8,894 matches
-
utarea dezinteresat] a adev]rului. Suntem opriți de la această de încheierea conversației - unuia dintre noi i se d] dreptate sau suntem de acord cu dezacordul. Teoretizarea moral] apare de obicei acolo unde exist] o nis] pe care s] o umple. Dac] acest lucru este corect, atunci distincția dintre teoretizarea moral] și practica moral] este un dualism de neconceput. Cea dintâi este parte a celei de-a doua. Este un mod de a încerca s] ne asigur]m c] raționamentele morale, ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doar filosofii, sunt împinși s] evalueze sistematic propria teoretizare moral] și cea a altora. Aceste evalu]ri merg adesea dincolo de ceea ce e cerut de exigențele situației imediate. Unele dintre aceste evalu]ri dau naștere la teorii sau fragmente de teorii. Dac] acestea dou] pot s] nu joace un rol central în procesul de luare a deciziei, ele au cu sigurant] un efect, chiar dac] indirect, asupra practicilor noastre morale. Antiteoreticienii ne amintesc de faptul c] oamenii creeaz] teorie în practicile morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de exigențele situației imediate. Unele dintre aceste evalu]ri dau naștere la teorii sau fragmente de teorii. Dac] acestea dou] pot s] nu joace un rol central în procesul de luare a deciziei, ele au cu sigurant] un efect, chiar dac] indirect, asupra practicilor noastre morale. Antiteoreticienii ne amintesc de faptul c] oamenii creeaz] teorie în practicile morale de zi cu zi; c] exist] limite la ceea ce pot face aceste teorii; c] sarcina lor este de a ne ajuta s] facem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai mult decât de a avea dreptate. În acest fel, critică lor asupra concepției dominante este important] și util]. Totuși, ceea ce nu reușesc s] arate este c] ne-am decurca mai bine f]r] teorie moral]. iii. Metodele de teoretizare Dac] ceea ce am spus în secțiunea anterioar] este corect, mare parte din teoretizarea noastr] moral] conținu] ca parte a practicilor noastre morale obișnuite. În loc s] fie ordonat] și sistematic], este eclectic] și progresiv]. În ciuda acestui fapt, multi filosofi s-au ocupat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au fost tentați de explicații fundaționaliste pentru urm]torul motiv. Se pare c], la un moment dat, justificarea trebuie s] se termine. Și credințele c] un lanț de justificare se termin] trebuie justificate, dar nu cer nici o justificare. C]ci dac] acestea nu ar fi justificate, atunci sistemul de credințe care este justificat prin referire la acestea nu ar fi nici el justificat. Dac] și aceste credințe „care se termin]” ar cere justificare, atunci de fapt nu ar fi credințele în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
credințele c] un lanț de justificare se termin] trebuie justificate, dar nu cer nici o justificare. C]ci dac] acestea nu ar fi justificate, atunci sistemul de credințe care este justificat prin referire la acestea nu ar fi nici el justificat. Dac] și aceste credințe „care se termin]” ar cere justificare, atunci de fapt nu ar fi credințele în care lanțul justific]rii se termin]. Exist] un num]r de probleme cu acest tablou fundaționalist. Una dintre ele ar fi: cum este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru categoria adev]rurilor care vorbesc de la sine. Dar adev]rurile logice nu sunt suficient de substanțiale pentru a permite derivarea unei teorii morale interesante. Și odat] ce trecem de adev]rurile logice, apare dezacordul cu privire la ce alte adev]ruri, dac] exist] altele, vorbesc de la sine. Această duce la o alt] problem]. Dac] exist] adev]ruri care vorbesc de la sine sau adev]ruri autojustificabile care sunt destul de substanțiale pentru a permite derivarea unei teorii morale interesante, atunci ele trebuie s] treac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu sunt suficient de substanțiale pentru a permite derivarea unei teorii morale interesante. Și odat] ce trecem de adev]rurile logice, apare dezacordul cu privire la ce alte adev]ruri, dac] exist] altele, vorbesc de la sine. Această duce la o alt] problem]. Dac] exist] adev]ruri care vorbesc de la sine sau adev]ruri autojustificabile care sunt destul de substanțiale pentru a permite derivarea unei teorii morale interesante, atunci ele trebuie s] treac] de adev]rurile logice și de cele care sunt „necesare din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei teorii morale interesante, atunci ele trebuie s] treac] de adev]rurile logice și de cele care sunt „necesare din punct de vedere pragmatic”. Totuși nu este clar dac] exist] astfel de adev]ruri sau cum le-am putea recunoaște, dac] ele exist]. Fundaționalismul a dominat epistemologia pentru prima jum]țațe a acestui secol, dar a întâlnit dificult]ți considerabile. Tentativele de a construi lumea din incorigibilele deliber]ri ale simțurilor au fost abandonate în mare m]sur], ca rezultat al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-a considerat c] numai ele sunt în situația de a pune la îndoial] acele prejudec]ți și de a promova progresul moral. Deși ar putea fi ceva important aici, ar fi foarte dificil s] afirm]m exact ce. Chiar dac] suntem coerentiști și credem c] acele credințe ale noastre, morale și reflexive, sunt privilegiate, nu este clar cum ar trebui s] aplan]m conflictul dintre acele credințe și deliber]rile unei teorii morale. Corpul credințelor noastre poate fi privilegiat, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le consider] excesive. Opiniile conservatoare în epistemologia moral] sunt consistente cu presupunerea c] (unele dintre) credințele noastre morale zilnice ar trebui revizuite sau respinse. Din aceeași perspectiv], nu este deloc evident c] fundaționalismul ar trebui s] slujeasc] cauza progresului moral. Dac] o moral] fundaționalist] este conservatoare sau nu, acest lucru depinde de ceea ce oamenii iau drept credințe fundaționale, si nu de faptul c] aceasta este o terorie fundaționalist]. Exist] și anumite constrângeri pe care orice teorie moral], coerentist] sau fundaționalist] trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
proceda astfel. A decide ce s] faci implic] gândire ipotetic]. Totuși, apelurile la cazuri imaginare sunt problematice, deoarece asemenea exemple sunt vagi în ceea ce privește mediul. Pentru a fi valide, gândirea contrafactual] trebuie s] opereze într-un mediu clar. Când ne gândim dac] s] mergem la film său s] vizit]m un prieten bolnav, avem o idee relativ clar] despre ceea ce se va schimba și ceea ce vă r]mane la fel, orice am face. În cazurile imaginare, adesea nu știm ce se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
problem] moral] sau ce fel de problem] moral] prezint]. Cazurile imaginare vin cu propriile lor descrieri. Lupta dintre identificare și descriere este eliminat]. Din acest motiv, intuițiile noastre despre ele nu sunt demne de încredere. Aceste probleme pot fi identificate dac] ne gândim la o serie de exemple imaginare, prezentate de Michael Tooley în cartea sa Abortion and Infanticide [Avort și infanticid] (pp. 191 și urm.), intru ap]rărea „principiului simetriei morale” - în linii mari opinia c] eroarea intervenției de oprire
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și-au dezvoltat capacit]ți de vocalizare că ale noastre și c] acum vorbesc limba român]? Despre ce vorbesc? Sunt ele împov]rate de rușine și vinov]ție? Apreciaz] artă, muzica și literatura? Am putea, de asemenea, dori s] știm dac] ne place de ele și dac] lor le place de noi. Numai punând aceste întreb]ri și altele putem ar]ta ce s-a suprimat prin descrierea schematic] a cazului și astfel chiar s] începem s] știm dac] ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vocalizare că ale noastre și c] acum vorbesc limba român]? Despre ce vorbesc? Sunt ele împov]rate de rușine și vinov]ție? Apreciaz] artă, muzica și literatura? Am putea, de asemenea, dori s] știm dac] ne place de ele și dac] lor le place de noi. Numai punând aceste întreb]ri și altele putem ar]ta ce s-a suprimat prin descrierea schematic] a cazului și astfel chiar s] începem s] știm dac] ar trebui sau nu s] avem încredere în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] știm dac] ne place de ele și dac] lor le place de noi. Numai punând aceste întreb]ri și altele putem ar]ta ce s-a suprimat prin descrierea schematic] a cazului și astfel chiar s] începem s] știm dac] ar trebui sau nu s] avem încredere în intuițiile noastre. v. Concluzie Subiectul general al teoriei și metodei în filosofia moral] este unul vast, important și prea puțin explorat. În acest articol am analizat diverse curente și mi-am exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care se consider] c] natură b]rbaților și a femeilor nu are un caracter rigid sau imuabil, fiind mai degrab] un construct social și istoric. Iar o mare parte a gândirii feministe a respins orice form] de esențialism. Dar dac] cineva respinge ideea c] orice diferențe dintre valorile și priorit]țile masculine și feminine pot fi atribuite unei „naturi” masculine și feminine fundamentale, atunci problemă care se pune este dac] ideea „eticii feminine” poate s] fie conceput] într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
generatoare care trebuie întotdeauna s] ocupe locul doi în raport cu valori și priorit]ți de alt tip. Al doilea mod de abordare a ideii „eticii feministe” rezult] atât dintr-o critic] a esențialismului, cât și dintr-o încercare de a vedea dac] o abordare alternativ] a problemelor privind judecată moral] și priorit]țile etice poate derivă dintr-o analiz] a acelor sfere ale vieții și activit]ții care au fost privite ca fiind tipic feminine. Dou] lucruri au fost sugerate în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] Heinz ar trebui s] fure medicamentul; și r]spunsul s]u graviteaz] în jurul regulilor care guverneaz] viață și proprietatea. Amy a r]spuns totuși diferit. Ea a sugerat c] Heinz ar trebui s] vorbeasc] cu farmacistul și s] văd] dac] nu pot g]și împreun] o soluție la problem]. În timp ce Jake vede situația ca având nevoie de mediere prin intermediul sistemelor logice și legale, Amy, sugereaz] Gilligan, susține o mediere prin intermediul comunic]rii. Este limpede c] înțelegerea moralei la Kohlberg se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Heinz; și se știe c] modul în care femeile și b]rbații abordeaz] problemele morale poate fi întotdeauna contestat prin atragerea atenției asupra excepțiilor sau prin recurgerea la diferite experiențe. Problema nu este totuși una doar de dificultate pragmatic]. Chiar dac] ar exista unele diferențe obișnuite sau tipice între femei și b]rbați, exist] întotdeauna o problem] în ceea ce privește felul în care aceste diferențe ar trebui descrise. Pe de o parte, este neclar dac] felul descrierii procesului de luare a deciziei din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod obișnuit diferite de cele ale b]rbaților? Din nou, nu este prea ușor de observat modul în care acest lucru ar putea fi stabilit foarte clar, sau care este tipul de dovad] care ar contribui la soluționarea problemei; dar dac] este corect s] susții c] priorit]țile etice rezult] din experiențele vieții și din felul în care acestea sunt diferențiate social, atunci se poate presupune c], dat fiind faptul c] experiențele de viat] ale femeilor sunt în mod obișnuit foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a familiilor de negri. De asemenea, au fost utilizate chiar de c]tre femei în folosul unor cauze precum devotamentul fâț] de patria lui Hitler sau aspră opoziție împotriva feminismului sau a drepturilor egale în SUA. Dintre toate aceste motive, dac] exist] vreun folos în ideea „eticii feministe”, acesta nu poate constă în recurgerea la un ț]ram probabil autonom al valorilor feminine care poate oferi o rectificare simpl] sau o alternativ] la valorile sferelor de activitate dominate de b]rbați
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
situației sale de la locul de munc] și ale propriilor nevoi de activitate în afara c]minului, și nevoile sau cerințele copiilor sau ale p]rinților în vârst], a c]ror îngrijire nu poate fi compatibil] cu cerințele de la locul de munc].) Dac] preocup]rile și priorit]țile etice provin din diferite forme ale vieții sociale, atunci cele care au fost generate de un sistem social în care femeile au fost atât de des subordonate b]rbaților trebuie s] fie suspecte. Probabil c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Totuși, luând în serios experiențele și perspectivele femeilor - nașterea și îngrijirea copiilor, de exemplu -, deși nu conduc imediat la un acord privind schimbarea situației, ele genereaz] forme esențiale de chestionare asupra priorit]ților sociale și morale. Se remarc] adesea c], dac] b]rbații ar avea același fel de responsabilitate fâț] de copii că și femeile, sau dac] femeile ar avea același fel de putere că și b]rbații în determinarea priorit]ților la locul de munc], în îngrijirea s]n]ț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conduc imediat la un acord privind schimbarea situației, ele genereaz] forme esențiale de chestionare asupra priorit]ților sociale și morale. Se remarc] adesea c], dac] b]rbații ar avea același fel de responsabilitate fâț] de copii că și femeile, sau dac] femeile ar avea același fel de putere că și b]rbații în determinarea priorit]ților la locul de munc], în îngrijirea s]n]ț]ții, în planificarea urban] sau în organizarea muncii domestice, multe aspecte ale vieții sociale ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]