10,875 matches
-
convenții culturale comune ale publicului prezent. Salonul predispune la o prelucrare nuvelistica a faptului divers, în care se recunoaște cu ușurință, în idei și în limbaj, principiul ornării. Vom sublinia că femeia pariziana constituie un subiect palpitant, mai ales in conversațiile dintre bărbați: "Mme Desforges, fille d'un conseiller d'Etat, était veuve d'un homme de Bourse qui lui avait laissé une fortune, niée par leș uns, exagérée par leș autres" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.73]. Salonul reproduce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de larmes d'argent, et de recevoir là șes intimes, couchée sur son lit, ensevelie dans des couvertures également noires, qui ne laissaient passer que le bouț de son nez" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.37]. Astfel, remarcam importantă conversației în societatea franceză, prin care limba și stilul se rafinează, în mare parte, datorită prezenței feminine. Georges Duroy învăța de la femei artă conversației, precum și arta scrisului: "Alors îl parla de șes projets, en termes vagues, puis recommença avec elle la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
passer que le bouț de son nez" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.37]. Astfel, remarcam importantă conversației în societatea franceză, prin care limba și stilul se rafinează, în mare parte, datorită prezenței feminine. Georges Duroy învăța de la femei artă conversației, precum și arta scrisului: "Alors îl parla de șes projets, en termes vagues, puis recommença avec elle la conversation qu'il venait d'avoir avec Mme Walter; mais comme îl possédait mieux son sujet, îl s'y montra supérieur, répétant comme
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
répétant comme de lui des choses qu'il venait d'entendre" [Maupassant, Bel-Ami, p.34]. Spiritul feminin a marcat puternic limbajul de salon, șlefuind caracterele și moravurile, cum observa filosoful englez Hume. Este interesantă observația, preluată de la Rousseau, referitoare la conversația în compania unei femei frumoase, care își propune aceleași subiecte serioase că și un filosof: "un article de morale ne serait pas mieux discuté dans une société de philosophes que dans celle d'une jolie femme de Paris" [Taine, 1986
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
care își propune aceleași subiecte serioase că și un filosof: "un article de morale ne serait pas mieux discuté dans une société de philosophes que dans celle d'une jolie femme de Paris" [Taine, 1986, v.I, p.210]. Această conversație, caracterizată că libera, animată, instructiva, poate deveni dezbatere: "Point de hardiesse politique ou religieuse qui ne fût mise en avânt et discuter pro et contra" [Idem]. Limbajul, mai ales pentru bărbați, este mai întâi de toate, un mijloc de comunicare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Quoi! tu veux que je prenne des gants pour te parler maintenant! Tu te conduis avec moi comme un gueux depuis que je te connais, et tu prétends que je ne te le dise pas?"" [Maupassant, Bel-Ami, p.295]. Manieră conversației și limbajul Parizienei se pot califica drept îndrăznețe: "Mme de Marelle avec une audace naturelle qui ressemblait à une provocation, Mme Forestier avec une réserve charmante, une pudeur dans le ton, dans la voix, dans le sourire, dans toute l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
des intonations de faubourg, un accent peuple qui trahit l'ancienne apprentie du magasin Le Mire" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.83]. Ascensiunea pe scara socială este însoțită de metamorfoza și rafinamentul limbajului. Confidenta este un gen de conversație tipic feminin. Femeilor le place să vorbească între ele despre trăirile intime, pe care le analizează, le interpretează, le diseca pe îndelete. Subiectele de conversație țin de problemele sentimentale. Acest gen are puțină trecere la bărbați, dar în cazurile în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pe scara socială este însoțită de metamorfoza și rafinamentul limbajului. Confidenta este un gen de conversație tipic feminin. Femeilor le place să vorbească între ele despre trăirile intime, pe care le analizează, le interpretează, le diseca pe îndelete. Subiectele de conversație țin de problemele sentimentale. Acest gen are puțină trecere la bărbați, dar în cazurile în care își afișează pasiunile, confidente, de regulă, le sunt femeile. Compasiunea și comprehensiunea lor sunt de neegalat. Pariziana dezminte, într-o anumită măsură, postulatul despre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
profitait de leurs véritables occasions. Même elle y apportait une lutte de malice, elle se vantait de ne leur avoir jamais laissé un sou de gain" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.77]. 370 Este vorba despre desfășurarea a doua conversații în același timp conform unui procedeu clasic teatral și literar în tradiția lui Flaubert. "Tout d'un coup, leș voix changèrent. Elle se renversa afin de mieux entendre. La voix de Malignon disait: "Pourquoi n'êtes-vous pas venue, hier? Je
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la 3 dimineața și puneam sacoșele la rând, înscriindu-ne pe liste, strigate din jumătate în jumătate de oră, ca să cumpărăm doi litri de lapte. E, de asemenea, inutil a mai aminti că o aluzie făcută publică (adică scăpată în conversație la serviciu) la adresa dictatorului sau a sistemului putea să te ducă la închisoare sau chiar la cimitir, în timp ce azi, la televizor, parcă asiști la o continuă și patologică, isterică spurcare între chivuțe, sub acoperirea subțire a dreptului la opinie, și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
instantaneu trollii internetului prin comentariile lor, am căzut pe gânduri. Căci ceea ce m-a intrigat (și revoltat) nu a fost neapărat efortul inutil al profesorului Florea Ioncioaia de a explica în van unui astfel de sectant inept regulile unei minime conversații intelectuale, fie ea și în contradictoriu, fie ea și pe aceste canale de socializare, care încurajează răspunsul superficial și obrăznicia arogantă, ci, mai ales, încercarea stângace a moderatorului de a spune că respectiva gazetă satirică îi tratează astfel pe toți
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
triumf, Mircea Gheorghe Istoreme, Codrin Liviu Cuțitaru Mama proștilor e mereu gravidă, Nicu Gavriluță Oglinda și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina Stan Odioseea. Un jurnal pe sărite, Nicolae Prelipceanu Prezentul discontinuu, Codrin Liviu Cuțitaru România noastră. Conversații berlineze, Virgil Nemoianu, Sorin Antohi Radiografii și alte fobii, Michael Shafir Sub semnul paradoxului cotidian, Daniel Șandru Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei Vederi din Timișoara, Viorel Marineasa 1 În ciuda faptului că posteritatea a ilustrat că
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
gâtlejul Îi era uscat, lemnos, și sunetele păreau Înecate În pâslă.”( 34) Episodul al patrulea. Reîntors din lumea În care evadase, Gavrilescu găsește aceeași căldură de la Început. Comportamentul lui este neschimbat și este obsedat de timpul concret. Încearcă să lege conversații În tramvai despre căldură, despre colonelul Lawrence caare „a fost lovit ca o sabie” de căldură, „arșița Arabiei”. Dovezile ieșirii din timp se adună, dar Gavrilescu nu Înțelege schimbarea condiției sale existențiale. Este mereu convins că e vorba de o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
civilizației finlandeze / 229 2. Memorii. Jurnale de călătorie. Ghiduri / 231 3. Articole. Studii. Interviuri / 232 4. Sitografie / 241 5. Literatură finlandeză în limba română / 241 5.1. Volume. Antologii / 241 5.2. Traduceri în periodice / 244 6. Dicționare. Ghiduri de conversație / 247 7. Bibliografie generală în limba finlandeză / 8. Bibliografie secundară. Mențiuni ale Finlandei în periodice românești / 248 9. Scrieri finlandeze despre cultura română / 256 9.1. În volum / 256 9.2. În periodice / 257 10. Autori români în limba finlandeză
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
insingurare care iese mereu la iveală. El consideră că acest lucru se datorează și faptului că finlandezii au fost un popor destul de izolat, oamenii fiind obligați de condițiile de mediu să locuiască departe unul de celălalt. În lipsa unui partener de conversație, ei s-au refugiat în comuniunea cu natura. Există totuși și unele cântece create într-o notă umoristică, precum cele pentru copii sau cele care descriu viața păstorească. Cântecele tinerilor sunt axate pe această relație dintre fete și băieți și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dec. 2001, p. 79. Westerberg, Caj, Se produce greu și se vinde ieftin și Cîntec teritorial (fragmente), traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, pp. 119-120. 6. Dicționare. Ghiduri de conversație Aldea, Marilena; Matti Koskelo; Lauri Lindgren, Dicționar român-finlandez. Romania- Suomi sanakirja, Iași, Polirom, 2009. Dimulescu, Florin; Lea Luodes, Dicționar român-finlandez-român, Tampere, Artemira, 2006. Dimulescu, Florin; Lea Luodes, Ghid de conversație român-finlandez, Iași, Polirom, 2003. Dimulescu, Florin; Lea Luodes; Kaisa Halme
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, pp. 119-120. 6. Dicționare. Ghiduri de conversație Aldea, Marilena; Matti Koskelo; Lauri Lindgren, Dicționar român-finlandez. Romania- Suomi sanakirja, Iași, Polirom, 2009. Dimulescu, Florin; Lea Luodes, Dicționar român-finlandez-român, Tampere, Artemira, 2006. Dimulescu, Florin; Lea Luodes, Ghid de conversație român-finlandez, Iași, Polirom, 2003. Dimulescu, Florin; Lea Luodes; Kaisa Halme, Ghid de conversație român-finlandez. ediția a II-a, Iași, Polirom, 2007. Dobrinescu, Grigore, Rumänska för utlänningar: med förklaringar på franska, engelska, ryska, svenska och finska (Româna pentru străini cu explicații
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Matti Koskelo; Lauri Lindgren, Dicționar român-finlandez. Romania- Suomi sanakirja, Iași, Polirom, 2009. Dimulescu, Florin; Lea Luodes, Dicționar român-finlandez-român, Tampere, Artemira, 2006. Dimulescu, Florin; Lea Luodes, Ghid de conversație român-finlandez, Iași, Polirom, 2003. Dimulescu, Florin; Lea Luodes; Kaisa Halme, Ghid de conversație român-finlandez. ediția a II-a, Iași, Polirom, 2007. Dobrinescu, Grigore, Rumänska för utlänningar: med förklaringar på franska, engelska, ryska, svenska och finska (Româna pentru străini cu explicații în franceză, engleză, rusă, suedeză și finlandeză), Stockholm, Biblioteksbokhandeln, 1947. *** Finlandeza prin finlandeză
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
finlandeză), Stockholm, Biblioteksbokhandeln, 1947. *** Finlandeza prin finlandeză. Suomi-Romania sanasto, traducere de Ioana Both. Dicționar român-finlandez al manualului Suomea Suomeksi, vol. I, de Olli Nuutinen, Painatuskeskus Oy, Helsinki, 1993. Molnar Bodrogi, Enikö; Eva Ildiko Palyi, Limba finlandeză pentru tine. Manual de conversație, Iași, Polirom, 2003. Molnar Bodrogi, Enikö; Eva Ildiko Palyi, Piroska Ildiko Varga, Limba finlandeză. Simplu și eficient, Iași, Polirom, 2005. 7. Bibliografie generală în limba finlandeză Heikkilä, Heikki, Ohut ja vankka journalismi, Tampere, Tampere University Press. 2001. Juhani, Niemi, Kirjailijoita
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Raoul, Mărturii finlandeze despre România, București, Cartea Românească, 1937. Bossy, Raoul V., Mărturii finlandeze și alte scrieri nordice despre români. Volum coordonat de Silviu Miloiu,Târgoviște, Valahia University Press, 2008. Dimulescu, Florin; Kaisa Halme, Romania. Matkailijan kieliopas (România. Ghid de conversație pentru călători), Tampere, Artemira, 2007. Harjula, Mirko, Romanian historia (Istoria româniei), Helsinki, 2009. Heikinheimo, Mikko, Amintiri despre Europa, București, 2004. Hovi, Kalervo, Romanian itsenäisyyden ja kansallisen yhtenäisyyden synty (Constituirea independenței și unității naționale românești), Oulun Yliopisto, 1979. Jussila, Tapani, Romania-passi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
18, 2005, p. 39. Cazimir, Otilia, Muisto (Amintire), traducere de Pirjo Raiskila, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 55. Cassian, Maria Spiridon, Ilmestyskirjan porteilla ( Intrarea în apocalipsă), traducere de Päivi Inkiläinen. Als ob și Pieni keskustelukäsikirja (Mic manual de conversație), traducere de Päivi Inkiläinen și Merita Jokela, în "Columna", nr. 17, mai 2003, pp. 56-57. Călinescu, George, Otilian arvoitus (Enigma Otiliei, fragment), traducere de Tiina Peltonen, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, p. 35. Cioran, Emil, Muistelmia ja ajatuksia (Amintiri
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
De ce ai avea nevoie să plusezi și să intri de la început într-o vrie fără sens când e mult mai provocator să ajungi la mecanismele care se află la baza eșafodajului absurd și să descifrezi în aparent cele mai normale conversații dozajul și uzajul deturnării în absurd? Rotițele declanșatoare pornesc aproape de fiecare dată de la o ruptură în timpul logic, rațional al fiecărui personaj, de la un defazaj de receptare, de la senzația că celălalt știe exact ce ai tu în cap. Nu formula de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
încearcă să se lase - și, chiar atunci, mulți nu- și recunosc dependența. Un mic procent de viteji îți țin capul în nisip toată viața, încercând să-l convingă pe alții și pe ei înșiși că le place țigara. Am avut conversația următoare cu sute de adolescenți: EU: Cred că-ți dai seama că nicotină e un drog și că singurul motiv pentru care fumezi este că nu te poți lăsa. A: Nu-I adevărat! îmi place. Dacă nu mi-ar plăcea
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
termina mai repede, ca să pot ieși afară și să trag un fum!" Observă-I pe fumători în astfel de situații - e instructiv. Ai să vezi că se adună laolaltă. Și nu apare doar un pachet de țigări, apar douăzeci. Iar conversația este mereu la fel: „Fumezi?" „Da, însă ia de la mine". „Mulțumesc, o să încerc una de-ale tale mai încolo". își aprind țigările și trag adânc în piept, spunându-și: „Ce norocoși suntem! Avem mica noastră recompensă. Nefumătorul, săracul, n-are
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
unchiul George care fuma două pachete pe zi și a trăit până la 80 de ani, vor ignora miile de oameni doborâți în floarea vârstei de buruiana otrăvitoare. Cam de șase ori pe săptămână, am cu fumătorii (de obicei mai tineri) conversația următoare: EU: De ce vrei să te lași? FUMĂTORUL: E scump, nu-mi pot permite. EU: Problema sănătății nu te îngrijorează? FUMĂTORUL: Nu. Aș putea ajunge și mâine sub roțile unei mașini. EU: Te-ai arunca singur sub roțile unei mașini
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]