17,588 matches
-
unor modele de consum în rândul populației școlare - realizarea unui profil al consumatorului de substanțe * identificarea factorilor de risc și de protecție pentru populația școlară din Iași din perspectiva elevilor și a profesorilor. Studiul a pornit de la următoarele ipoteze: * dacă adolescenții sunt bine informați asupra efectelor nefaste ale drogurilor atunci vor avea o atitudine de respingere și refuz și nu vor mai fi tentați să consume droguri; * dacă adolescentul se află în anturaj cu consumatori de droguri și există o accesibilitate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
perspectiva elevilor și a profesorilor. Studiul a pornit de la următoarele ipoteze: * dacă adolescenții sunt bine informați asupra efectelor nefaste ale drogurilor atunci vor avea o atitudine de respingere și refuz și nu vor mai fi tentați să consume droguri; * dacă adolescentul se află în anturaj cu consumatori de droguri și există o accesibilitate mai mare a drogurilor, atunci crește șansa ca adolescentul să devină consumator; * consumul de droguri apare mai frecvent la tinerii cu probleme psiho-sociale (probleme familiale, părinți cu atitudini
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
atunci vor avea o atitudine de respingere și refuz și nu vor mai fi tentați să consume droguri; * dacă adolescentul se află în anturaj cu consumatori de droguri și există o accesibilitate mai mare a drogurilor, atunci crește șansa ca adolescentul să devină consumator; * consumul de droguri apare mai frecvent la tinerii cu probleme psiho-sociale (probleme familiale, părinți cu atitudini tolerante sau care consumă alcool, tutun); * prevalența consumului de droguri ilicite este mai ridicată în rândul celor care au consumat/consumă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
au declarat faptul că au obținut informații depre droguri de la grupul social "prieteni", iar 34.5% de la școală. Figura 18: Surse de informare referitoare la droguri Familia este grupul social care ar trebui să reprezinte principala sursă de informare a adolescenților, în general, și al liceenilor în special, mai ales când subiectul este unul atât de delicat ca cel al drogurilor. Conform rezultatelor studiului realizat, doar un procent de 17,5% dintre liceeni au obținut informații despre droguri direct de la familie
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
9% dintre liceeni au preferat varianta ocolitoare de răspuns "nu știu/nu răspund". Figura 23: Consumul în grupul de prieteni Procentul liceenilor care au colegi în liceu care consumă droguri este de 42,6%, în schimb procentul aceleeași categorii de adolescenți, înscriși în sistemul de învățământ liceal au declarat că au prieteni (exclusiv colegii de liceu) care consumă droguri în proporție de 50,3%. Observăm că procentul prietenilor consumatori este mai mare decât al colegilor consumatori. Putem vorbi de un grad
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de consum al stupefiantelor aceștia au menționat: ocazional (75,2%), săptămânal (15,0%) și zilnic (9,7%). În 2013, la inițiativa UNICEF, Centrul de Sociologie Urbană și Regională, cu sprijinul Institutului de Științe ale Educației, a realizat studiul intitulat " Starea adolescenților din România" (http://www.unicef.ro/wp-content/ uploads/Studiu-privind-situatia-adolescentilor-din-Romania.pdf). Autorii studiului consideră că 3,8% dintre adolescenții chestionați au experimentat cel puțin o dată în viață un tip sau altul de droguri. Totodată, restrângând eșantionul studiat doar la adolescenții cu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
2013, la inițiativa UNICEF, Centrul de Sociologie Urbană și Regională, cu sprijinul Institutului de Științe ale Educației, a realizat studiul intitulat " Starea adolescenților din România" (http://www.unicef.ro/wp-content/ uploads/Studiu-privind-situatia-adolescentilor-din-Romania.pdf). Autorii studiului consideră că 3,8% dintre adolescenții chestionați au experimentat cel puțin o dată în viață un tip sau altul de droguri. Totodată, restrângând eșantionul studiat doar la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, autorii concluzionează că prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Starea adolescenților din România" (http://www.unicef.ro/wp-content/ uploads/Studiu-privind-situatia-adolescentilor-din-Romania.pdf). Autorii studiului consideră că 3,8% dintre adolescenții chestionați au experimentat cel puțin o dată în viață un tip sau altul de droguri. Totodată, restrângând eșantionul studiat doar la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, autorii concluzionează că prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții este de 5,4% și, în plus, dacă se restrânge în continuare eșantionul, procentul adolescenților cu vârsta de 14 ani și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Totodată, restrângând eșantionul studiat doar la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, autorii concluzionează că prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții este de 5,4% și, în plus, dacă se restrânge în continuare eșantionul, procentul adolescenților cu vârsta de 14 ani și peste din mediul urban care au consumat vreodată droguri este de 7,5%. În ceea ce privește consumul drogurilor legale în rândul elevilor, remarcăm că 42,2% dintre respondenți fumează, din care 28,3% acasă și 16
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
lei și 500 lei în 54,0% din cazuri, iar acesta poate fi clasificat ca fiind un venit mare având în vedere că cuantumul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată este 600 lei. 28,3% dintre adolescenții de liceu care consumă droguri este mai mic de 100 lei, în timp ce 12,4% dispun lunar de un venit mediu de 500-1.000 lei. Un venit de peste 1.000 ron au la dispoziție 4,4% dintre liceenii consumatori de droguri
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de droguri Cel mai frecvent licenii consumă droguri ocazional (62,5% liceeni cu vârsta mai mică de 16 ani; 73,7% licenii cu vâstă între 16-18 ani; 100% licenii de peste 18 ani). Frecvența de consum zilnică se remarcă în cazul adolescenților cu vârstă de până la 16 ani (12,5%) și în rândul celor cu vârsta de 16-18 ani (10,5%). Consumul de droguri în rândul liceenilor ce provin din mediul rural este, în 23,5% din cazuri, zilnică, 11,8% săptămânală
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
6%), teama de responsabilitate (16,8%) și timiditatea (12,4%). În proporție de 70,8% principalul motiv pentru care se consumă droguri în perspectiva liceenilor consumatori de droguri este dat de grupul social la care se raportează cel mai adesea adolescenții și anume pritenii, acest fapt se explică și prin faptul că 91,2% dintre elevii de liceu care consumă droguri au menționat faptul că au prieteni (alții decât colegii de liceu) care consumă substanțe stupefiante. Una dintre dimensiunile cercetării este
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
-uri (54,9%) și poliție (53,1%). 5. 5. Concluzii În urma realizării acestui studiu, aducem în atenție o serie de aspecte ce pot constitui puncte de plecare în construirea unor strategii de intervenție, în domeniul prevenirii consumului de droguri la adolescenți. Disponibilitatea drogurilor Disponibiliatatea față de consum este prezentă la 27,6% din rândul elevilor de liceu și la 15,1% în rândul studenților. Astfel la întrebarea: Dacă ai putea, ai încerca vreodată un drog" 27,6% dintre elevi au răspuns afirmativ
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
experiențele de viață au un rol mai important, în dezvoltarea comportamentelor addictive, decât factorii genetici. Determinante sunt suportul și grija din partea familiei, calitatea relațiilor cu școala, abilități și competențe sociale, precum controlul sentimentelor și stabilirea scopurilor. Mai mult decât atât, adolescenții care au credințe morale și religioase solide și care nu se lasă influențați de prietenii lor, implicați în comportamente deviante, nu vor dezvolta comportamente deviante. Analiza nevoilor tinerilor este esențială în procesul de recuperare, stabilirea priorităților în abordarea terapeutică este
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
reducerea consumului, minimizarea efectelor produse de consum pot fi obiective realizabile. * La nivelul grupului de prieteni, alegerea grupului de prieteni și natura relațiilor stabilite în cadrul și cu acest grup, sunt determinante. Diferența apare din natura grupului la care se asociază adolescentul. * La nivel familial, factorii includ: istoricul familial de consum, eficacitatea gestionării familiei (comunicarea și disciplina, structura strategiilor de coping, gradul de atașament dintre copii și părinți, natura regulilor și a expectanțelor din partea părinților) precum și calitatea relațiilor în cadrul familiei extinse. Adolescenții
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
adolescentul. * La nivel familial, factorii includ: istoricul familial de consum, eficacitatea gestionării familiei (comunicarea și disciplina, structura strategiilor de coping, gradul de atașament dintre copii și părinți, natura regulilor și a expectanțelor din partea părinților) precum și calitatea relațiilor în cadrul familiei extinse. Adolescenții care provin din familii ce promovează un sistem de valori și norme morale și a căror structură este una autoritar-suportivă sunt mai puțin predispuși să dezvolte comportamente deviante. * La nivel societal și comunitar, factorii includ existența unui sistem de atitudini
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mai potrivit argument, privind responsabilizarea tuturor instituțiilor, poate cel mai puternic, rezultă din cercetările americanilor, în care nici măcar dependenții, nu sunt de acord cu legalizarea drogurilor (Trevino, A. R., Richard, A. J., 2002, pp. 91-108). * La nivelul relațiilor cu școala, adolescenții care au relații pozitive cu profesorii, frecventează școala cu regularitate, au rezultate școlare bune și un mediu școlar pozitiv sunt mai puțin predispuși în a dezvolta comportamente deviante. Studiul factorilor și proceselor care cresc riscul de consum, sau protejează împotriva
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
unei activități de prevenire a consumului de drog, prin creșterea abilităților sociale și a competențelor personale, conștientizarea asupra pericolelor la adresa stării de sănătate, relevarea consecințelor sociale și psihologice pe care le presupune abuzul de droguri. Serviciile trebuie să fie specifice adolescenților și să fie bazate pe o abordare holistică care să includă: evaluare, managementul de caz, consiliere individuală, grupuri de suport, formarea abilităților, educație, terapia familiei, asistență în construirea carierei, stabilirea legăturilor cu grupuri, instituții care pot oferi suport. Interacțiunea efectivă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de consum / 197 Tabel 10: Consumul de substanțe în cadrul familiei / 200 Tabel 11: Frecvența consumului în familia de origine / 206 Bibliografie Abraham, D. (coord.), Abraham, A., Dalu, A.M., Fierbinteanu, C., Marcovici, O., Mitulescu, S., Plaeșu, A., Sufaru, I. (2013), Situația adolescenților din România, http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/Studiu-privind-situatia-adolescentilor-din-Romania.pdf. Abraham, P. (2005), Capcana drogurilor, Editura Detectiv, București. Abraham, P. (coord), Ciucu, D., Pedaru, D., Moldovan A. (2004), Prevenire și consiliere antidrog, Editura Ministerului administrației și internelor, București. Abraham, P.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Rădulescu, S. M. (2002), Evoluții ale delincvenței juvenile în România. Cercetare și prevenire socială, Editura Lumina Lex, București. Bandura, A. (1977), "Self-efficacy: Toward a Unifying Theory of Behavior Change", în Psychological Review, 84, pp. 191-215. Baumrind, D. (1985), "Familial Antecedents of Adolescent Drug Use: A Developmental Perspective", în Etiology of Drug Abuse: Implications for Prevention, Jones C.L., Battjes, R.J., (eds), MD. NIDA Research Monograph 56. Rockville. Baumrind, D. (1983), "Rejoinder to Lewis's reinterpretation of parental firm control effects: are authoritarian families
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Hawkins, J.D. (1996), "The Social Development Model: A Theory of Antisocial Behavior", în Delinquency and Crime: Current Theories, Hawkins, J.D. (ed.), Cambridge University Press, New York. Catalano, R.F., R. Kosterman, J.D. Hawkins, M.D. Newcomb, Abbott R.D. (1996), "Modeling the Etiology of Adolescent Substance Use: A Test of the Social Development Model", în Journal of Drug, 26(2), pp. 429-456. Chazal, J. (1983), L'Enfant Délinquant, 11 ed., Presses universitaires de France, Paris. Cloninger, C.R. (1987), "Neurogenetic adaptative mechanisms in alcoholism", în Science
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
D., Bunea, O., Rădoi, M., Asăvoaie, C., Ursan, M. (2010), "The Prevalence of Drug Use Amoung Students of Iasi", în Social Research Reports, vol. 7, pp. 3-54. Conrod, P., Castellanos, N., Mackie, C. (2008), "Personality-targeted interventions delay the growth of adolescent drinking and binge drinking", în Journal of Child Psychology and Psychiatry, 49(2), pp. 181-190. Conrod, P.J, Stewart, S.H., Comeau, N., Maclean, A.M., (2006), "Preventative efficacy of cognitive behavioral strategies matched to the motivational bases of alcohol misuse in
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Psychology and Psychiatry, 49(2), pp. 181-190. Conrod, P.J, Stewart, S.H., Comeau, N., Maclean, A.M., (2006), "Preventative efficacy of cognitive behavioral strategies matched to the motivational bases of alcohol misuse in at-risk youth", în Journal of Clinical Child and Adolescent Psychology, 35, pp. 550-563. Conrod, P.J., Stewart, S.H., Phil, R.O., Cote, S., Fontaine, V., Dongier, M., (2000), "Efficacy of brief coping skills interventions that match different personality profiles of female substance abusers", în Psychology of Addictive Behaviors, 14, pp.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ICPSR), Cambridge Institute of Criminology, http://www.library.carleton.ca/ ssdata/surveys/doc/pdf files/csdd-uk-61-81-cbk. pdf. Feree, M.M., Hall, E. (1996), "Gender, Race and Class in Mainstream Textbooks", în American Sociological Review, 61(6), pp. 929-950. Ferreol, G. coord. (2000), Adolescenții și toxicomania, Editura Polirom, Iași. Finer, L.B., Henshaw, S.K. (2006), "Disparities in rates of unintended pregnancy in the United States, 1994 and 2001", în Perspectives on Sexual and Reproductive Health, 38(2), pp. 90-96. Fishbein, M., Ajzen, I. (1975), Belief
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
nuclear receptor-related 1 transcriptional decline with age", în Journal Neuroscience, 5, pp. 27-49. Indian Hemp Drugs Commission Report, (1894). http://www.druglibrary.eu/library/ reports/indianhemp.pdf) . Ingram, B.L., Flannery, D., Elkavich, A., Rotheram-Borus, M.J. (2008), "Common processes in evidence-based adolescent HIV prevention programs", în AIDS Behavior, 12, pp. 374-383. Ionescu, I. Lupu, A. (2007), Sociologia sănătății studenților, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași. Irimescu, G. (2005), "Violența în familie și metodologia intervenției", în Neamțu, G., Stan, D., Asistența Socială, Studii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]