10,188 matches
-
tablouri reprezentându-i pe cei doi, deoarece sportivii aveau de întrebuințat mâinile în alte scopuri, i-am văzut pe oamenii de ordine care au asigurat buna desfășurare a paradei pe tot traseul. Oameni de tot felul, în pantaloni bleumarin și cămăși albe, obosiți de atâtea zile și nopți de nesomn. Pe aceștia, soții Ceaușescu i-au aplaudat. Ei sunt cei care, la o adică, ar urma să-i apere. Numai că respectivii aveau mâinile goale Poate și inimile! Ceaușescu a mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și pe Paul, Într-o Împrejurare neobișnuită, În 1990, În Mexic, la „Conferința Libertății”, consacrată căderii comunismului În Europa de Est. Bizară reincarnare: Cornelius Castoriadis. Cu capul ras și oval, ca o minge de baseball, cu țigara și ochelarii și zâmbetul și cămașa albă, larg răscroită: o neașteptată variantă vie, mobilă, extrem mobilă, a lui Paul Georgescu, venită de la Atena, via Paris. Troțkist modernizat, cu studii de drept, economie și filosofie, dar și cu o condamnare la moarte În Atena dictaturii de dreapta
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cum apare Cupidon În acest tablou: Înfricoșat de un iepure”... * Într-o dimineață, m-a vizitat prietenul. A sunat la ușă. Mi-am privit ceasul. Abia trecuse de 10. Mi-am trecut mâna prin părul zburlit, mi-am aranjat gulerul cămășii. Nu prea primeam vizite, iar ora era nepotrivită. Am deschis ușa. Un domn elegant. Pantaloni gri, haina bleumarin. Ochelarii cu ramă subțire, În acord cu figura delicată și deschisă. - Mă numesc... Numele nu-mi spunea nimic. - Sunt poștașul dumneavoastră. O
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îmi scriu două tinere doamne din Berlin. * Pândesc la fereastră apariția micuței mașini galbene. Apare, invariabil, În jurul orei zece. Parchează chiar În fața casei În care locuiesc. Din ea coboară un domn suplu, mereu În aceleași haine. Pantaloni gri, haină bleumarin, cămașă bleu, cravată albastră. Părul bogat, tuns corect, ochelari. Mișcările reținute au o anumită eleganță și vioiciune. Îl văd cum se oprește În fața vreunei bătrâne sau unui tânăr care Îl Întreabă, probabil, mereu același lucru. Nu se grăbește, stă de vorbă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al lui Ionescu. „România nu merită Legiunea”, decretase, tot atunci, la București, alt prieten al lui Ionescu. Bérenger se numea, pe vremea aceea, la București, Eugen Ionescu, martor Îngrozit al rinocerizării prea multora dintre prietenii săi. Pentru el, legionarii În cămășile lor Înverzite, de rinoceri, erau „fiare Înlănțuite”, Întruchipând „bestialitatea și nelimitata prostie a omenirii și a cosmosului”, iar cântecele lor un „răget de fier, cu vorbe de fiere și fier, scuipând fiere și fier”. Rinocerita avea să reapară, Însă, și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și pe mine, la reședința sa estivală din Vermont. Dimineața purta blugi cu multe buzunare și T-shirt, o șapcă americană, cu cozoroc lung, bleu, seara la restaurantul Petit Chef unde era un soi de client onorific, apărea elegant și excentric, cămăși roz sau roșii, papion În desene aiurite. O comportare firească, deschisă, fără gomă sau fandoseli. Părea un fermier sau un bătrân aristocrat sau artist În vacanță. Mă Întreba despre colegiul Bard unde predase În tinerețe și unde locuise Împreună cu prietenul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
anilor 1941-1944 și muntele de putoare al erei Ceaușescu. Și cunosc personal martorul care ar putea să analizeze această relație, fără a ceda din exigențele sale estetice. Ce păcat că nu-s evreu! Mie, sasului care a umblat trufaș În cămașa Hitler-Jugendului pe străzile Sibiului - În timp ce «mama» croșeta În Lipova ta puloverul pentru Mara -, Îmi este interzis să abordez acest amalgam. Ar trebui să te debarasezi de sfiiciunea pe care, totuși, o Înțeleg.” Un sfat de la un „minoritar” la alt „minoritar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În ospitaliera locuință a doamnei Melsene Timsit, la Paris, și În prezența Evei Koralnik, prietena comună. Cordialitatea expansivă a oaspetelui german cu temperament latin ne fermecase instantaneu. După-amiaza se supunea seducătoarei locvacități a vorbitorului, confortabil instalat pe canapea, cu gulerul cămășii desfăcut și mânecile neglijent suflecate, cum aveam să-l revăd În anii următori, nu o dată, la München, Frankfurt sau New York. Glumea cu Întâmplări de ieri și de demult, dar părea să mângâie, În răstimpuri, o mare pisică invizibilă. Lenea ei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
compatriotul său român Tristan Tzara. Nu am În vedere, neapărat, nici nume ca Urmuz, Ionesco, Cioran, chiar Arghezi, chiar clasicul Caragiale, deși Saul Steinberg s-ar fi putut regăsi, fără Îndoială, În originala insurecție românească Împotriva locului comun, a cărui cămașă de forță acești mari neliniștiți au mitraliat-o, cu toții, prin paradox și parodie, prin ludicul spiritului lor rebel și bufon. Nu ar fi vorba nici chiar de vreun „carnet de membru” În loja internaționalistă a maeștrilor inovatori ai artei moderne
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de asemeni. Mutațiile stupefiante, visurile și versatilitatea, spectaculosul, energia și iluziile, solitudinea oceanică, ingenuitatea, disperarea pustiitoare. Mitologia infantilă și esențială a acestei Țări a Făgăduinței ne oferă, În desenele sale, un Unchi Sam În postura de Sfinx, Statuia Libertății În cămașă de noapte. Ne oferă și feeria „consumistă” a obiectelor-jucării, peisajele de om create, păsările, crocodilii și pisicile și creioanele și vedetele de om create și, În cele din urmă, acel inepuizabil „self-made man”, el Însuși, stăpânul marelui truc al universului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu-l putea îndepărta de Căpitan, pe care îl servea cu credință, iar pentru Ion Moța avea un cult. în ziua de 13 Februarie 1937 l-am văzut făcând de straje la căpătâiul celor doi morți în Spania: îmbrăcat în cămașă verde, ca o stană de piatră, parcă nu mai era Andrei cu părul lui ondulat și roșu, cu fața palidă bătută de vânt. Era transfigurat și cu gândul dus. Gândul lui era la cei morți și și-a dat seama
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Sima, cu un salt spectaculos a ajuns la partea de jos a pantei șanțului și apoi, în continuare, cu o agilitate extraordinară, din câțiva pași a fost pe malul celălalt. Nicolae Petrașcu fiind încărcat cu desaga cu haine și având cămașa lungă care îl împiedica la mers, a căzut în mijlocul șanțului scăpând din mână legătura cu haine și apoi cu mare greutate, ajungând dincolo de șanț. Dincolo, alți jandarmi și oameni din sat, aduși ca să ajute la prinderea fugarilor. Când Nicolae Petrașcu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în fundul canalului. Ceilalți nu îndrăzneau să se apropie, iar Nicolae Petrașcu, ca o nălucă fuge de-a lungul canalului, apoi pe o cărare de picior, prin iarba acoperită de plantație și de tufele răzlețe. La un moment se împiedică, datorită cămășii lungi, și cade jos în timp ce trei împușcături trimeteau gloanțele pe deasupra. Se ridică și fuge cât îl țineau picioarele. Alte trei împușcături. Ajunge la niște garduri care mărgineau gospodăriile. Se ascunde după primul gard, între niște tufe de salcâm. Jandarmul din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mărgineau gospodăriile. Se ascunde după primul gard, între niște tufe de salcâm. Jandarmul din urmă trece de primul gard, trece de al doilea și se îndreaptă spre niște case, întrebând gospodarii dacă nu au văzut un om îmbrăcat cu o cămașă lungă, fugind ca un iepure. Nicolae Petrașcu stătea pitulat în colțul lui, nemișcat. Respirația îi revenise la normal. Se făcuse liniște și nu se auzea decât clipocitul apei pe frunze. Mergând spre marginea holdei simte o mișcare spre dreapta. Mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Mergând liniștit spre sud, satul a rămas în urmă și ajunge la pârâul care curgea spre sat și trecea prin spatele grădinii lui Neagu. Se opește pe malul pârâului, care nu mai era abrupt, se spală pe mâini, își spală cămașa și după ce o stoarce merge mai departe, cu ea la subțioară. Liniștea se așternea tot mai compactă peste tot, nori groși se spărgeau din când în când și lăsau lumina lunei să străbată spre câmpuri, dându-ți impresia unei luminozități
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de la Brașov, la care se mai adaugă alți camarazl care vor mai fi căzut la Constanța și în alte părți. La urmă am anunțat că lanțurile robiei legionare au căzut la pământ și că de la acea oră legionarii să îmbrace cămașa verde și să calce stăpâni în țara lor. Mulțumind armatei române care din primul ceas a înțeles chemarea neamului. majoritatea unităților din Brașov netrăgând în legionari, am încheiat urând pentru generalul Antonescu, Conducătorul Statului și pentru Horia Sima, Comandantul Mișcării
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mirat mult de faptul că România, o țară mică, în loc să fie „loială” față de Rusia Sovietică, s-a angajat în luptă alături de Germania, contra ei. Ca în toate momentele lui de mare concentrare, a dus un deget la ceafă, pe sub gulerul cămășii, ca și cum ar fi vrut să slăbească gulerul și i-a răspuns prompt și concis: „Doamnă, România nu a avut nici în trecut, nici în 1941, cum să supere U.R.S.S. și dacă este vorba de loialitate, aceasta trebuie să se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
i-a răspuns nimic. L-a lăsat să se ridice bălăbănindu-se și după ce i-a pus pătura în cap din nou l-a dus la celulă. Toți s-au îngrozit de cum îl mutilase bestia, iar când și-a dat cămașa jos: vânătaie lângă vânătaie și rană lângă rană, șiroind de sânge. O mai mare barbarie nici nu se putea imagina. În timp ce Tavi Voinea era la executarea celei de-a doua întâlniri cu locotenentul Ștefan domnul Nicole Petrașcu mi-a făcut
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un veston sau 3 perechi de pantaloni sau o manta toate cu 2 probe. Cismarii: pot produce într’o zi două perechi bocanci de pingelit sau 4 perechi bocanci cusături vârfuri, tocuri și potcoave. Lengerii: repară într’o zi 6 cămăși și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă/șubă de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
produce într’o zi două perechi bocanci de pingelit sau 4 perechi bocanci cusături vârfuri, tocuri și potcoave. Lengerii: repară într’o zi 6 cămăși și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă/șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
un veston sau 3 perechi de pantaloni sau o manta toate cu 2 probe. Cismarii: pot produce într’o zi două perechi bocanci de pingelit sau 4 perechi bocanci cusături vârfuri, tocuri și potcoave. Lengerii: repară într’o zi 6 cămăși și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă / șubă de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
produce într’o zi două perechi bocanci de pingelit sau 4 perechi bocanci cusături vârfuri, tocuri și potcoave. Lengerii: repară într’o zi 6 cămăși și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă / șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cojocari, etc.) se va arăta deasemenea: a/ Unitatea sau instituția unde lucrează. b/ Numărul mediu al meseriașilor utilizați lunar. c/ Numărul orelor efectuate lunar. d/ Cantitățile de lucru exprimate în bucăți și pe categorii: îmbrăcăminte (mantale, vestoane, etc.), mic echipament (cămăși, batiste, etc.), mare echipament, cazarmament, harnașament etc. Toate datele cerute în cele două capitole de mai sus, vor fi redate sub formă de tabele (câte unul de fiecare capitol). În prima dare de seamă ce se va primi la Marele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
echipamentul și harnașamentul respectiv. - Subofițerii și trupa, vor fi echipați de unități, după posibilitățile ce au, afară de micul echipament, care va fi adus de acasă, după cum se notează mai jos: Fiecare subofițer, sergent, caporal sau soldat, va aduce câte: - trei cămăși - trei perechi izmene - trei perechi ciorapi de bumbac sau lână - trei ștergare - trei batiste VI. ARMAMENT Armamentul necesar evreilor ce se concentrează și care aparțin contigentelor 1935 - 1940 se va lua dela unitățile respective și în caz de neajungere, Corpurile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
e regulament, ce să-i faci! Paznicul și-a tras apoi căciula de lână pe ochi și nu a mai scos o vorbă. E cel mai solid bărbat pe care l-am văzut în viața mea. E bine făcut, iar cămașa și haina par gata să plesnească la prima încordare a mușchilor. Uneori închide ochii și se afundă în tăcere. O tăcerea uriașă. Nu îmi dau seama dacă este copleșit de melancolie sau dacă tăcerea lui e pusă în funcțiune de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]