali au descoperit că la naștere ochii cârtiței funcționează normal, iar orbirea este
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pornesc de la faptul că nu putem stabili cu exactitate numărul de persoane deținute sau reținute, și merg până la aspectele de viață cotidiană din închisori, comportamentul angajaților sistemului, tratamentul aplicat deținuților și exemplele pot continua. Arareori găsim în documente referiri la abuzuri sau la alte forme de presiuni la adresa deținuților, și drept urmare, dacă ne-am raporta doar la acestea când am scrie istoria acelor ani, ar rezulta că, în fapt, detenția a sute de mii de oameni nu are nimic ieșit din
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
altele: descrierea modului de organizare și de funcționare al activului de partid, al fostei Securități, precum și a celorlalte verigi ale sistemului represiv din România; prezentarea activiștilor de partid, a ofițerilor și a magistraților care lucrau în cadrul aparatului de represiune; identificarea abuzurilor și crimelor săvârșite, ordonate sau inspirate de către persoanele care au ocupat diferite funcții; aducerea la cunoștința opiniei publice a crimelor, abuzurilor, instigărilor la crime în numele „luptei de clasă” săvârșite de persoanele care au ocupat funcții. Pentru realizarea acestora, IICCR apelează
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
represiv din România; prezentarea activiștilor de partid, a ofițerilor și a magistraților care lucrau în cadrul aparatului de represiune; identificarea abuzurilor și crimelor săvârșite, ordonate sau inspirate de către persoanele care au ocupat diferite funcții; aducerea la cunoștința opiniei publice a crimelor, abuzurilor, instigărilor la crime în numele „luptei de clasă” săvârșite de persoanele care au ocupat funcții. Pentru realizarea acestora, IICCR apelează atât la documente din arhive, cât și la mărturiile celor ce au cunoscut în mod direct sistemul represiv comunist. În aceste
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mod direct sistemul represiv comunist. În aceste condiții, în martie 2007, a demarat proiectul „Experiențe carcerale în România comunistă”, care și-a propus: realizarea de interviuri cu foști deținuți politici; publicarea unor volume de mărturii în care să fie prezentate abuzurile, torturile și tratamentele inumane aplicate „dușmanilor politici și de clasă” în timpul perioadei 1945-1989; constituirea unei arhive audio-video cu materiale ce pot fi utilizate în cadrul viitoarelor muzee pe care IICCR le va înființa; realizarea de studii și articole științifice, precum și de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
erau numai și numai elevi, numai și numai copii, n-o fost printre ei o’meni... doar câte unul, cum o fost la noi, la Sighet, un profesor. Adică n-au fost oameni de natura proceselor tribunalelor. Toate erau niște abuzuri, niște lucruri ireale... Atâta răutate câtă a fost în stare Securitatea să pună pe spatele copiilor... Nu știu cum o putut să aibă atâta răutate... ăștia n-au avut copii? ăștia n-au avut familie? ăștia n-au avut... Erau monștri care
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
celularul ăla la Securitate, toți mâncăm aceeași mâncare. Da’ de unde! El îmi aduce o supă ca de acasă... Dacă o mănânci tu pe asta să știi că e bine. Mănâncă încet, nu te grăbi. Încet o mănânci, deocamdată nu facem abuz, îi bine că poți să mănânci supă. Când îi vine’ iară tura, el avea grijă de mine să-mi deie mâncare de la restaurant, nu mâncare cum o fost... La restul le dădea mâncare ca la penitenciare, varză acră, de mirosea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dacă se constată că sînt deopotrivă vinovați. Articolul 62 Orice persoană militară sau civilă, care fără să aibă calitatea sau să fie autorizată, va ordona să se facă rechiziții, sau va efectua rechiziții, precum și acei care deși autorizați, vor comite abuzuri în executarea rechizițiilor, cu sau fără vreun interes, sau care vor refuza să dea bon, chitanță sau adeverință, pentru bunurile rechiziționate, vor fi pedepsiți cu închisoare corecționala dela 6 luni la 2 ani și amendă dela 10.000 la 50
LEGE nr. 139 din 27 februarie 1940 asupra rechizitiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128803_a_130132]
-
certificam prin prezența că Societatea Comercială ......................., cu sediul în ................................., este înmatriculata în registrul comerțului sub nr. .............., având ca obiect de activitate: ..................................................................................... . De asemenea, confirmam că în registrul comerțului are înscrise următoarele mențiuni: - falimente; - fals; - condamnări; - concurență neloială; - amenzi; - alte abateri. - abuz de încredere; Oficiul Registrului comerțului din județul ...../municipiul București .................................. (semnătură persoanei autorizate și ștampila) Anexă 4 ------- la norme --------
NORME METODOLOGICE din 25 mai 2000 privind procedura de eliberare şi de anulare a permiselor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128852_a_130181]
-
Guvernului că, în cazuri excepționale, să poată adopta ordonanțe de urgență, în mod limitat, chiar în domeniul rezervat legii organice, nu poate echivala cu un drept discreționar al Guvernului și, cu atat mai mult, aceasta abilitare constituțională nu poate justifica abuzul în emiterea ordonanțelor de urgență. Posibilitatea executivului de a guverna prin ordonanțe de urgență trebuie să fie, în fiecare caz, justificată de existența unor situații excepționale, care impun adoptarea unor reglementări urgente. În această lumină, de altfel, Curtea Constituțională, prin
DECIZIE nr. 15 din 25 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128842_a_130171]
-
a fost acordat brevetul de obiecte fabricate într-una din țările Uniunii nu va avea ca urmare decăderea din drepturile conferite de brevet. Totuși, fiecare din țările contractante va avea dreptul de a lua măsurile legislative necesare pentru a preveni abuzurile care ar putea să rezulte din exercitarea dreptului exclusiv conferit de brevet, cum ar fi de exemplu neexploatarea. Aceste măsuri nu vor putea să prevadă decăderea din drepturile conferite de brevet decat dacă concesiunea de licențe obligatorii nu ar fi
CONVENŢIA UNIUNII DE LA PARIS din 20 martie 1883 pentru protecţia proprietăţii industriale, revizuită la Bruxelles la 14 decembrie 1900, la Washington la 2 iunie 1911 şi la Haga la 6 noiembrie 1925*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128888_a_130217]
-
din exercitarea dreptului exclusiv conferit de brevet, cum ar fi de exemplu neexploatarea. Aceste măsuri nu vor putea să prevadă decăderea din drepturile conferite de brevet decat dacă concesiunea de licențe obligatorii nu ar fi suficientă pentru a preveni aceste abuzuri. În orice caz, brevetul nu va putea face obiectul unor astfel de măsuri decat după expirarea a cel puțin trei ani de la data acordării și dacă brevetatul nu prezintă justificări legitime. Protecția desenelor și a modelelor industriale nu poate fi
CONVENŢIA UNIUNII DE LA PARIS din 20 martie 1883 pentru protecţia proprietăţii industriale, revizuită la Bruxelles la 14 decembrie 1900, la Washington la 2 iunie 1911 şi la Haga la 6 noiembrie 1925*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128888_a_130217]
-
fost acordat brevetul de obiecte fabricate într-una din țările Uniunii nu va avea ca urmare decădere din drepturile conferite de brevet. (2) Totuși, fiecare din țările contractante va avea dreptul de a lua măsurile legislative necesare pentru a preveni abuzurile care ar putea să rezulte din exercitarea dreptului exclusiv conferit de brevet, cum ar fi de exemplu neexploatarea. ... (3) Aceste măsuri nu vor putea să prevadă decăderea din drepturile conferite de brevet decat dacă concesiunea de licențe obligatorii nu ar
CONVENŢIA UNIUNII DE LA PARIS din 20 martie 1883 pentru protecţia proprietăţii industriale, revizuită la Bruxelles la 14 decembrie 1900, la Washington la 2 iunie 1911, la Haga la 6 noiembrie 1925 şi Londra la 2 iunie 1934*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128889_a_130218]
-
exercitarea dreptului exclusiv conferit de brevet, cum ar fi de exemplu neexploatarea. ... (3) Aceste măsuri nu vor putea să prevadă decăderea din drepturile conferite de brevet decat dacă concesiunea de licențe obligatorii nu ar fi suficientă pentru a preveni aceste abuzuri. (4) ��n orice caz, concesiunea unei licențe obligatorii nu va putea fi cerută înainte de expirarea a trei ani de la data acordării brevetului și aceasta licență nu va putea fi acordată decat brevetatului nu prezintă justificări legitime. Nici o acțiune în decădere
CONVENŢIA UNIUNII DE LA PARIS din 20 martie 1883 pentru protecţia proprietăţii industriale, revizuită la Bruxelles la 14 decembrie 1900, la Washington la 2 iunie 1911, la Haga la 6 noiembrie 1925 şi Londra la 2 iunie 1934*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128889_a_130218]