12,241 matches
-
viziune entuziastă a folclorului nostru, UVR, 1943, 30 august; Valeriu Ciobanu, Anton Pann und die Weltlichen Lieder, „Demos. Volkskundliche Informationen” (Berlin), 1962, 90-95; I. Oprișan, „Anton Pann, «Cântecele de lume» și folclorul Bucureștilor”, RITL, 1963, 3-4; Dumitru Pop, O valoroasă antologie, ST, 1963, 12; Al. Săndulescu, „Cu cât cânt, atâta sînt”, LCF, 1964, 3; Teodor Vârgolici, „Anton Pann, «Cântecele de lume» și folclorul Bucureștilor”, RMB, 1964, 6011; Vasile Adăscăliței, Anton Pann și folclorul Bucureștilor, IL, 1964, 4; Ion Șeuleanu, Pe marginea
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
1963, 12; Al. Săndulescu, „Cu cât cânt, atâta sînt”, LCF, 1964, 3; Teodor Vârgolici, „Anton Pann, «Cântecele de lume» și folclorul Bucureștilor”, RMB, 1964, 6011; Vasile Adăscăliței, Anton Pann și folclorul Bucureștilor, IL, 1964, 4; Ion Șeuleanu, Pe marginea unei antologii de lirică populară, SUB, Philologia, 1964, 2; Maria Platon, „Cezar Bolliac”, CRC, 1966, 29; George Muntean, „Cezar Bolliac”, CNT, 1966, 31; M. N. Rusu, „Cezar Bolliac”, LCF, 1966, 35; H. Zalis, „Cezar Bolliac”, „Romanian Review”, 1967, 2; Marin Bucur, „Cezar
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
2-3; Ioan Țepelea, O conștiință poetică modernă, „Unu”, 1998, 10-11; Poantă, Dicț. poeți, 148-150; Octavian Soviany, Textualism, postmodernism, apocaliptic, Constanța, 2000, 139-142; Ștefan Firică, „Întoarce-te, Esthera”, OC, 2000, 5; Emma Ungur, „Muncile lui Don Quijote”, ECH, 2001, 3-4; Ruxandra Cesereanu, Antologiile de autor in aeternum? ST, 2001, 5-6; Iuliu Rațiu, „Întoarce-te, Esthera”, ECH, 2001, 5-6; Lefter, Scriit. rom. ‘80-’90, III, 27-28; Pop, Viață, 292-295; Călin Teutișan, Fețele textului, Cluj-Napoca, 2002, 80-87; Mircea A. Diaconu, Meridiane feminine (II), CL, 2003
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
bine de două decenii funcția de redactor la revista „Urzica” (1952-1974). Următoarele două volume, Arca lui Noe (1968) și Ursulețul călător (1968), sunt „cărți de colorat”, adresate copiilor, combinând componenta ludică și un voalat lirism, alimentat de nostalgia poetului vagant. Antologia Versuri (1968) cuprinde texte risipite, decenii la rând, în presă și vădește intenția șlefuirii definitive. Frecvent prezentat în antologiile de epigrame, P. este însă un autor cu o activitate extrem de variată, colaborând cu versuri, epigrame, cronici literare, evocări și portrete
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
Ursulețul călător (1968), sunt „cărți de colorat”, adresate copiilor, combinând componenta ludică și un voalat lirism, alimentat de nostalgia poetului vagant. Antologia Versuri (1968) cuprinde texte risipite, decenii la rând, în presă și vădește intenția șlefuirii definitive. Frecvent prezentat în antologiile de epigrame, P. este însă un autor cu o activitate extrem de variată, colaborând cu versuri, epigrame, cronici literare, evocări și portrete de scriitori, proză și traduceri, articole de popularizare a științei la „Amicul tinerimei”, „Rampa”, „Revista dobrogeană”, „Vremea”, „Adevărul literar
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
Ivașcu, „Pasărea paradisului”, JL, 1939, 21; Călinescu, Ist. lit. (1941), 819, Ist. lit. (1982), 904; Virgil Ierunca, Puncte, CAP, 1943, 2141; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 99-100; Epigramiști români de azi, îngr. Mircea Trifu, București, 1979, 117; Antologia umorului românesc, I, îngr. George Zarafu, București, 1998, 6-7; Dicț. scriit. rom., III, 647-648; Cei trei magnifici: Cincinat, Ion și Mircea Pavelescu, îngr. George Corbu, George Zarafu și Mihai Sălcuțan, Râmnicu Sărat, 2002. S.D.
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
1963; Întâmplări cu Bălcescu, București, 1963; Carte despre drumuri lungi, București, 1965; Povestiri vechi și noi, București, 1966; Prezente, introd. Teodor Vârgolici, București, 1968; Scrieri, I-VII, București, 1970-1974; Aducere aminte, București, 1972; Evocări, București, 1973; Istorioare alese, București, f. a. Antologii: Războiul, pref. Henri Barbusse, București, [1923]. Traduceri: Jules Verne, Comoara din Ostrov. Minunatele aventuri ale lui Antifer, I-II, București, 1913, Ocolul pământului în optzeci de zile, București, 1922, Mathias Sandorf, I-II, București, 1923 (în colaborare cu Sărina Cassvan
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
și în străinătate, având și două expoziții personale. În 1984 emigrează în SUA și se stabilește la New York, unde își continuă activitatea de artist plastic. Debutează în 1967, la „Contemporanul”, prezentată de Geo Dumitrescu. Câteva scrieri îi sunt selectate în antologia A Delicate Balance, tipărită la New York în 1995, iar prima carte, Un imperceptibil miros de Socrate, îi apare în 1997. Colaborează cu poezie la „România literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic”, „Dorul” (Danemarca) ș.a. Un imperceptibil miros de
PEDVIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288746_a_290075]
-
în sensul explorării sentimentului cosmic. Această tendință capătă consistență în versurile din volumele Cabinetul doctorului Apollon (1984), Tihna scoicilor (1985), Căruța cu nebuni (1992), cât și în cartea de eseuri Dorință și sinapsă (1992), pe care autorul o numește, în antologia Profetul la marginea imperiilor (2000), studiu de interferență. Alt segment al liricii lui este reprezentat de volumele Astrul cojilor de ou (1982), tripticul Falii (1983-2000), Vrăjitorii marelui vid (1997) și de Legenda (1998). Aici textele joacă rolul unor nuclee care
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
cel de-al doilea secvențele, denumite modest „considerații filosofice inconștiente”, intră în umbra gândirii cioraniene. Între aceste „limite” P. își gândește și poezia. O primă plachetă este tipărită în Mexic, cu titlul Cele șapte anotimpuri (1961), iar a doua carte, antologia Poezii, apare în 1974. Poetul trăiește intens prezentul, vâltorile vieții născând mereu energii pentru timpul și viața „de-acum”. Totuși, caligrafia versului nu poate ascunde „praful neputinței” și cenușa „idealului înfrânt”. E mult mai intens dorul de pământul natal, autorul
PETRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288773_a_290102]
-
fiecare an din 1990, P. recuperează etapele amânate editorial ale scrisului său. În strânsă succesiune, volumele Cartea de la Jucu Nobil (1990), S-au produs modificări (1991), Călător de profesie (1992), Zi după zi (1993), Lasă-mi, Doamne, zăbava! (1995) și antologia de autor Dincolo de marginea marginii (1996) marchează calea afirmării unui poet „rând pe rând grav, autoironic, ireverențios, melancolic, îndrăgostit perpetuu, dar și sarcastic și ludic” (Mircea Zaciu). Poemele, diferit dimensionate - între compoziția amplă sau aceea artizanală apropiată de haiku - configurează
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
decembrie 1938 edita „Bugeacul copiilor”. În 1940, după ocuparea Basarabiei, se refugiază la București. A scris versuri patriotice, grupate în placheta Gânduri revărsate (1936) și proză în maniera lui Ion Creangă (Povestirile lui Sică), publicate fragmentar în „Bugeacul”. A alcătuit Antologia Bugeacului (1938), unde au fost incluse poeme consacrate ținutului, autorii fiind atât români, cât și străini (Derjavin, Byron, Pușkin, Adam Mickewicz ș.a.). P. a promovat românismul în Bugeac, publicând și lucrări istorice și politice pe această temă. SCRIERI: Gânduri revărsate
PETRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288783_a_290112]
-
istorice și politice pe această temă. SCRIERI: Gânduri revărsate, Bolgrad, 1936; Iubirea de țară și de Rege, Bolgrad, 1939; Bugeacul. Entitatea lui românească, București, 1941; Vitalitatea, biruința și podoaba neamului românesc. Profesorul Nicolae Iorga, titanicul savant român, București, 1941. Ediții: Antologia Bugeacului, Bolgrad, 1938. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 653; Scarlat Preajbă, Scurt istoric al regiunii și revistei „Bugeacul”, „Bugeacul”, 1941, 66-68; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 102-103. M.C.
PETRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288783_a_290112]
-
mai ales abandonarea retorismului și a verbozității duc la realizarea unor piese remarcabile, ce lasă să se întrevadă mai mult ca oricând înclinația poetului spre meditație, spre introspecția propriului destin de artist. Vis și simetrie (1973), fără să fie o antologie în sensul propriu al cuvântului, este o sinteză a orientărilor lirice anterioare. Se întâlnesc aici atât poezii cu caracter partinic, cât și autentice câștiguri estetice. Esențială rămâne însă atitudinea lui P. față de propriul traseu poetic: o caldă împăcare cu sine
PETRESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288785_a_290114]
-
limbii și literaturii române, P. combate exclusivismul etnic, încercările de asimilare a minorității românești din Ungaria, de înstrăinare a ei de ceea ce îi este propriu. Este și autor al unor manuale de istoria literaturii române pentru liceu, alcătuind și o Antologie de literatură română (I-III, 1982-1988). SCRIERI: Iosif Vulcan și revista „Familia”, Szeged, 1992; În căutarea identității noastre, îngr. și pref. Vasile Voia, Gyula, 1994. Repere bibliografice: Máté Gavril, „Iosif Vulcan și «Familia»”, TR, 1992, 32; Valentin Chifor, O nouă
PETRUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288804_a_290133]
-
Numărându-se printre protagoniștii grupului format în jurul revistei „Poesis” din Satu Mare, este și membru al Fundației „N. Steinhardt” de la Rohia, președinte al Filialei Satu Mare a organizației Lions Club International, patron asociat al Editurii Decalog din Satu Mare. Figurează cu versuri în antologiile Popas printre poeții tineri (Cluj-Napoca, 1974) și Caietul debutanților pe anul 1978 (București, 1979). În prima lui carte, Literatură și eveniment (1983), P. adună eseuri privind literatura rusă și sovietică, semnate de-a lungul anilor în presă. Sunt aici pagini
PINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
situează pe linia tradițională și ca prozodie, și tematic. Ulterior poezia accede la un anume rafinament al ideii, dar adesea rămâne insuficient elaborată liric, jocul unor sonorități verbale ajungând la granița calamburului, ceea ce ar reprezenta, totuși, numai o performanță facilă. Antologia Poezie sovietică modernă și contemporană (1988) propune o selecție în care predomină autorii din generațiile mai tinere și oferă versiuni românești fidele originalului, echivalând fericit atât incisivitatea verbului unora, cât și metaforismul frapant al altora. SCRIERI: Literatură și eveniment, Cluj-Napoca
PINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
simbolic, București, 1989; Cărbune și diamant, București, 1990; Istoria literaturii române. Note de curs , I-IV, București, 1990-1992; Apocalips, București, 1991; Naturi catilinare, București, 1997; Venirea Androginului, București, 1998; Casa rândunelelor, București, 1998; Scrinul amintirilor, București, 1998; Ondina, București, 1998. Antologii, ediții: Din presa literară românească a secolului XIX, pref. Romul Munteanu, București, 1967 (în colaborare cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru); Samson Bodnărescu, Scrieri, pref. edit., București, 1968 (în colaborare cu Paul Lăzărescu); Camil Petrescu, Teze și antiteze, pref. edit., București, 1971, Teatru
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
SCRIERI: „Blajul” (1934-1936), Cluj, 1972; „Steaua” (1949-1974) (în colaborare), I-III, Cluj-Napoca, 1979; „Boabe de grâu” (1930-1935), introd. Melania Pintea, Cluj-Napoca, 1986; Bibliografia literaturii române (în colaborare), I-V, Cluj-Napoca, 1996-2000; „Gândirea” (1921-1944), Cluj-Napoca, 1998; Rare Ploi Rare, Cluj-Napoca, 2000. Antologii, ediții: „Gândirea”. Antologie literară, Cluj-Napoca, 1992; Radu Dragnea, Supunerea la tradiție, pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Z. Ornea, Literatura „Gândirii”, RL, 1992, 22; Nae Antonescu, Antologia „Gândirea”, ST, 1992, 5-6; Mircea Muthu, „«Gândirea». Antologie literară”, APF, 1992, 11
PINTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288821_a_290150]
-
Cluj, 1972; „Steaua” (1949-1974) (în colaborare), I-III, Cluj-Napoca, 1979; „Boabe de grâu” (1930-1935), introd. Melania Pintea, Cluj-Napoca, 1986; Bibliografia literaturii române (în colaborare), I-V, Cluj-Napoca, 1996-2000; „Gândirea” (1921-1944), Cluj-Napoca, 1998; Rare Ploi Rare, Cluj-Napoca, 2000. Antologii, ediții: „Gândirea”. Antologie literară, Cluj-Napoca, 1992; Radu Dragnea, Supunerea la tradiție, pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Z. Ornea, Literatura „Gândirii”, RL, 1992, 22; Nae Antonescu, Antologia „Gândirea”, ST, 1992, 5-6; Mircea Muthu, „«Gândirea». Antologie literară”, APF, 1992, 11; Adrian Popescu, Emil
PINTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288821_a_290150]
-
V, Cluj-Napoca, 1996-2000; „Gândirea” (1921-1944), Cluj-Napoca, 1998; Rare Ploi Rare, Cluj-Napoca, 2000. Antologii, ediții: „Gândirea”. Antologie literară, Cluj-Napoca, 1992; Radu Dragnea, Supunerea la tradiție, pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Z. Ornea, Literatura „Gândirii”, RL, 1992, 22; Nae Antonescu, Antologia „Gândirea”, ST, 1992, 5-6; Mircea Muthu, „«Gândirea». Antologie literară”, APF, 1992, 11; Adrian Popescu, Emil Pintea 50, ST, 1995, 1-2; Zaciu, Departe, 29-32; Nae Antonescu, Un valoros indice bibliografic, ST, 1999, 3-4; Adrian Popescu, Fluenta discursului, ST, 2000, 9-10. V.T.
PINTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288821_a_290150]
-
Ploi Rare, Cluj-Napoca, 2000. Antologii, ediții: „Gândirea”. Antologie literară, Cluj-Napoca, 1992; Radu Dragnea, Supunerea la tradiție, pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Z. Ornea, Literatura „Gândirii”, RL, 1992, 22; Nae Antonescu, Antologia „Gândirea”, ST, 1992, 5-6; Mircea Muthu, „«Gândirea». Antologie literară”, APF, 1992, 11; Adrian Popescu, Emil Pintea 50, ST, 1995, 1-2; Zaciu, Departe, 29-32; Nae Antonescu, Un valoros indice bibliografic, ST, 1999, 3-4; Adrian Popescu, Fluenta discursului, ST, 2000, 9-10. V.T.
PINTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288821_a_290150]
-
războiul antisovietic, numele îi dispare din presă. Abia în 1968 este admis în Fondul Literar, de la care va primi pensie, și izbutește în cele din urmă să editeze broșura Din Țara lui April (1970), conținând versuri pentru copii, și o antologie de autor, Scrisori de primăvară (1972). Originea rurală și formația de normalist îl îndrumau pe tânărul P. spre tradiționalismul clasic, cu năzuința de a broda tabloul idilizat al „cătunului bătrân” într-o comuniune totală cu natura și cerul. Întrucâtva caracteristic
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
interior. Tipărește, sub această formă revizuită, majoritatea eseurilor vechi și publică altele noi - Don Quijote în Est (1994), Vremea întrebărilor. Cronică morală a unui timp plictisit de morală (1995), Aventuri solitare (1996) ș.a. -, în care îi pot fi regăsite fantasmele. O antologie în limba franceză (Polemiques cordiales, 1991) selectează texte din Polemici cordiale și Viața ca o coridă (1987). Versiunea românească se cheamă Rugați-vă să nu vă crească aripi (1995), cu un capitol nou, Pagini răzlețe. P. postrevoluționar face, mai întâi
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
în proza noastră”. După ieșirea din închisoare, P. renunță să mai scrie roman. Versuri nu a compus niciodată, deși avea o mare pasiune pentru poezie, învederată prin traduceri din R. M. Rilke, cronici literare la cărți de poezie și prin antologia O constelație a poeziei române moderne (1974), și se dedică criticii literare. Volumul Mozaic istorico-literar. Secolul XX (1969) se ocupă de „cazuri literare insolite”, precum M. Blecher, Emil Botta, Serghei Esenin, pentru că din cultură pe critic îl interesau mai ales
PILLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]