9,951 matches
-
doar un singur lucru: rețelele criminale din oraș se simt în largul lor”. Constantin Melihan, scriitor și critic literar: „Cel mai bine organizată la noi este criminalitatea. Sintagma «capitală a criminalității» atribuită orașului nostru, îmi place. Sper ca ea să deranjeze în primul rând conducerea orașului...”. Igor Korneliuk, compozitor: „Nu cred că Petersburgul este o «capitală a criminalității». Rădăcinile, originile acestor crime la comandă care se produc în orașul nostru trebuie căutate la Moscova. Acolo se fac «comenzile», se întocmesc «listele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
lăudăros, bogat, că vorbește tare și mult, că s-a certat la cuțite cu attendent-ul turc, Sezer Duru, că o simpatizează pe însoțitoarea ucrainenilor, iar aceasta, spre ghinionul lui Chingiz, este cu soțul ei, Andriy Bondar. Interlocutorul nostru nu e deranjat de vorbele care circulă pe seama lui, mai ales că multe dintre aceste caracteristici ce i se atribuie le-a indus chiar el scriitorilor din tren, prin subtile manevre de manipulare... Un adevărat Sherlock Holmes colegul Chingiz Abdullayev, care știe că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
XVIII-lea. Altfel spus, strămoșii mei au trăit încă de-acum două sute de ani în Banat. Bunicii mei, în tinerețea lor, au fost cetățeni ai Austro-Ungariei, și peste noapte, grație unor evenimente, au devenit cetățeni români, fără ca acest lucru să deranjeze viața și mersul lucrurilor în satele lor. Amintesc acest detaliu pentru a se vedea contextul cultural și istoric în care am trăit în România. Populația aceasta s-a considerat întotdeauna de identitate germană și a avut în România o situație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dintr-un motiv sau altul, nu reușesc să aștern câteva pagini timp de două-trei zile, sunt foarte nervos, nu-mi găsesc locul. De aceea port cu mine întotdeauna laptopul, care-mi este o unealtă indispensabilă. În zilele când nu sunt deranjat și sunt bine odihnit, pot să scriu și câte 60-70 de pagini, în altele, mai puțin faste, productivitatea îmi scade până la 7-10 pagini. Însă cel mai mult ador procesul în sine al scrisului, construcția subiectului, inventarea a tot felul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de nivel mondial, și asta datorită poziției geografice a țării noastre. Situată între America și Europa, artiștii internaționali poposesc adesea în Islanda în drumul lor dinspre un continent către celălalt. Îmi place să trăiesc în Islanda. Un singur lucru mă deranjează din când în când, și anume faptul că văd zilnic aceleași fețe, care par să dea conturul acestei comunități. Niște chipuri văzute zilnic te obosesc. Cu toate acestea, trebuie să spun că atunci când petrec un timp în orașe străine, simt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
două tabere: Preda și Jebeleanu, care ni s-au alăturat cumva nouă - sau, mă rog, noi ne-am alăturat lor! -, și numeroși scriitori de vârf evrei, Crohmălniceanu, Nina Cassian, Maria Banuș, Mirodan și alții, pe care a început să-i deranjeze naționalismul-comunist al grupului Barbu, care era în consonanță, cum o spuneam, cu șeful statului și prindea accente vagi, disparate, însă recurente, de un soi de antisemitism. Nu unul „global”, ci unul îndreptat împotriva „acelor evrei care ocupaseră funcții executive în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Măicuțele din ordinul Sfintei Clara întrețin amintirea lui Charles de Foucauld care, înainte de hirotonisire, le-a fost servitor apoi oaspete, între 1897 și 1900. Bonaparte, care a venit din Egipt să asiste la un botez în mănăstirea lor, s-a deranjat pentru puțin lucru. Memoria lui, orfană, nu persistă nicăieri. Călugării dominicani au pus bazele unei descendențe, numai că bonapartiștii n-au instituit o dinastie cine are urechi de auzit să audă! (ad augusta per angusta). Turismul a avut de suferit
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Indolența balneară seduce și descumpănește. "Our town is arab free", mă asigură un șofer de taxi comunicativ și cu mândria puțin cam amnezică. Să descoperi atâta Occident și atât de puțin mister pe țărmul misterios al lumii orientale: această neînstrăinare deranjează prin excesul ei de familiaritate. Cartierele rusești amintesc uimitor de mult de Odesa; viața nocturnă, exuberantă, de Barcelona; litoralul, de Promenade des Anglais de la Nisa. Un halou de Lume Nouă la apogeul societății de consum, dedată joggingului și modei high-tech
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
albe, pe care nu i-ar urâți niciun dagherotip așa cum nu l-au urâțit nici frescele sau miniaturile medievale, și pe care zadarnic încerc mereu să mi-i imaginez copii sau măcar adolescenți imberbi, prea conștient fiind de faptul că deranjez, eu unul mă cam bâlbâi. Ei rămân totuși curtenitori și mai degrabă ospitalieri. Economi la vorbă. Hieroglifici. Protejați de un roi de acoliți ale căror voci înăbușite le aud dincolo de ușă vicari, ceauși, prelați auxiliari, diaconi, asistenți, kawass sau secretari
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
voastră, nu e ceva serios, eu unul m-am cam săturat de procesele voastre de intenții. Îi reproșați Hezbollahului legăturile lui cu Iranul, care este la trei mii de kilometri de aici, dar cele ale sunniților cu Arabia Saudită nu vă deranjează. Fiecare dintre facțiunile din această țară au cîte un naș în străinătate. Ultimul ca dată e iranian, nu-l vedeți decât pe el, dar ceilalți? Pe cel american, pe cel israelian, pe cel francez, pe cel saudit? Ca paiul din
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Îmi amintesc ce-mi spunea, zâmbind viclean, un prieten sirian: Da, ei știu să moară mai bine ca noi, dar ne împiedică să trăim așa cum am vrea, adică mediocru. Eu unul țin la o fericire fără glorie. Iar ei mă deranjează". Reiau: Sunteți foarte puțin numeroși, voi creștinii, în fața lor. Nu vă temeți de Partidul lui Dumnezeu? Hezb se comportă rațional. Până acum, cel puțin. Vor și ei partea lor din tot. Cu atât mai bine! Asta îi va face să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și ele acolo. Nimeni altcineva. Gazdele mele încă n-au digerat faptul că nicio autoritate guvernamentală n-a ajuns până aici. După primul bombardament, primul ministru Hariri a venit la înmormântare, dar după al doilea nimeni nu s-a mai deranjat: din motive de securitate. Miniștrii noștri merg mai des la Paris decât în sudul țării, îmi spune primarul. Satul a fost lăsat în voia soartei și în grija comunității șiite. Primarul șiit face parte din Amal și nu din Hezbollah
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cel ce are curajul să iasă din tipare. Nu-i un lucru frecvent să vezi o castă de ofițeri în rezervă care conduce și administrează, flancată de un grup de cârcotași patentați (scriitori, teologi, cineaști, ziariști, dramaturgi) care hărțuiește și deranjează. Rabinul Jacquot Grunewald mi-a semnalat tot ce datorează această insolită combinație amprentei talmudice. Fie că e din Ierusalim sau din Babilon, Talmudul recenzează toate tezele posibile și imaginabile, și este interesat mai mult de dezbateri decât de concluzii. O
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
că n-am să-l întâlnesc iar decât la judecata cea din veac, când ne vom opri sub o arcadă și ne vom întinde unul altuia mâna ca niște vechi cunoștințe". Deși de repetate ori spusese că singurătatea nu-l deranjează, acum, departe de ai săi, Sadoveanu cade în melancolie. După a treia zi de Crăciun (la 28 "dechemvrie"), iată-l consacrând o pagină malițioasă "d-lui N. Iorga" "cel mai mare dintre toți cugetătorii și scriitorii de orice fel, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ci, fabrică persoane, calomniază personalități românești. Pentru președinte, Victor Ponta este, în bătaie de joc ”dottore” , ”pisicuț”; Crin Antonescu ”adormit” și ”repetent” ; în timpul studenției Dan Voiculescu ”Felix”, informator și apoi agent al Securității. În schimb, se supără când cineva îl deranjează, făcându-l băutor, afemeiat, nepăsător față de marile probleme ale țării. Din preajma lui Traian Băsescu, au pelcat consilieri de elită, făcând parte din elita intelectuală, precum Andrei Pleșu, soții Săftoiu, Cosmin Gușă, care n-au maai putut suporta jignirile și numeroaseșe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Este liniștit, curat, dotat cu tot ce trebuie, inclusiv un hol mare, cu multe scaune comode, mese, servici internet, sofa. Aș fi dorit să scriu pe sofa dar doarme un bărbat. Cine știe de ce nu doarme în dormitor?! Probabil îl deranjează puternicul miros de analgezice și creme. M-a impresionat aseară piața centrală din Estella plină cu copii zburdalnici. Se organiza ceva pentru ei, inclusiv o plimbare pe măgăruși, conduși de un responsabil îmbrăcat și el în costum de epocă ce
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ca vecinul sforăitor să-și fi terminat porția de sforăit. Logroño, 24 iulie Astă noapte, vecinul sforăitor a continuat cu aceeași intensitate. La fel și cel de deasupra mea. Din fericire, am dopurile pentru urechi și, personal, nu m-au deranjat deloc. Alta însă a fost situația cu grupul tinerelor bicicliste spanioloaice ce făceau haz de necaz și l-au scuturat de mai multe ori cu pat cu tot dar, în zadar, a continuat în același ritm. Așa este la comun
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
iulie Ca de obicei, la ora șase se aprinde lumina în dormitor. înțeleg că pe tot camino stingerea este la ora 22 iar deșteptarea la ora 6. Cine vrea se poate trezi mai devreme și poate pleca dar fără să deranjeze. Deși hanul municipal este la strada principală, cu un trafic deosebit, mai ales al camioanelor și tirurilor, dopurile de ceară și vată, puse seara în urechi, mă salvează și pot să dorm. Pelerinii încep să se miște, unii semiadormiți, alții
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cuiburi impunătoare iar poarta veche și rablagită care duce spre ușa de la intrare este încuiată cu un lacăt destul de mare. Nimic de făcut. Forțând comparația am impresia că Isus a fost încuiat ca un fel de delicvent sau persoană care deranjează grav, este chiar un pericol public. De ce oare îl confundă spaniolii pe Isus Cristos cu Franco și cu alianța Bisericii de aici cu acest dictator? De ce il „penalizează” pe Dumnezeu pentru erorile unui regim trecut, în care, este adevărat
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cofetării, patiserii și magazine cu toate produsele posibile ce și le-ar dori mai ales un turist. Lângă un perete, un tânăr cântă cu toată ființa lui la acordeon; are talent. îl admir savurându-mi prăjitura și înghețata. Sunt însă deranjat din momentele mele de fericire de o femeie înaltă, plină cu față de româncă și nu m-am înșelat asupra etniei căci vorbește românește. Vrea să-mi dea contra-cost un pachețel de șervețele. în gând mă întreb dacă nu ar fi
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
seară. Stau și scriu la o măsuță nu departe de pelerini, admir oleandrii albi și roșii, și în sunetul muzicii mă întreb de ce oare acel spaniol de lângă treptele de la intrare trebuie să vorbească atât de tare la telefonul mobil, deranjând reprezentația muzicală. Ar cam fi cazul să merg la culcare. Mâine în zori voi părăsi acest - frumos oraș, din care am văzut ceva, puțin, foarte puțin, dar care mi-a încântat ochiul și mi-a umplut inima de bucurie și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
În timpul dineului, spre satisfacția mea, a fost evocată perioada sejurului în Țara Cantoanelor a ilustrului poet român Tudor Arghezi. Ambasadorul Elveției a sugerat posibilitatea de a vizita casa poetului, Muzeul "Mărțișor". La remarca ministrului elvețian că nu ar dori să deranjeze și la insistența doamnei ministru că i-ar face plăcere să vadă "Mărțișorul", mi-am permis să intervin și să le comunic distinșilor oaspeți că o cunoșteam personal pe Mitzura Arghezi, relatându-le organizarea la Moscova a marcării centenarului Tudor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
aș face o informare mai amplă pe temă, evident în mod tendențios, i-aș sugera să scrie un articol în presa centrală din România. Admițând că, întâmplător, ați fi diplomat la București, vă întreb cum ați reacționa, nu ați fi deranjat, nu ați considera articolul drept un semn neprietenos? Da, vă înțeleg și vă promit să-mi folosesc relațiile personale pentru a preîntâmpina repetarea unor astfel de întâmplări nefericite pentru bunele noastre raporturi. Am mulțumit politicos interlocutorului, oficialului din M.A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
facă liniște și ne întrebă: Vă rugăm să ne spuneți cine dintre dumneavoastră continuă de la Madrid zborul spre America Latină și să ne prezentați documentele de călătorie. Eram patru persoane în situația reclamată de doctoriță. Am prezentat pașaportul și biletele, puțin deranjat de încă un control. Vă rog să-mi dați și adeverința că ați făcut recent -vaccinul contra febrei galbene". Nu am o astfel de adeverință, replicai eu stupefiat. Nu ați făcut acest vaccin, la Institutul din Schitu Măgureanu? Nu mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mă aștepta în capul scărilor. Bine ați venit, tovarășe diplomat, v-am așteptat de săptămâna trecută. M-a izbit repetarea cu aceleași cuvinte a reproșului, lansat de șofer și m-am gândit că cei doi discutaseră despre mine. Nu mă deranja prietenia sau, poate, numai colaborarea dintre cele două extreme ale personalului ambasadei, eram doar sesizat de obrăznicia șoferului, pe care eram decis să-l aduc cu picioarele pe pământ. Din păcate, săptămâna trecută am fost întors de la aeroport, întrucât nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]