10,570 matches
-
de neconstituționalitate. Pe de altă parte, deși autorul excepției susține că prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2002 încalcă dispozițiile art. 47, 53 și 57 din Constituție, nu argumentează în nici un fel în ce rezidă această contradicție, astfel încât și sub acest aspect critica este neîntemeiată, urmând a fi respinsă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A
DECIZIE nr. 282 din 28 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) lit. d), art. 4 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176810_a_178139]
-
imobilelor preluate de către stat fără titlu valabil. Referindu-se la jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, autorul excepției apreciază că măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 au un caracter inadecvat și insuficient și sunt în contradicție cu art. 11 alin. (1) din Constituție, raportat la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se mai susține și încălcarea art. 6 paragraful 1 și a art. 14 din Convenție
DECIZIE nr. 196 din 2 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) - sintagma "imobile naţionalizate prin Decretul nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile, cu modificările şi completările ulterioare" - şi lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175917_a_177246]
-
profesionale - consultanță, asistență și reprezentare juridică", în viziunea legiuitorului român asistența juridică a persoanelor fizice fiind atributul exclusiv al avocatului. Se arată totodată că art. 3 alin. (1) lit. d) și e) din Legea nr. 51/1995 este "în vădită contradicție cu prevederile imperative din art. 1 din Legea nr. 514/2003 [...], suprapunând activitatea avocatului peste activitatea consilierului juridic". Or, faptul că atât avocatul, cât și consilierul juridic sunt îndreptățiți să asiste și să reprezinte persoanele juridice, creează o "plenitudine de
DECIZIE nr. 200 din 2 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. d) şi e), art. 25, art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
critica de neconstituționalitate a art. 3 alin. (1) lit. d) și e), art. 25 și art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 , din examinarea susținerilor autorului excepției se constată că acesta invocă, în realitate, existența unei contradicții între dispozițiile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și cele ale Legii nr. 514/2003 pentru organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, contradicție dedusă de autorul excepției dintr-o pretinsă "suprapunere" a activităților desfășurate
DECIZIE nr. 200 din 2 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. d) şi e), art. 25, art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
autorului excepției se constată că acesta invocă, în realitate, existența unei contradicții între dispozițiile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și cele ale Legii nr. 514/2003 pentru organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, contradicție dedusă de autorul excepției dintr-o pretinsă "suprapunere" a activităților desfășurate de avocat, respectiv de consilierul juridic. Or, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 200 din 2 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. d) şi e), art. 25, art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Așa fiind, pretinsa contradicție relevată, ca și interpretarea dispozițiilor actelor normative arătate, în sensul "decelării" obiectului de activitate al celor două profesii - de avocat, respectiv de consilier juridic -, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3
DECIZIE nr. 200 din 2 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. d) şi e), art. 25, art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece "soluția sa este confirmată sau infirmată de șeful său ierarhic superior". Cât privește art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, se susține că este în contradicție cu prevederile constituționale invocate "prin faptul că nu se pot administra toate probele admise de lege". În opinia autorului excepției, judecătorul este "cenzurat" în soluția sa de procurorul care anterior s-a pronunțat în această cauză, câtă vreme verificarea de către
DECIZIE nr. 165 din 28 februarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1 şi art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176183_a_177512]
-
faptul că, deși reclamantul a declarat, la data de 11 iulie 1997, că a efectuat toate examenele recomandate și că a depus rezultatele acestora la laboratorul de medicină legală (paragraful 132, de mai sus), parchetul nu a acordat atenție acestei contradicții, deși era vorba de un aspect esențial, de care depindea încadrarea juridică a faptelor și, în consecință, posibilitatea de a angaja răspunderea făptuitorilor 207. Curtea menționează că, din actele dosarului nu rezultă dacă parchetul a admis cererea reclamantului de a
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
în referatul elaborat la finalizarea cercetării penale, parchetul s-a limitat să afirme că acuzațiile reclamantului împotriva gardienilor P.S. și S.A. și împotriva comandatului adjunct P.V. sunt nefondate. 212. Or, în absența unor motive convingătoare de natură să justifice numeroasele contradicții între declarațiile deținuților, cele ale reclamantului și ale gardienilor și mențiunile din registrul penitenciarului, o asemenea concluzie nu poate fi acceptată. În special, Curtea apreciază ca deosebit de surprinzător faptul că parchetul nu a încercat să clarifice, în referatul menționat, motivul
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece creează o discriminare pozitivă în favoarea creditorului ale cărui creanțe sunt supuse regimului de executare silită reglementat de dispozițiile Codului de procedură fiscală, fiind restrâns, în același timp, exercițiul unui drept al debitorului. În contradicție cu principiile constituționale, prin dispoziția criticată a fost prevăzută o excepție de la dispozițiile dreptului comun conținute în art. 389 din Codul de procedură civilă privind perimarea executării. Judecătoria Craiova opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul
DECIZIE nr. 432 din 21 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163556_a_164885]
-
să acționeze pentru apărarea intereselor generale ale societății, iar agenții economici trebuie să se integreze cadrului constituțional, în concordanță cu interesul public la care statul este obligat să vegheze. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile art. 137 alin. (4) vin în contradicție cu art. 16 din Constituție, republicată. Curtea constată că nici aceasta nu este întemeiată. Spre deosebire de regula generală cuprinsă în art. 389 din Codul de procedură civilă, care se referă la orice persoană fizică sau juridică care are calitatea de creditor
DECIZIE nr. 432 din 21 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163556_a_164885]
-
format obiectul controlului", fapt ce "rezultă din interpretarea articolului 77 din Constituție". Se arată, totodată, că Președintele României, cu ocazia promulgării legii, "realizează un control de constituționalitate, de oportunitate, urmărește păstrarea unei armonii a legislației interne, a unor concordanțe, evitarea contradicțiilor și a discriminărilor și se pronunță asupra formei finale a legii, având dreptul să restituie legea către Parlament o singură dată". În situația în care Parlamentul depășește limitele sesizării, "Președintele României este pus în situația de a promulga o lege
DECIZIE nr. 515 din 24 noiembrie 2004 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse la articolul unic punctul 8 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, partea referitoare la dispoziţiile art. 28 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163632_a_164961]
-
a fi parcurse etape executorii, fără a fi respectat dreptul la apărare, fără a fi citat în vederea încuviințării executării silite" contravine dispozițiilor constituționale și internaționale menționate. În ceea ce privește dispozițiile art. 5 din Legea nr. 341/2004 , susține că acestea vin în contradicție cu prevederile art. 16, 20, 44 și ale art. 136 din Constituție și cu dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor
DECIZIE nr. 335 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^1 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 5 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170563_a_171892]
-
privată, deoarece legiuitorul poate acorda, potrivit art. 81 din Codul de procedură civilă, scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate, potrivit căreia dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 vin în contradicție cu prevederile art. 44 din Constituție, arată că nici aceasta nu poate fi reținută, deoarece prevederile legale criticate sunt norme de procedură pe care instanța este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepții care, potrivit legii, pot
DECIZIE nr. 335 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^1 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 5 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170563_a_171892]
-
compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale, iar nu compararea prevederilor de lege între ele. Rezultă deci că nu ne aflăm în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea, ci a unei posibile contrarietăți între două norme de lege, constatarea acestora și eliminarea eventualelor contradicții neintrând în competența instanței de contencios constituțional, ci fiind de resortul autorității legiuitoare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 fiind, astfel, inadmisibilă. De asemenea, Curtea constată că nu pot fi reținute nici
DECIZIE nr. 335 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^1 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 5 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170563_a_171892]
-
recalculare, iar nu de la data publicării legii. Așa fiind, consideră că dispozițiile legale criticate aduc atingere prevederilor constituționale care consacră dreptul la un nivel de trai decent. În continuare susține că dispozițiile legale supuse controlului de neconstituționalitate se află în contradicție și cu prevederile art. 31 alin. (1), (2) și (4) și ale art. 52 alin. (1) din Constituție. Motivând această afirmație, arată că Monitorul Oficial al României în care a fost publicată Legea nr. 19/2000 nu a fost difuzat
DECIZIE nr. 304 din 9 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. (1) şi ale art. 169 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169941_a_171270]
-
aflate pe rolul instanței de fond. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca nefondată, întrucât prevederile legale contestate au mai fost supuse controlului de contencios constituțional, ocazie cu care s-a statuat că acestea nu vin în contradicție cu dispozițiile Legii fundamentale și convenționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 14 februarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.903/P/2004, Curtea de Apel Craiova - Secția penală a sesizat Curtea
DECIZIE nr. 288 din 7 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 275-278, art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 din Codul de procedură penală, precum şi ale art. IX pct. 3 şi 5 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169939_a_171268]
-
Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , Curtea constată că posibilitatea recunoscută băncilor, având calitatea de terț poprit, de a proceda la convertirea în lei a sumelor în valută supuse urmăririi, fără consimțământul titularului de cont, nu relevă, prin ea însăși, nici o contradicție cu textele constituționale de referință, fiind impusă de exigența legală potrivit căreia plățile, deci inclusiv realizarea creanțelor bugetare, se efectuează numai în moneda națională. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din
DECIZIE nr. 330 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, precum şi a celor ale art. 144 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169945_a_171274]
-
apreciind că dispozițiile art. 6 alin. (1) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 nu retroactivează, se aplică tuturor funcționarilor publici și nu suprimă drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Totodată se arată că analiza eventualelor contradicții existente între acestea și Legea nr. 188/1999 excedează competenței Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 1 martie 2005, 9 mai 2005 și 12 mai 2005, pronunțate în dosarele nr. 1
DECIZIE nr. 339 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169968_a_171297]
-
de gospodărire comunală și că executarea silită va afecta buna desfășurare a activităților acestuia nu constituie o cauză de neconstituționalitate a reglementărilor legale criticate. Este evident faptul că perturbarea activității de prestare a serviciilor publice comunale nu este rezultatul vreunei contradicții între Ordonanța Guvernului nr. 29/2004 și Legea fundamentală, ci consecința directă a conduitei debitorului rău-platnic. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A
DECIZIE nr. 327 din 21 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi ale art. VII alin. (1), (2), (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169967_a_171296]
-
că, "din punct de vedere juridic, soluția se fundamentează pe principiul validității aparenței în drept, a cărui esență este exprimată prin adagiul error communis facit jus", iar opțiunea legiuitorului de a-l prefera pe subdobânditorul de bună-credință nu vine în contradicție cu spiritul Legii nr. 10/2001 , și anume cu caracterul reparator consacrat de aceasta. În situația în care restituirea în natură nu mai poate opera, devin aplicabile dispozițiile art. 1 alin. (2) din legea menționată, potrivit cărora: "(2) În cazurile
DECIZIE nr. 344 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170048_a_171377]
-
existență a legii neavând ca efect încălcarea acestui drept și implicit neconformitatea cu norma constituțională". În finalul acestui punct de vedere se apreciază că principiul liberului acces la o activitate economică, statuat de art. 45 din Constituție, nu intră în contradicție cu exercitarea de către stat a dreptului său de a reglementa regimul de înmatriculare a comercianților, iar dispozițiile constituționale ale art. 40 nu sunt incidente în cauză. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 72/2004 sunt constituționale. Instituirea obligației
DECIZIE nr. 325 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (1), (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 72/2004 pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170083_a_171412]
-
nu sunt diferite. Consideră că abrogarea prin dispozițiile de lege criticate a prevederilor referitoare la salarizarea și la alte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat acestora sunt în conformitate cu art. 41 alin. (2) din Constituție, iar nu în contradicție cu acesta. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a textului, prin raportare la dispozițiile art. 53 din Constituție, apreciază că instanța de contencios constituțional a constatat că beneficiul unor drepturi salariale suplimentare, cum este și prima de concediu, nu constituie un drept
DECIZIE nr. 414 din 14 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170319_a_171648]
-
alte organizații afiliate, cu excepția celor care și-au redobândit această calitate potrivit legii și propriului statut. ... Articolul 23 Organizațiile afiliate la A.G.V.P.S. vor fi excluse dacă: a) își pierd, în condițiile legii, personalitatea juridică; ... b) își modifică statutul în contradicție cu prevederile statutului-cadru; ... c) nu mai îndeplinesc una sau mai multe condiții de afiliere ori nu respectă criteriile stabilite pentru angajarea personalului propriu; ... d) pierd dreptul de gestionare a tuturor fondurilor de vânătoare și/sau de pescuit sportiv pe o
STATUTUL din 18 august 2005 Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170065_a_171394]
-
a unui raport suplimentar, urmând ca raportul să fie înaintat instanței și comunicat părților, iar opinia auditorului financiar sau a expertului să fie publicată în Buletinul C.N.V.M. ... Articolul 260 (1) Auditorii financiari sunt obligați să raporteze, fără să vină în contradicție cu prevederile din Codul privind conduita etică și profesională și Standardele de Audit Financiar, în termen de 10 zile, orice fapt sau act în legătură cu activitatea entităților reglementate de care au luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor lor specifice și care: ... a
LEGE nr. 297 din 28 iunie 2004 (*actualizată*) privind piaţa de capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169946_a_171275]