28,520 matches
-
în sprijinul acestei ipoteze. Însă, Secundus a murit curând după nașterea copilului. Originii sale latine datora, poate, Ioan, spiritul său realist și practic. El a avut o soră, născută înaintea lui și moartă de timpuriu. Nu ni s-au păstrat amănunte cu privire la elementele și felul acestei educații din primii ani ai copilului și adolescentului Ioan, dar religiozitatea și caracterul ferm al mamei s-au imprimat profund în sufletul lui. Mama sa, Antusa, rămasă văduvă la 20 de ani, nu s-a
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
niciodată Ovid Densusianu nu alunecă spre exagerări și nu pune o patimă oarbă, fiind obiectiv: „Dacă fraza caustică, ironia tăioasă nu scoboară niciodată la atacurile personale în care trivialitatea nu cunoaște nici o margine. Chiar când e silit să intre în amănunte care dezvăluiesc intimități ce trebuie trecute în tăcere se observă neîntârziat cât o face împotriva obiceiului și a firii caută din pricina aceasta, să mențină discuția pe tărâmul principiilor sau al personalităților și nu afirmă nimic până când nu se îngrădește de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
capacități de comunicare apropiată de cea normală. Condiții obligatorii pentru obținerea unor rezultate pozitive sunt absența unor tulburări demențiale și motivarea pacientului. Tratamentul este de cele mai multe ori individual, uneori se asociază și o terapie de grup. Există mai multe metode (amănunte se găsesc în literatura de specialitate: Yves Lebrun, R. Hoops: Recovery in Aphasics, Amsterdam, 1976; G. Peuser: Studien zur Sprachtherapie, München, 1979): metode de stimulare, metode programate, metode de deblocare, terapie melodică și ritmată (melodic intonation therapy) cu asocierea muzicii
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Corzile vocale sunt mușchii care formează și închid glota. 140 În unele surse = "disartie". 141 http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar medical/disartrie dizartrie 5696. html 02.04.09. 13.10 142 G. Tardieu, apud C. Păunescu, 1976, p. 258. 143 Ibidem. 144 Pentru amănunte vezi Constantin Păunescu, 1984, pp. 133 ș.u. 145 R. Lafon, apud C. Păunescu, 1967, p. 14. 146 Emil Verza, 1977, pp. 90 ș.u. 147 Ibidem. 148 http://dictionar.romedic.ro/acalculia 149 http://ro.wikipedia.org.wiki/Afazie
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ce se manifestau în diferite cercuri și reuniuni culturale și naționale denotă interesul său pentru cunoașterea realităților cu care se confrunta societatea românească la începutul secolului XX, interes care va sta la baza reconstituirii trecutului prin intermediul chestionării aprofundate și de amănunt a realității trecutului. Se poate concluziona că Alexandru Lapedatu a ales să urmeze filiala umanistă de educație, care a constituit mai târziu o bază solidă pentru o carieră politică. Anii scrierilor istorice Alexandru Lapedatu a jucat un rol de prim
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
orașe cu funcție religioasă bine conturată; numeroase orașe de dimensiuni medii situate în special la contactul diferitelor unități fizico-geografice (între munții Atlas și deșertul saharian, între munții Yemenului și câmpia litorală sau interiorul deșertic) sunt specializate preponderent în comerțul cu amănuntul, derulat în tradiționalul suk (bazar, târg) în jurul căruia, de regulă, au și luat naștere localitățile în cauză. Unele din aceste orașe sunt noduri de conexiune cu marile “porți aeriene”, precum capitala marocană Rabat (aeroportul internațional Salé - unul din cele mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
vindece și nici să revină la o oarecare normalitate, dorindu-și de fapt perpetuarea apariției fantasmei Mariei, totuna cu existența lui. Pentru Cora Dulz el nu înseamnă un pacient, ci o întâlnire cu necunoscutul, cu halucinația și obsesia. Nagy cunoaște amănunte private din viața celebrei cântărețe, pe care le relatează cu dezamăgirea detașată și filosofică a celui care a trăit o mare iubire nicicând împărtășită. A urmărit-o pretutindeni, a încurajat-o, a sprijinit-o: "Aș fi vrut atât de mult
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
are rolul de a sparge gheața, cum se spune, de a întrerupe cât de cât tatonarea tacită sau monologul silențios de monitorizare reciprocă. Cititorul se va mira o dată cu feluriții autostopiști de înfățișarea fizică a lui Isserley, descoperind o seamă de amănunte și trăsături cel puțin insolite, pe cât de ambigue, pe-atât de alarmante. Blindată sub cele mai precise măsuri de precauție, menite să elimine cel mai mărunt risc, Isserley învățase de-a lungul anilor arta de a juca cele mai diverse
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ce se manifestau în diferite cercuri și reuniuni culturale și naționale denotă interesul său pentru cunoașterea realităților cu care se confrunta societatea românească la începutul secolului XX, interes care va sta la baza reconstituirii trecutului prin intermediul chestionării aprofundate și de amănunt a realității trecutului. Se poate concluziona că Alexandru Lapedatu a ales să urmeze filiala umanistă de educație, care a constituit mai târziu o bază solidă pentru o carieră politică. Anii scrierilor istorice Alexandru Lapedatu a jucat un rol de prim
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și cea rusă scrisorile dintre ducele Nicolae și principele Carol I. Ducele Nicolae sublinia după noile tratativele româno-ruse,” rămâne bine înțeles monseniore că armata română va păstra întru totul individualitatea sa așa cum se convenise mai dinainte, și că pentru toate amănuntele ea se va afla sub comandament direct al șefilor săi imediați.” Răspunzând Carol I consemna:”în raporturile sale cu armata imperială, armata română va trebui să-și păstreze după cum însăși Alteța Voastră Imperială a binevoit a recunoaște în ultima sa scrisoare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
lui Weininger, aceasta pare să fi fost inevitabilă. Ludwig trăise în plină adolescență într-un mediu impregnat de un cult al lui Weininger, acel cult care a fost declanșat prin sinuciderea lui la 23 de ani, în toamna anului 1903. Amănunt nu lipsit de semnificație, Weininger și-a luat viața în casa lui Beethoven din Viena, omul în care el vedea întruchiparea geniului. În cartea sa, al cărei subtitlu Datoria geniului este o aluzie la Weininger, Ray Monk, biograful lui Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
logică, în multe privințe altele decât problemele filozofiei tradiționale. După ce a devenit nu numai principalul partener de discuție al lui Russell, dar și cel mai temut critic al său, încrederea în sine i-a sporit repede. Iată doar un singur amănunt semnificativ. Potrivit regulamentelor, Wittgenstein era încă student. Russell îl convinsese pe colegul său mai vârstnic, profesorul de logică W. E. Johnson, să fie tutorele lui Wittgenstein. De la primele lor întâlniri, așa cum i-a povestit Johnson lui George Moore, a trebuit
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Sora lui, Hermine, a caracterizat rezultatul, o construcție de o extremă sobrietate, drept hausgewordene Logik (logică devenită casă). Ea își amintea: „Engelmann a trebuit să cedeze în fața personalității mult mai puternice și casa a fost construită până în cele mai mici amănunte după planurile modificate de Ludwig și sub supravegherea lui. Ludwig a făcut schița fiecărei ferestre, uși, a fiecărui zăvor al ferestrei, a fiecărui corp de încălzire cu o exactitate de parcă ar fi fost instrumente de precizie, iar apoi s-a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
plecare pentru noi reflecții, conducând la noi probleme. Depindea în mare măsură de auditoriu dacă discuția devenea fertilă și dacă firul de legătură era avut în vedere de la începutul unui curs și de la un curs la altul.“78 Mai multe amănunte oferă Norman Malcolm. Wittgenstein pretindea o frecvență susținută și prezența pe o durată mai mare de un semestru. Credea că numai în acest fel modul său de a face filozofie va putea fi cât de cât înțeles. Nu dorea să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
zilnic lapte și turbă pentru încălzit. Acestui om, Tom Mulkerrins, care îl ajuta la treburile gospodărești, îi dădea să distrugă manuscrisele de care nu mai avea nevoie. Este puțin spus că viața lui Wittgenstein a fost aici una austeră. Ajunge amănuntul că el nu mânca în general hrană caldă, ci conserve. Când Tom i-a spus că acest mod de a se hrăni îi va scurta viața, Wittgenstein i-a răspuns că oamenii trăiesc oricum prea mult.120 Nici în singurătatea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mai bune vremuri. În martie îi scrie lui Malcolm că se simte mult mai bine și că nu mai are nici un fel de dureri. Iar la începutul lui aprilie, în ultima scrisoare pe care i-o va trimite, îi oferă amănunte: „Mi s-a întâmplat ceva extraordinar. De aproximativ o lună mă aflu din nou în starea de spirit adecvată pentru a practica filozofia. Eram cu totul sigur că nu voi mai fi în stare niciodată să fac asta. Pentru prima
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
el a celor din jurul său. 9 Notele lui, îndeosebi la discipline de științe ale naturii și tehnice, au fost slabe. Note mari a avut doar la religie, o confirmare timpurie a sensibilității sale deosebite pentru probleme de ordin moral. Pentru amănunte, vezi R. Monk, op. cit., pp. 32-33. 10 Hermine Wittgenstein, op. cit., p. 24. 11 Una din mătușile lui Ludwig, Anna, a luat în tinerețe lecții de pian cu Brahms și a rămas prietenă cu el până la moartea compozitorului. Hermine povestește că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
din Cambridge. Detesta ornamente de orice fel, așa că a plătit o sumă considerabilă pentru a i se confecționa ceea ce își dorea. Iar în excursia lor în Islanda, din vara anului 1912, nu s-au făcut economii în nici o privință. Pentru amănunte, vezi „Extracts from the Diary of David Pinsent 1912-1914“, în (ed.) F. A. Flowers III, op. cit., pp. 175-210. 18 Îndoielile sale capătă glas deja într-o scrisoare pe care i-o trimite lui Russell, din Viena, la începutul anului 1913: „Ceea ce
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
suveran, dar își poate exercita suveranitatea numai în Parlament. Monarhia parlamentară înlocuia definitiv monarhia absolută. În acest sens, a se vedea: Gh. Bichicean, Introducere în Istoria modernă universală, Edit. Universității "Petru Maior", Tg. Mureș, 2008, pp. 76-78, 84-85. 8 Pentru amănunte: Helen Maud Cam, The International Comission for the History of Representative and Parliamentary Institution, în "Etudes", XI, Recueil de travaux, III, Louvain, 1952, passim. 9 E. Lousse, op. cit., p. 699; Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 39. 10 Gh. I. Brătianu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Evul Mediu". Etienne Gilson, Tomismul, Humanitas, București, 2002, p. 540-542. Pentru o analiză critică a operei lui Toma d'Aquino cu privire la artele guvernării, a se vedea: M. Senellart, op. cit., pp. 157-175. 19 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 72-73. 20 Pentru amănunte în acest sens: Gh. Bichicean, Andrei Bichicean, Despre democrație, ed. a II-a rev. și ad., Edit. Burg, Sibiu, 2002, pp. 63-134. 21 Conform cunoscutei sintagme germane: "aerul orașului te face liber". J. Le Goff, op. cit., p. 133. 22 G.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
p. 109. 29 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 11. 30 Ibidem, p. 90; cf. N. Iorga, Dezvoltarea așezămintelor, I, pp. 154-155. 31 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 12-19, 64-66. 32 Ibidem, p. 78. 33 Ibidem, pp. 14, 90-91; vezi și amănuntele privind datarea actului (p. 15). 34 Cruciadele. Momente de confluență între două civilizații și culturi, București, 1990. 35 Ibidem, p. 138. 36 Ibidem, p. 139; a se vedea și Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 16-17; Sergiu Columbeanu, Radu Valentin, Cruciadele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pp. 16-17; Sergiu Columbeanu, Radu Valentin, Cruciadele, București, 1971, pp. 78-87; cel dintâi rege creștin al Ierusalimului a fost Baudouin I (ibidem, p. 87-91). Modelul a fost recepționat de Bizanț și însuși bazileul a ieșit din imobilitatea sa rituală. Pentru amănunte privind "bazele corporative ale regimului constituțional bizantin" (reprezentare semicorporativă), a se vedea Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 41-46, 190-191. 37 Florentina Căzan, op. cit., pp. 143-144. 38 Ch. d'Eszlary, op. cit., p. 191. 39 Apud Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 14
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
op. cit., p. 76. 199 R. Manolescu, Istoria evului mediu, I, p. 112. 200 G. Pagé, La monarchie d'Ancien Régim en France (de Henri IV à Louis XIV), Paris, 1928, p. 4, 21. L. Konopczyňski, op. cit., p. 70. 201 Pentru amănunte în acest sens a se vedea: Gh. Bichicean, A. Bichicean, op. cit., pp. 79-80. 202 "Teoria pseudo-istorică" a lui Hotman, în Franco-Gallia, apud G. Pagé, op. cit., p. 21. 203 S. Berstein, P. Milza, op. cit., pp. 236-239. 204 L. Konopczyňski, op. cit., p.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
the Commons (1363-1978), London, Her Majesty's Stationery Office, 1979, p. 33. 252 P. P. Negulescu, Destinul omenirii, București, 1994, pp. 98-99. 253 C. Mureșan, op. cit., p. 65. 254 Ibidem, p. 66. 255 C. Mureșan, op. cit., pp. 70-71. 256 Pentru amănunte în acest sens, A. Maurois, op. cit., pp. 39-47. 257 Ibidem, pp. 46-47. 258 C. Mureșan, op. cit., pp. 91-93. 259 Ibidem, pp. 155-156. 260 Ibidem, p. 214. 261 A. Maurois, op. cit., pp. 62-64. 262 John Milton scria în acel timp "Împuternicirile
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Paul Lendvai, Ungurii. Timp de un mileniu învingători în înfrângeri, Humanitas, București, 2007, pp. 95-96. 355 Reginald R. Betts, op. cit., p. 181. 356 Mihail P. Dan, op. cit., pp. 305, 361-362. 357 V. Vanecek, op. cit., pp. 208-209. 358 Ibidem. 359 Pentru amănunte în acrest sens, a se vedea și Gh. Bichicean, op. cit., pp. 23-49. 360 Ibidem, p. 212. 361 Ibidem, p. 216 362 Ibidem, p. 206. Otto Hintze, op. cit., p. 118. 363 La 20 martie 1619 împăratul Mathias a murit. Nemulțumiți de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]