KorAP: Find »[drukola/base=crin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...342 343 344 ...402 >

10,028 matches

Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645

eram strâns în cercuri;/ joi,/ închis în buduroi/ intrai pe pământ varvar;/ vineri, gol, fără stihar,/ sâmbătă, în ierihon,/ eu în strană, ea-n amvon./ Prin tălmaci de la fanar,/ îmi plâng soartă și amar:/ sunt un păcătos morar/ într-un crin lângă eden/ și-al fantasmelor polen/ macin, doamnă, din amor/ pentru-ocnașii din Alcor/ și-n cățuie iau uium/ numai gloria de fum" (Paianjenița). Îndrăgostitul orf(e)ic este mai puțin îndrăgostit de obiectul propriei cântări și mai mult de cântarea

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752

După volumul de debut, celelalte care îi vor urma se vor succeda firesc. Făcând o trecere în revistă, le vom menționa pe fiecare, cu anul publicării: Cărți de poezie: Pasărea tăiată, 1967; Către Ieronim, 1970; Inima reginei, 1971; Poezii, 1973; Crini pentru domnișoara mireasă, 1973 (Premiul Academiei); Ardere de tot, 1976; Peste zona interzisă, 1979 (Premiul Uniunii Scriitorilor); Cele mai frumoase poezii, 1980; Sora mea de dincolo, 1980; Linia vieții, 1982 (Premiul Asociației Scriitorilor din București); Peste zona interzisă / A travers

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
murit,/ Mireasa a murit și ea,/ Nuntașii toți/ Sunt morți și în pământ am simțit/ Cum hora miresei se învârtea.// Taci, mireasă, nu mai plânge/ Că a venit mirele tău cel blând,/ Ca un miel ochiul lui adoarme,/ Ca un crin se luminează visând.// Se preface numai că e piatră albă/ Taci, mireasă, nu mai plânge și nu-și fie frică,/ De pe ochiul tău, ca un voal de nuntă,/ O pojghiță de gheață se ridică." (Crini pentru domnișoara mireasă) Observăm o

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
ochiul lui adoarme,/ Ca un crin se luminează visând.// Se preface numai că e piatră albă/ Taci, mireasă, nu mai plânge și nu-și fie frică,/ De pe ochiul tău, ca un voal de nuntă,/ O pojghiță de gheață se ridică." (Crini pentru domnișoara mireasă) Observăm o imagine apocaliptică dominantă, care guvernează totul și care marchează prima etapă a ritualului salvării prin moarte. Demolarea oricărei valori, a oricărei certitudini, a oricărei speranțe este necesară unei ulterioare reconstrucții. Purificarea, la Ileana Mălăncioiu, presupune

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Ana Blandiana, Patria mea A4: poeme noi, București, Editura Humanitas, 2010. b) Ileana Mălăncioiu: Ileana Mălăncioiu, Pasărea tăiată, București, Editura Tineretului, 1967. Ileana Mălăncioiu, Către Ieronim, București, Editura Albatros, 1970. Ileana Mălăncioiu, Inima reginei, București, Editura Eminescu, 1971. Ileana Mălăncioiu, Crini pentru domnișoara mireasă, Editura Cartea Românească, 1973. Ileana Mălăncioiu, Ardere de tot, Editura Cartea Românească, 1976. Ileana Mălăncioiu, Peste zona interzisă, Editura Cartea Românească, 1979. Ileana Mălăncioiu, Sora mea de dincolo, Editura Cartea Românească, 1980. Ileana Mălăncioiu, Linia vieții, Editura

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874

acum, precum și viitorimei". Intervenția hotărâtă a statului, în temeiul legiuirii organice, i se înfățișa ca remediu firesc, iar el își încheia pledoaria printr-o recomandare ce-i dezvăluie serioase cunoștințe de botanică și chimie, anume cultivarea speciei de arbore numită "crin" (Larix europae meleze), asemănător cedrului libanez, considerat a fi "cel mai bun lemn de durat al Evropei", pe care-1 prezenta în tot ceea ce arborele, cultura și utilizarea lui aveau distinctiv. Dar, observațiile și impresiile sale nu se limitau doar la

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
lor într-o casă impermeabilă de apă". Apoi, pentru conservarea și îmbelșugarea acelor izvoare, recomanda "a împlanta în acele locuri copaci cu frunza lată, precum arini și nuci", iar în eventualitatea utilizării țevilor din lemn, sugera și plantarea "copacilor de crini" pe coasta dealului de la Ciric. Raportul său n-a rămas fără urmări. La 1 septembrie 1841, cunoscutul economist Nicolae Suțu, în calitatea-i de membru marcant al Epitropiei Casei Apelor, raporta Sfatului Administrativ, adică guvernului, constatările efectuate, "după osăbita însărcinare

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
de arbor pretutindene, nu numai în cuprinsul Bistriței, ci îndeobștie în toată țara, pentru care sfârșit, deși pe scurt, însă pe cât se poate mai lămurit voi împărtăși aice descrierea și metodul culturei și înmulțirei acestui soi de arbore, precum urmează: Crinul (Larix europaea Méléze) Acest copaciu de soiu de brad, pe care l-am aflat la poalele muntelui Ceahlău, este cel mai bun lemn de durat a<l> Evropei și, în oarecare priviri, încă și mai prețuit decât stejarul. El este

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
pe care l-am aflat la poalele muntelui Ceahlău, este cel mai bun lemn de durat a<l> Evropei și, în oarecare priviri, încă și mai prețuit decât stejarul. El este un soi mai prost a cedrului de pe muntele Liban. Crinul se face înalt de 13 pân la 20 stânjeni, crește repede, ba încă mai repede decât alte soiuri de brazi și trăiește până <la> 110 ani. Trunchiul lui este drept ca și la brad, scoarța cenușie sau castanie-roșietică, crăpăcioasă; crengile

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
crăpăcioasă; crengile sînt piramidale și plecate în gios, ca la salcia comoasă, frunzele sînt netide, înguste, moi, verzi deschise și dedesupt acoperite cu solzișori negricioși. El înflorește în lunile aprilie și mai, când atunce aburează un miros rășinos foarte plăcut. Crinul se deosebește de celelante soiuri de brazi prin aceea că frunzele lui cad înaintea <i>ernei și că să înmulțește nu numai prin sămânță, ci și trunchiul și rădăcinile sale slobod odrasle, ca și alte soiuri de arbori. Crinul este

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
plăcut. Crinul se deosebește de celelante soiuri de brazi prin aceea că frunzele lui cad înaintea <i>ernei și că să înmulțește nu numai prin sămânță, ci și trunchiul și rădăcinile sale slobod odrasle, ca și alte soiuri de arbori. Crinul este unul din cele mai bune soiuri de lemne; el se poate socoti ca un lemn universal pentru tot felul de lucruri, deci înmulțirea lui ar fi de dorit mai ales pentru că el, în mult mai scurt timp decât stejarul

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
la>140 și grosime de 2 pân la 4 palme în diametru; în sfârșit, el crește și trăiește în cele mai multe clime, poziții și soiuri de pământ, dacă numai acesta nu este de tot supt sau ud și opăritoriu. Copaciul de crin, pentru prețuitele și deosăbitele sale însușimi este mai cu samă de trebuință pentru băi și durare de vase. Pentru binale este foarte bun, pentru lucruri ce stau în apă este dintre toate cel mai bun și trainic, pentru că în udeală

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
de trebuință pentru băi și durare de vase. Pentru binale este foarte bun, pentru lucruri ce stau în apă este dintre toate cel mai bun și trainic, pentru că în udeală se face mai vârtos decât însuși stejarul și frasinul. Din crin se fac cele mai bune catarguri, grinzi, costoroave, leațuri, scânduri, roți de mori, treuce de apă, doage de buți, poloboace ș.a. Stolerii, rotarii, butnarii și strugarii îl întrebuințază și nu este așa de lesne supus putrezirei și mâncărei de cari

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
Stolerii, rotarii, butnarii și strugarii îl întrebuințază și nu este așa de lesne supus putrezirei și mâncărei de cari. Șindila făcută dintrânsul trăiește mai mult decât acele care sînt făcute din alte soiuri de lemn. Pentru lemne de ars este crinul mai bun decât toate celelante soiuri de brazi; cărbunii lui se protimisesc la vărsătorii și băi înaintea celor de fag ș.a. Coaja lui se întrebuințează la dubitul pieilor și la boit. Din floarea lui adună albinele clei și alte materii

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
ca balsamul, cunoscută supt nume de "terpentin venețian", se capătă prin bortelire, iar cea mai fină, ce curge singură din coajă, se numește bijon și adeseori se înfățoșează supt nume de balsam peruan. Bureții lungăreți sau rătunzi ce cresc pe crini (Agaricus Laricinus) se întrebuințează în spițerii ca mijloc de curățenie și pentru alte doftorii. Mobilile din lemn de crin nu sufăr ploșnițe și dacă se opăresc paturile și alte lucruri cu leșie de acest lemn, apoi se stirpesc ploșnițele. Să

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
din coajă, se numește bijon și adeseori se înfățoșează supt nume de balsam peruan. Bureții lungăreți sau rătunzi ce cresc pe crini (Agaricus Laricinus) se întrebuințează în spițerii ca mijloc de curățenie și pentru alte doftorii. Mobilile din lemn de crin nu sufăr ploșnițe și dacă se opăresc paturile și alte lucruri cu leșie de acest lemn, apoi se stirpesc ploșnițele. Să se taie o ocă de lemn de crin în surcele mărunte, să se toarne peste dânsele două ocă de

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
mijloc de curățenie și pentru alte doftorii. Mobilile din lemn de crin nu sufăr ploșnițe și dacă se opăresc paturile și alte lucruri cu leșie de acest lemn, apoi se stirpesc ploșnițele. Să se taie o ocă de lemn de crin în surcele mărunte, să se toarne peste dânsele două ocă de apă de ploaie și după ce stă 12 ceasuri, apoi se fierb 4 ceasuri la foc bun, se pune după aceea la răcoreală și să se ungă crevaturile și mobilile

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
și după ce stă 12 ceasuri, apoi se fierb 4 ceasuri la foc bun, se pune după aceea la răcoreală și să se ungă crevaturile și mobilile cele cu ploșnițe. Din cele ce s-au zis până acum, se vede că crinul este unul din cele mai bune și mai folositoare soiuri de arbori și fiind că el crește și trăiește nu numai la munte, ci și la dealuri, șesuri și în climă mai călduroasă, apoi pentru acea agonisește a se recomendui

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
acea agonisește a se recomendui ca nu numai în părțile muntenoase a<le> Bistriței, ci și în toată țara, toate locurile menite pentru păduri, unde este lipsă de lemn de durat și lucrat în fabrici, să se samene sămânță de crin, care, cultivându-se după orânduială și cruțându-se, ar produce acest mult prețuit lemn în cea mai mare câtime și de cel mai bun soi. O întinsă cultură a lemnului de crin, mai ales de-a lungul Siretului și a

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
lucrat în fabrici, să se samene sămânță de crin, care, cultivându-se după orânduială și cruțându-se, ar produce acest mult prețuit lemn în cea mai mare câtime și de cel mai bun soi. O întinsă cultură a lemnului de crin, mai ales de-a lungul Siretului și a<l> Bistriței, ar fi de mare însămnare și în scurtă vreme ar aduce țării foarte mari folosuri și bani. Sămănarea sau plantarea copacilor de crini se poate face: 1-iu, prin așezarea seminței

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
soi. O întinsă cultură a lemnului de crin, mai ales de-a lungul Siretului și a<l> Bistriței, ar fi de mare însămnare și în scurtă vreme ar aduce țării foarte mari folosuri și bani. Sămănarea sau plantarea copacilor de crini se poate face: 1-iu, prin așezarea seminței cu mâna, sau 2-le, prin răsădirea puilor tineri din răsadnițe. Deși, după iconomia pădurilor, mai ales pentru păduri mari, proprietarul are a se îngriji, după putință, ca rădicarea unei păduri nouă din

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
din răsadnițe. Deși, după iconomia pădurilor, mai ales pentru păduri mari, proprietarul are a se îngriji, după putință, ca rădicarea unei păduri nouă din copaci tineri să urmeze pe locul pădurii tăiete prin producere naturală, însă fiind că păduri de crini (de la care s-ar putea aștepta lățirea seminței și naturala producere în alăturatele locuri de păduri) în aceste părți se află numai la poalele muntelui Ceahlău și nicăiri aiure, apoi așezarea pădurilor de crini se poate face numai prin înadinsă

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
naturală, însă fiind că păduri de crini (de la care s-ar putea aștepta lățirea seminței și naturala producere în alăturatele locuri de păduri) în aceste părți se află numai la poalele muntelui Ceahlău și nicăiri aiure, apoi așezarea pădurilor de crini se poate face numai prin înadinsă cultură și anume: sau prin semănarea seminței de crin din mână, sau prin răsădirea copacilor tineri din shoala de copaci sau răsadniță. Cel întâi lucru este a ave sămânță bună, care se poate strânge

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
și naturala producere în alăturatele locuri de păduri) în aceste părți se află numai la poalele muntelui Ceahlău și nicăiri aiure, apoi așezarea pădurilor de crini se poate face numai prin înadinsă cultură și anume: sau prin semănarea seminței de crin din mână, sau prin răsădirea copacilor tineri din shoala de copaci sau răsadniță. Cel întâi lucru este a ave sămânță bună, care se poate strânge la Ceahlău, sau a se cumpăra de aiure. Cucuruzii de sămânță de crini să se

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
seminței de crin din mână, sau prin răsădirea copacilor tineri din shoala de copaci sau răsadniță. Cel întâi lucru este a ave sămânță bună, care se poate strânge la Ceahlău, sau a se cumpăra de aiure. Cucuruzii de sămânță de crini să se strângă numai de la arbori bătrâni de 50 pân <la> 60 ani și nu îndată după a lor coacere, ci tocma de la noiembrie pân la aprilie, pentru că peste iarnă să se învârtoșeze rășina de pe cucuruzi care, apoi, primăvara, la

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]