9,168 matches
-
34-35). 2 Cf. Nae Ionescu, Preotul în religiozitatea răsăriteană, în "Cuvântul", an IV, nr. 1008/6 februarie 1928, p. 1., Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 262: "În Apus, preotul este un model de împlinire a Legii, așezat în mijlocul oamenilor, tocmai ca să le fie pildă de excelența vieții creștine, la noi el e un biet om. Iar purtarea lui nu angajează întru nimic cele sfinte. E și natural. Creștinismul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
socială și instituțiile acesteia. W. Goode (1970) argumentează că inclusiv raportul industrializare și urbanizare-tipurile de familie nu trebuie considerat mecanic, ca o determinare exclusivă de la primul termen la al doilea. El spune că dacă e adevărat că revoluția industrială din apusul Europei, în particular din Anglia, a modificat hotărâtor familia, nu e mai puțin adevărat că o anumită formă de familie existentă în Europa preindustrială a facilitat industrialismul și eficiența economică. Spre deosebire de China, India, Japonia și țările arabe, mii de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și mai puțin secreți ai Rusiei desfășurau o asidua propagandă antifranceză în capitala otomană 84. 82 Cf., raportul lui von Knobelsdorff, din 7 iunie 1792, în Nicolae Iorga, Acte și fragmente cu privire la istoria românilor adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, Vol. ÎI, București, 1896, p. 339. 83 Cf., ibidem, p. 341. 84 Cf., raportul lui Mouradgea d'Ohsson din 23 mai 1795, în Europe and the Porte, Vol. I, p. 41. Datorită importanței deosebite pe care o avea atitudinea Porții
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Cf., scrisoarea regelui Prusiei, Friedrich Wilhelm al III-lea, adresată, la 10 iulie 1810, lui Werther, trimisul sau la Congresul de pace ruso-turc de la București, în Nicolae Iorga, Acte și fragmente cu privire la istoria românilor adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, Vol. ÎI, București, 1896, p. 454. 93 Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, op. cît., p. 941. 94 Ibidem. dată, era considerată de diplomatul rus ca fiind "contraire au droit internațional" (s. Ven.C.)95. Iată pentru ce Rusia urmărea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
invocat, pretindea von Knobelsdorff, poziția politică 98 Cf., G.St. APK, I. HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d, Türkei, fasc. 81, f. 98-102; Nicolae Iorga, Acte și fragmente cu privire la istoria românilor adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, Vol. ÎI, București, 1896, p. 354. 99 Cf., raportul lui von Knobelsdorff, din 10 septembrie 1796, în Europe and the Porte, Vol. ÎI, p. 247; vezi, în acest sens, și loc. cît., p. 246. comună în Europa a Imperiului Otoman
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
liberal. Din această confuzie a derivat și învinuirea adusă junimiștilor, ca și în genere așa zișilor conservatori, în realitate liberali moderați, de a fi fost, dacă nu chiar reac ționari, dar cel puțin staționari, potrivnici introducerii formelor noi, împrumutate din Apus.<ref id=”1”>Ioan C. Filitti, „Școala junimistă“, în Conservatorii și junimiștii în viața politică românească, Institutul de Arte Grafice „Lupta“ N. Stoilă, București, 1936, p. 7.</footnote> Ceea ce se conturează este, prin urmare, un tablou profund diferit: deși cel
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de tradițiile trecutului, un susținător al măreției Imperiului roman, care nu era doar o expresie de forță, ci și o emanație de civilizație și un garant al tuturor instituțiilor civile ale vremii, printre care și Biserica, care devenise fiica sa. Apusul gloriei imperiului, insensibilitatea cetățenilor săi care, în loc să-l protejeze duceau războaie fratricide, dar și noua putere a vandalilor și a goților, care se întrevedea sinistră în lume, zguduia fibrele intime ale preotului dalmat, legat prin cultura sa clasică de Atena
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a diferitelor cunoștințe, abilități, atitudini, experiențe antrenate, cu valoare instrumentală în rezolvarea de performanță a diferitelor situații practice reale, complexe. ► Pedagogia pentru competențe versus pedagogia pentru cunoștințe este cerută de particularități și factori esențiali ai lumii contemporane și "ar marca apusul uceniciei romantice" în formarea pentru inserția socio-profesională de performanță. În consecință și curriculumul trebuie să echilibreze elementele care conduc la integrarea a ceea ce se învață, la construirea experiențelor în formarea competențelor, încât noua sa concepere va trece de la centrarea pe
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Ghica, volumul Dramatice (1879) primește laurii academici. Mai pot fi menționate câteva prelucrări (Hagi Eni de la Galatz, Femeiușca dracului, în colaborare cu Matei Millo). Iubitor de drumeție, S. își consemnează impresiile de voiaj scriind, o dată, niște note de drum din Apus, altă dată un reportaj de la Târgu Ocna sau dintr-un „peregrinagiu la Neamț”. În Suvenire de călătoria în Basarabia meridională (1857), blajină evocare mărturisind „plăcerea călătoriei”, lasă să se întrevadă că zestrea sa este aceea de povestitor. E ceea ce face
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
individuală nu se poate manifesta decât În cadrul responsabilităților impuse de comunitatea În care trăim. Μ Mânuirea artistică a cuvântului este În raport direct cu capitalul de expresivitate al unei personalități. Iată un exemplu despre felul cum poate fi văzut un apus de soare: „Soarele, lacrima Domnului, Cade În mările somnului” (L. Blaga). Μ Nu toate meritele pe care le purtăm ni se datoresc: prietenul sau adversarul nostru de moment are deseori meritul de a ne face să ne punem În valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
propriului corp, unii cer Domnului doar ce-i trupesc În ei! Μ Poate că nimeni altul n-a exprimat mai frumos sentimentul primatului timpului asupra destinului nostru existențial ca poetul filosof Omar Khayyam: „De miliarde de secole sunt răsărituri și apusuri. De miliarde de secole astrele Își urmează cursul. Calcă pământul cu băgare de seamă, căci micul bulgăre de pământ pe care Îl sfărâmi a fost poate ochiul visător al unui adolescent”. Μ Unii oameni socot că e suficient să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu te iubești trei zile... Gh. P. doi: Trei zile?! Gh. P. unu: Bine..., trei minute... Gh. P. doi:...Am să încerc... Gh. P. unu: După aceea... (vorbește ca într-un descîntec, sau vrăjitorie...), în șaptea zi a săptămînii, înainte de apusul soarelui, te speli bine, bine de tot..., te îmbraci ci haine curate, ca acum, îți pui lavaliera..., și cînd orologiul va bate ora șapte, intri... într-o sală de teatru..., unde se joacă un spectacol... pe tema dosarelor de securitate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
disperații cântăreți/ ce rană veche apasă?/ Într-un mileniu târgoveț/ se stinge blând această rasă?" Ei vor vibra în vreme și poetul îi privește cu îngăduință: "Atât au avut de spus/ acești copii prea cântători/ al căror trist și roz apus/ apune de mai multe ori./ El însuși fagure confuz purtând tranșeele-surori/ de lângă groapa lui Isus." În "Fiți veseli", poem macedonskian, își oficiază propria înmormântare, cu ideea că moartea este inclusă, se inserează în existență. ("Ca o răscoală a gropilor"). Din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Și cu ce-l vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
câteva enumerații cu termeni urmați de epitete adjectivale: „oi mândre”, „cai învățați”, „câni mai bărbați”, evidențiază motivele care stau la baza complotului. Atmosfera liniștită din prima parte este ușor tulburată, ideea fiind sugerată de versul „Pe lapus de soare”, unde apusul de soare devine simbolul posibilei morți a ciobanului moldovean. După intrigă, o dată cu desfășurarea acțiunii, balada părăsește planul real și intră în planul fantastic. Aceasta a doua parte a baladei, care corespunde motivului mioriței năzdrăvane, este de natură dramatică, fiind realizată
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și în felul în care gradează acțiunea baladei (atât cât este) și zbuciumul ciobanului moldovean. Astfel imaginea de basm cu care debutează balada sugerează o atmosferă de calm. de liniște, de împăcare sufletească. Doar două versuri ca acestea: Pe l-apus de soare/ Ca să mi-1 omoare" vin sa anticipeze și să sugereze cu discreție tensionarea acțiunii si să tulbure apele liniștii, ale calmului copleșitor. Deodată atmosfera se precipită, când mioara dezvăluie stăpânului complotul, iar zbuciumul sufletesc ia locul calmului si
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
uită în zări catedrala/ Cu turnu-i sever și trufaș;/Grădina orașului plînge/Și-aruncă frunzișu n oraș”.2) Topografic, ele sînt apropiate, le despart cam o sută de metri: catedrala e spre răsărit, pe creștetul unei pante; grădina publică spre apus. Văzută de pe banca pe care stătea de obicei Bacovia, catedrala apărea drept cea mai impunătoare construcție din zonă. Ca vechime era a treia dintre bisericile Bacăului, după Precista și Sf. Ioan Botezătorul. Terminată în 1848, avea numai 55 de ani
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
numite „ceaste” (părți), denumire administrativă rusească, introdusă în epoca Regulamentului Organic, fiecare cu cîte două mahalale: „ceasta I” sau „cea de sus”, avînd ca axă ulița dinspre răsărit și „ceasta II” sau „cea de jos”, avînd ca axă ulița de apus. E de remarcat că, din această împărțire, lipsește centrul. Motivul? Fie că nu se impusese arhitectonic, fie că nu se impusese administrativ. Centrul se detașează două decenii mai tîrziu, cînd Bacăul era format din „urbea centrală” și cinci suburbii: Buna
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
semn al înăbușirii speranței: „Privirea noastră-nalț-un rai/ în fiecare colț de plai;// La gîndul nostrusimfonii/ Tresar grădinile pustii;// Cu gîndul nostru ntindem punți/ Și peste mări și peste munți.// Dar umbre - vezi - plutesc pe sus:/ Coboară corbii spre apus.// Și cum trec mîndri! Parcă-n zbor/ Simt că pămîntu-i tot al lor”10). Interpretările variază după temperamentul autorilor și după opinia pe care o au despre viață. Pentru Mihai Codreanu, de pildă, corbii sînt proiecții ale unei dureroase confruntări
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Din Ion Al-George - patru: „Și de pe fîntîna amuțită/Cad nori de frunze ca ntr-o cupă.../ în van, de pe-o coloană albă,/Se zbate Nyke să se rupă.// Dar parcu-acesta fără viață/De-nfrigurare-i totuși plin./ Trist, soarele de-apus, revarsă/ Asupra-i valuri de rubin.// Și tot palatul parcă-arde/în fulgerări crepusculare-/Și nu e nimeni viu într-însul,/Pe scară nimeni nu apare...// Coboară soarele în neguri/ Și umbre lungi încep să vină;/ Grădinile îmi par stropite/Cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
realizat la nivelul mijloacelor de lansare. „Se face mult afișaj, multă publicitate”, - remarca Ion Vinea, într-un interviu acordat „Scenei”, în septembrie 1918. „Editorii și scriitorii își fac astăzi reclama cea mai comercială și mai sinceră. Literatura devine, ca în apus, o marfă și cititorii devin o clientelă care trebuie ademenită la firma numelor cu reputație”.7 ) „în curînd - spera el - se va trăi și la noi din scris’’. Mai realiști, Felix Aderca („Scrisul nostru efemer’’)8) și Eugen Relgis („Scriitor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și îndemnul de a nu rata bucuriile clipei 5). O frază din „Bucăți de noapte” lasă să se înțeleagă că poetul trecuse ori se plimbase și noaptea prin cimitire. Iat-o: „Rămînea că totul e vanitate... și luna înclina spre apus cu o lumină de spaimă peste orașul adormit în zăpadă, reflectîndu-se și pe multe fotografii de porțelan prin cimitire...” 6) Oricum, ideea de cimitir (ca sinonim al morții) îl frămînta. Vrînd nevrînd, cu cît înaintează în vîrstă, cimitirul i se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fost trecute sub tăcere nașterea Fevroniei (1812) și nașterea Ralucăi (1816). Decît aceste două nașteri, lui Vasile Iurașcu mai important i s-a părut să noteze că "la anul 1819 iulie 21, s-au arătat o stea cu coadă dinspre apus și dinspre miazănoapte". În schimb, nașterea celui de al treilea băiat iar l-a bucurat: "Să se știe că la anul 1819 dec. în 7 au născut pe fiul meu Iancu. S-au blagoslovit și la anul 1824 l-am
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
poem din carte, Nunta câinilor, amestec bine dozat de himeric și cotidian tratat verist, de alegorie și confesiune denudată de artificii. În celelalte texte cu miză identitară, se mizează fie pe imagistica tare, de extracție expresionistă (fetușii lepădați pe fereastra apusului, copacul urlând sau scheunând ca un câine, strada ca un gât retezat,umbra neagră a soarelui, lățită peste un Iași aproape mortificat, "mormintele ridicându-se în picioare/ și sprijinindu-se de cârje"), fie pe reculul căutat nu atât ca răspuns
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dorm îngerii/ în ochiul transcendent eu dorm cu îngerii// (...)// dincolo dincolo zbor monocrom/ iată infernul la Nisa la Nisa/ aripile albe iartă-mă/ eu sunt nadirul eu sunt delirul// și faruri negre și stupefiante/ femei de contrabandă-n cauciucuri aur/ apus și aur și mărgăritare/ la Nisa la Nisa eu sunt delirul// și albele aripi în ceruri argintul/ umerii mei slăbiți de-alcool/ whisky amar o voi ceruri căzute/ și spaima ghețarii vin urșii albi// (...)// la Nisa la Nisa eu sunt
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]