10,029 matches
-
variante: parțial adâncită și adâncită. Atât în perioada precedentă, cât și în cea premergătoare culturii Dridu, cea mai folosită era locuința parțial adâncită, descoperită la Drăgești, Dodești, Gura Idrici (jud. Vaslui), Oncești (jud. Bacău) și mai rar locuința de suprafață, atestată doar la Dodești (L10). Acest ultim tip de locuință se generalizează abia în secolele X-XI, datorită încălzirii climatice. Din cele 92 așezări identificate în arealul bazinului, doar șase au fost cercetate (săpături sistematice sau sondaje): două în județul Bacău, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
relații, recomandări, impresii etc. și științific, pe bază de criterii și metode complexe. Nu de puține ori managerii recurg la procedee empirice de selecție. Pentru selectarea personalului se au în vedere patru criterii fundamentale pentru cei aflați în cauză: studiile atestate diplome; experiența și vechimea în muncă; funcția exercitată anterior; calități, cunoștințe, deprinderi, aptitudini și comportamente. Acesta din urmă constituie elementul hotărâtor în ceea ce privește selecția și angajarea personalului, deoarece pe acesta se bazează în mod decisiv eficacitatea îndeplinirii obiectivelor organizației. Procesul de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
din Palestina (potrivit lui Epifaniu), Diavolul este fiul Arhontelui Sabaot. El a avut un raport cu Eva, care i-a născut pe Cain și Abel. Conflictul dintre cei doi s-a stîrnit pentru că erau Îndrăgostiți amîndoi de sora lor146, un personaj atestat și de alte izvoare, care Îi dau diferite nume147. Unul dintre aceste nume este Norea, soția-soră a lui Seth, a cărei origine a fost de curînd explicată Într-un excelent articol al lui Birger A. Pearson 148. Seth-Allogenes este fiul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ajută să traverseze Marea Roșie. Tatăl nu renunță totuși la planul său. Pentru a-i pregăti calea lui Isus, trimite mai Întîi În lume un Înger - pe Maria. Isus intră și iese prin urechea ei (cea dreaptă, precizează Zigabenos) -, secvență mitică atestată și la vechii Părinți ortodocși. Zigabenos mai adaugă și că Maria nu a fost conștientă de trecerea lui Isus: acesta a trecut prin ea așa cum trece apa printr-o conductă 47. Isus nu are trup fizic (care să conțină lut
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
depista din timp aptitudinile copiilor și pot stimula activitățile independente; pot influența dezvoltarea unor aspirații realiste; le pot face cunoscute diverse domenii ale vieții socialprofesionale; pot facilita accesul copiilor la unele valori sociale, cultural științifice; pot lua legătura cu persoane atestate și cu autoritatea din anumite domenii - profesori, instructori, etc., pentru susținerea unor activități extrașcolare desfășurate de diverse organizații educaționale. Motivația pentru învățătură este determinată de interacțiunile care apar în procesul educativ între elevi și profesori, între elevi, între elevi și
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
m) au fost găsit osemintele unor martiri, ale căror nume se pot verifica în textele martirologiilor, susținute de confirmarea unei inscripții grecești (prima jumătate a secolului IV): (Martirilor) Kyrillus, Kyndeas și Tasius le încredințez pe Euphrasius, cu siguranță martiri locali, atestați și epigrafic, atestați de textele martirologiilor, de unde aflăm despre prezența unui număr destul de mare de adepți ai creștinismului căzuți în timpul persecuțiilor de la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea în unele așezări din provincia dunăreană. Textelor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
schimb, atunci când experții Celei mai Mici Mari Puteri au rămas să definească granița dintre Republica Vandana de Nord și Republica soră Vandana de Sud, la 24 septembrie (după unele surse în 1947, după altele în 2008), rămâne un fapt definitiv atestat că diplomatul expert care a trasat linia a scăpat din stilou o pată de toată frumusețea, un "porcușor", cum este denumit un asemenea incident de către copii și nu numai de către ei. Consecințele au fost de neimaginat. Raportat la scară, "porcușorul
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
recalcitrantă, tenebroasă care refuză totul, toate reperele tradiționale, contestă Îndeosebi puterea, procedurile clasice de ierarhizare (tradițiile, școlile de elită, administrația cu rigorile ei). Dar refuză, mai ales, cultul identității asimilatoare. Corpul social nu mai comunică normal, după regulile știute și atestate, imprecația devine formula curentă. Noii actori sociali nu Înțeleg nimic din realitatea socială În schimbare, excluderile profesionale și insecuritatea socială Îi Înnebunesc, au doar sensul nesupunerii, știu doar să se revolte, să conteste, să spargă... Cu câțiva ani În urmă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care vor coincide, măcar parțial, cu semnificația generală a scriiturii"163. Opoziția realonim/simbonim pe care Mariana Istrate o utilizează în cazul antroponimelor se dovedește funcțională și în situația toponimelor pe care dihotomia spațiu real/ficțional le clasifică în reperabile, atestate și inventate. Toponimele contribuie la "crearea spațiului ficțional, întărind autenticitatea și verosimilitatea acestuia"164. În cazul antroponimelor atestate definite ca "toate acele nume proprii care, deși sunt sunt construite în conformitate cu sistemul de denominație existent în limbă, sunt utilizate într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o utilizează în cazul antroponimelor se dovedește funcțională și în situația toponimelor pe care dihotomia spațiu real/ficțional le clasifică în reperabile, atestate și inventate. Toponimele contribuie la "crearea spațiului ficțional, întărind autenticitatea și verosimilitatea acestuia"164. În cazul antroponimelor atestate definite ca "toate acele nume proprii care, deși sunt sunt construite în conformitate cu sistemul de denominație existent în limbă, sunt utilizate într-o operă literară fără a trimite la un prototip omonim, sau despre care nu știm să aibă un asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un antroponim regional ori din limba străină vorbită în teritoriul învecinat (bulgară în Muntenia și Oltenia, sîrbă în Oltenia și Banat, ucraineană în Maramureș și Moldova, turcă în Dobrogea). Un aspect cu multe implicații în stabilirea originii toponimelor este vechimea atestată a numelui, considerată decisivă pentru demersul etimologic general propriu-zis, dar mai ales pentru etapa căutării originii numelui de loc. Atestarea documentară directă rămîne, firește, proba cea mai concludentă a vechimii unui toponim și indiciul că acesta ar putea fi moștenit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
miel; e poate dispărea atît în finalul, cît și în interiorul cuvîntului). Apelativul acesta ar fi intrat într-un compus de forma Amnepó leos (gr. Póleos, ar fi genitivul gr. polis, „oraș“, „rîul orașului“). Ajută la explicarea prezenței vocalei o varianta atestată Apolum și toponimele din zonă Poiu lu Stian și Trîmpoiele. Vocala o la inițiala variantei populare menționate (Ompoi) poate fi un reflex slav (ca în Alutus > Olt), mai ales că ar fi putut fi interpretat ca un urmaș al sl.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fiind Reșița). Prin polarizare, de la numele Caraș au fost formate toponimele Carașova (sat în județul Caraș-Severin), Carașovăț (culme în Culoarul Reșiței), Cheile Carașului, Depre siunea Carașului, Izvoarele Carașului ș.a. Numele maghiar al Carașului este Karas, iar cel sîrbesc Karaș. Formele atestate, începînd cu secolul al XIII-lea, sunt Karasu, Karas, Kîrash, Crassou, Karasou, Karasow, Crassofew, Krassó, Krassova, Crașova, Krassowacz, Crassowcz, Karasevo, Karasova. În țările învecinate se găsesc toponimele Krassó, Karas (Ungaria), Karaszicza, Krasicz, Krassicza, Krassow (în Serbia și Croația). Există mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
găsesc toponimele Krassó, Karas (Ungaria), Karaszicza, Krasicz, Krassicza, Krassow (în Serbia și Croația). Există mai multe ipoteze privind originea toponimului Caraș: Karas (fără a i se explica rădăcina) + magh. jo, „rîu“ (al cărui i nu prea se găsește în variantele atestate; rădăcina sl. cras, „ascuțit“ sau crasno, „frumos“, fără a se detalia structura și evoluția; răd. turcică kara, „negru“ + sü, su „apă“ „rîu“ (nume omonim cu cel al văii Karasu pe care se află Cernavodă), care însă nu poate justifica apariția
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
singular, ci ca genitiv plural. Forma maghiară Kulus(vár) > Kolosvár poate fi foarte bine o adaptare fonetică a celei romînești. O dificultate de netrecut o constituie anacronismul intervenției sașilor, care au sosit prea tîr ziu pentru a intermedia formele menționate (atestate devreme). În aceste condiții, cea mai plauzibilă soluție este proveniența lui Cluj din Cluș, hipocoristicul slav al lui Nikolaus (în srb. Mikloș, Miklouș, Mikluș, după care Miklòs, dar și Niclauș). Paralele pot fi găsite la sași, care au format de la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dacă baza e atestată, cu precizarea că ar putea exista și variante feminine ale sufixului: Amărăzuia -uia), formații romînești de la antroponime (dacă baza e atestată sau poate fi reconstituită prin analogii cu alte nume: Bănăgui), formații romînești apelative (cu baza atestată sau reconstituită: Cetățuia, Albui), și, bineînțeles, variante rezultate din contaminări, suprapuneri, etimologii populare, dubluri prin traducere sau adaptare fonetică într-o altă limbă etc. Gh. Bolocan a mers mai departe cu analiza grupurilor de toponime de mai sus, ajungînd la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Oltului, al unui pas (care separă Munții Căpățînii de Munții Coziei), al unui parc național și a cîteva sate (în județele Caraș Severin, Hunedoara, Iași, Mehedinți). Forme polarizate sunt: Defileul Coziei, Gruiul Coziei, Munții Coziei, Cozieni, Mănăstirea Cozia. Toponimul vîlcean, atestat încă în secolul al XIV-lea, ar fi, la origine, după Iorgu Iordan, sinonim cu Nucetul, fiind la bază turcicul (peceneg sau cuman) koz, „nuc“. Omonimele, prea numeroase pentru a avea toate o bază turcică, ar putea porni de la sl.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
locuiau acolo și care au transformat pe ć în ț, și parțial bulgarilor, care, potrivit legii fonetice a limbii lor, au introdus un e între b și r). Etimologia dublă, traco-dacică și slavă veche, pentru Ibru este posibilă, dar existența atestată a hidronimelor cu forma Hebros în Tracia și Iliria înclină balanța spre soluția traco dacică. Ipotești Este numele satului din județul Botoșani unde s-a născut și a copilărit „omul deplin al culturii romîne“, (cum l-a caracterizat Noica), Mihai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
majoritatea formelor vechi; ceea ce ne obligă să reconstituim o bază *Jil, din care a rezultat *Jiiu, apoi Jiu (precum filius > fil’u > fiu, pustiu > pustiîu > pustiu), iar din acesta magh. Zsil și germ. Schill. Sprijină această presupunere numele unui pîrîu atestat documentar în județul Alba, Silly, derivatul Jiețul (cu sufixul slav -îcî > eț) și numele Jilț al unor pîrîiașe care se varsă, ca nervurile unei frunze, în Jiu și care sunt diminutive cu sufixul -îcî > eț ale lui Șil’ (ca în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pîraie și pîrîiașe cu numele de Latorița (Latorița Benghii, Latorița de Jos, Latorița de Sus, Latorița Mică, Latorița Urdelor), pe care localnicii le mai numesc și Lotrița. Pentru acestea s-a propus ca etimon magh. lator, „hoț“, fără a avea atestată baza nediminutivată, care ar putea fi *Lator (așadar masculin de la care s-ar fi format un derivat feminin). În schimb, printre atestările Lotrului există și forme feminine (Lotra, Lodra), de la care s-ar fi putut forma, prin contaminare, diminutive feminine
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
u, apoi la zero, ar fi permis transformările: Miháldiîa > Mihăldiîa > Mehăŭdiîa > Mehădiîa. Ulterior, prin asimilație, > *Mehedia, prin contracție > Mediîa, pronunțată regional Medźiîa. Mihál(d) ar fi, după unii istorici, un alt nume al regelui Ștefan al V lea; numele este atestat oricum de mai multe ori ca antroponim, în secole diferite, deci ar putea sta la baza toponimu lui maghiar. Mehadia, ar fi fost Nagy-Miháld, iar Mehadica - Kiss-Miháld (în documente apar mai tîrziu formele Mehedyka, Mehadyka, Mehadika, Mihedyka). În același mod
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimelor compuse Apa Moldei, Fundu Moldei, alături de formele Moldova, Moldava (în care toponimele scurte devin genitive cu sufixul ov, av, înțelese greșit ca făcînd parte din bogata serie a toponimelor terminate în -ova, -ava și înlocuind formele scurte, devenite relicve, atestate apoi sporadic), prima fiind folosită de romîni, iar cea de-a doua de slavi, așa cum sunt utilizate și astăzi. Evident, așa cum se întîmplă frecvent cu etimologiile, îndeosebi cu cele privitoare la toponime, discuția rămîne deschisă și așteaptă noi probe și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romînesc moș, considerîndu-l un simplu omonim „neinteresant“ pentru discuția în cauză. Vasile Frățilă propune o proveniență apelativă slavă pentru Moșna și pentru un grup larg de nume sau de forme asemănătoare (Mojna, Muschna, Muzsna, Mussen, Mwsna, Moson, Mosin, Musin etc.) atestate începînd cu secolul al XIV-lea: sl. mŭchŭ, „mușchi“ (plantă). Aceste nume se încadrează într-o serie lungă de toponime constituite cu sufixul slav -na (Bozna, Crasna, Gladna, Radna, Rodna, Zlatna etc.), care împînzesc teritoriul romînesc. Descendența sufixului este adjectivală
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
forma slavă, ci ar reprezenta rostirea ungurească a romînes cului Năsăud. Întreaga construcție de mai sus se năruie dacă acceptăm părerea majorității analiștilor că Nazwod din 1264 este o transcriere greșită a formei corecte Nazowd, apropiată de toate celelalte variante atestate. Forma Nazowd se poate explica pe baza sl. nasovŭ, „um plutură“, „agest“, cu referire la viiturile dezastruoase, uneori, ale pîraielor mici (cum e Valea Caselor din zonă) umflate de ploi torențiale. Din sl. Nasovŭ a rezultat, prin evoluție normală, rom
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimică a zonei Sarmizegetusa, crede că și Orăștie poate fi un nume creat în limba romînă. El pornește de la faptul că frecvent Orăștie este numit popular (nu supranumit pretinde el) Oraș, cu numele romînesc tradus în Város de maghiari și atestat ca atare cu secole în urmă. Numele a putut denumi inițial (în ambele limbi) teritoriul întregului scaun săsesc, iar ținutul din afara acestuia, Városvize (numele maghiar al Grădiștii), în romînește, „rîul orașului“. Deci disocierea denominativă între cele două ținuturi se făcea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]