9,048 matches
-
a fost monarhie constituțională, dar sub atacuri din diferite direcții. Prima republică spaniolă, fondată în 1873, a fost de scurtă durată. Monarhia lui Alfonso al XIII-lea a durat din 1887 până în 1931, dar, după 1923, a fost susținută de dictatura militară a lui Miguel Primo de Rivera. În urma înlăturării lui Primo de Rivera în 1930, monarhia nu a mai putut păstra puterea și în 1931 a fost declarată a doua republică spaniolă. Această republică a ajuns în curând să fie
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
Republicii, mai ales deoarece principalele guverne latin-americane—cele din Argentina, Brazilia, Chile, și Peru—simpatizau mai mult sau mai puțin fățiș cu insurgenții. Dar ajutorul mexican putea avea doar o mică însemnătate practică, întrucât granița cu Franța era închisă, iar dictaturile din Europa erau libere să alimenteze insurgenții cu o cantitate de arme de calitate mult peste puterile Mexicului. Totuși, Mexicul a furnizat ceva ajutor material, o cantitate mică de avioane de fabricație americană, cum ar fi Bellanca CH-300 și Spartan
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
1860) și în proiectul căii ferate Craiova - București , terminata însă abia în 1875. Astfel, domnia lui Alexandru Ioan Cuza, care începuse atît de tragic la Craiova, a fost regretată de craioveni. Lovitura de stat de la 2 mai 1864 care instaura dictatura lui A.I. Cuza și deschidea drumul reformei agrare și electorale, a fost aprobată cu entuziasm de masele populare craiovene prin plebiscit. Îmediat după lovitura de palat de la 11 februarie 1866 cînd domnitorul a fost silit să abdice, craiovenii au manifestat
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
familie cu tradiție liberală. Între anii 1929-1937, Dan A. Lăzărescu a urmat cursurile Liceului „Spiru Haret” din București. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității din București, fiind licențiat în Drept. Dan A. Lăzărescu s-a înscris în PNL în timpul dictaturii legionare, când acest partid era interzis. În perioada 1946-1947, Dan Amedeo Lăzărescu a lucrat ca redactor al oficiosului PNL „Liberalul”. În timpul regimului comunist, între 1957-1964, a fost închis pe baza unei condamnări la 20 de ani de muncă silnică. După
Dan Amedeo Lăzărescu () [Corola-website/Science/305681_a_307010]
-
ridicat în apărarea unor membri excluși pe nedrept în 1948, când a avut loc reorganizarea Academiei Române. Cu această ocazie au fost înlăturate aproape o sută de personalități ale vieții cultural-știintifice, fără nici o justificare valorică sau științifică, ci doar pe criteriile dictaturii proletariatului, sub oblăduirea consilierilor sovietici. La 23 martie 1956, ca un gest reparator față de desființarea "Academiei de Științe din România" și integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
decât la momentul căderii lui Ceaușescu. Salariul mediu în ianuarie 2007 - înainte de criză deci - reprezenta aprox. 97 % din salariul mediu în octombrie 1990. Societatea românească, lipsită fiind de o veritabilă clasă mijlocie, începe să semene din ce în ce mai mult cu societățile sub dictaturi de dreapta din America Latină a ultimei jumătăți a secolului XX.
Economie de piață () [Corola-website/Science/305745_a_307074]
-
un episod scurt a fost dedicat mișcării studențești cu relativ puține informații. În linii mari însă, mișcările studențești din 1956 au fost uitate de autorități și de marele public. Abia în decembrie 2006 Raportul Final al Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România a dedicat un capitol acestor evenimente. Puțini sunt cei care au fost în centrul evenimentelor din București în 1956 și care au publicat memoriile din această perioadă. Dintre ele poate fi citat articolul publicat de Mihai Stere
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
drept civil Constantin Angelescu l-a apărat la proces, declarând că acesta este „unul dintre cei mai buni studenți pe care i-am avut de-a lungul întregii mele cariere didactice”. Această încercare s-a dovedit însă a fi inutilă, dictatura antonesciană nevăzând cu ochi buni activismul legionar al tânărului Gafencu, care milita activ pentru menținerea în viața a mișcării legionare. Astfel, și-a săvârșit sentința la închisorile de la Aiud (1941-1949), Pitești (noiembrie-decembrie 1949) și Târgu Ocna (1949-1952), unde a fost
Valeriu Gafencu () [Corola-website/Science/306426_a_307755]
-
o reacție extreme de relevantă. El considera că ceea ce a făcut Ungaria pentru germani nu va fi uitat niciodată. Ungaria a intrat în vizorul Marilor Puteri, în special al Americii, care dorea să ghideze într-un fel evoluția evenimentelor de la dictatură la democrație. La 11 iulie, președintele american George Bush, după o escală de 48 de ore în Polonia, face o vizită la Budapesta. Mesajul său pentru comuniștii reformatori și membrii opoziției îndemna la prudență în acțiunile întreprinse pentru a nu
Sfârșitul regimului comunist din Ungaria () [Corola-website/Science/306477_a_307806]
-
În aceste conjucturi interne și internaționale extrem de fluctuante, trendul reformist din P.M.S.U a fost confirmat la congresul extraordinar din 6-7 octombrie, când s-a hotărât transformarea partidului comunist în Partidul Socialist Ungar, noul partid abandonând principiile centralismului democratic și dictaturii proletariatului. Momentul nu a marcat însă dispariția P.M.S.U din spectrul politic maghiar. A fost organizat un congres, la 17 decembrie, cel de-al XIV-lea congres al partidului. Congresul a adoptat noul statut și a ales noul președinte al
Sfârșitul regimului comunist din Ungaria () [Corola-website/Science/306477_a_307806]
-
Ordinul Internațional "Știință - Educație - Cultură", în grad de Comandor, acordat de Academia Europeană de Informatizare. În anul 2004 a primit Ordinul Național "Steaua României - în grad de Cavaler". Ca o recunoaștere a contribuției sale la apărarea Drepturilor Omului în anii dictaturii comuniste din România, Dumitru Mazilu a fost nominalizat în anul 2003 la Premiul Nobel pentru Pace de către Academia Diplomatică Internațională. Prof. dr. Dumitru Mazilu a publicat 43 de cărți și peste 500 de studii și articole de specialitate. Dintre acestea
Dumitru Mazilu () [Corola-website/Science/305843_a_307172]
-
a fost concepută pentru lărgirea dreptului la "votul universal masculin", proclamând dreptul la vot al tuturor cetățenilor care împliniseră vârsta de 21 de ani, inclusiv al militarilor activi, cu limitarea sus-numitului drept al persoanelor care deținuseră funcții importante pe vremea dictaturii "Conducătorului Statului", mareșalului Ion Antonescu. Ultima prevedere dat naștere la multe abuzuri, administrația luând decizii arbitrare, eliminând din viața politica numeroase personalități politice supuse judecății "comisiilor de epurare", (toate controlate de PCR), sau a Tribunalelor Poporului (împuternicite să investigheze crimele
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
Presei și Propagandei. Decretul viza, desigur, și Societatea Română de Radiodifuziune. Titularul Subsecretariatului de Stat avea dreptul să-i înlocuiască pe cei doi administratori ai Consiliului de Administrație. În competența Consiliului, ramânea, astfel, doar gestiunea financiară a societății. În pofida perioadei dictaturii, radioul își continuă misiunea. În programul din anul 1938, partea vorbită deținea un procent de 22,37 %, iar muzica 52,32 %. Emisiunile experimentale ale primului studio regional, Radio Basarabia, au început la Chișinău în primele zile din iunie 1939. Emițătorul
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
din iunie, câștigat de Ciorbea. Diaconescu luptase mereu pentru a-și ține promisiunea dată lui Maniu și Mihalache, de a nu lăsa partidul să moară. O analiză a crimelor comunismului a fost făcută după 2004, când Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste, condusă de istoricul Vladimir Tismăneanu, a elaborat un raport final, prezentat de președintele Traian Băsescu în fața Parlamentului în decembrie 2006 în pofida protestelor zgomotoase ale reprezentanților Partidului România Mare și ale social-democraților. Interviuri
Ion Diaconescu () [Corola-website/Science/305459_a_306788]
-
mai grave acuzații care i se aduc politicianului este că, în timpul mandatului său, a contribuit la destrămarea partidelor - începând chiar cu cel din care făcea parte - la desființarea democrației și la concursul dat regelui Carol al II-lea pentru instaurarea dictaturii regale. De altfel, el este găsit vinovat de mulți diplomați ai vremii și de rușinoasa destituire a lui Nicolae Titulescu. Prin măsurile legislative adoptate, în continuitate cu opera de legiferare din vremea guvernării lui Ion I. C. Brătianu, guvernul Tătărescu a
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
semn că ar urmări consolidarea și stabilizarea structurilor parlamentar-democratice. Acțiunile sale au generat o intensificare a luptelor dintre partide. Erorile guvernării, conjugate cu ascensiunea curentelor extremiste, au reușit să determine pierderea încrederii oamenilor în regimul democratic și să favorizeze instaurarea dictaturii regale în 1938. Gheorghe Tătărescu dovedea un devotament față de monarhie puțin obișnuit pentru un șef de guvern. Se zice că atunci când regele îi cerea ceva ce se putea realiza el spunea: „S-a făcut, Majestate!”, iar când îi cerea un
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
clandestine” al cărui scop era să asigure controlul strict al publicațiilor opoziției. De asemenea, actul normativ introducea domiciliul obligatoriu pentru conducătorii partidelor din opoziție. Ca premier și adept convins al monarhiei, Gheorghe Tătărescu a contribuit nemijlocit la consolidarea regimului de dictatură insaturat de Regele Carol al II-lea. În cuvântarea rostită la radio, la 28 noiembrie 1939, primul-ministru afirma: „Reorganizarea tuturor serviciilor publice trebuie continuată și fără întrerupere pentru a putea așeza dezvoltarea statului pe noile drumuri deschise de Constituția din
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
său Mihai I, adevăratul conducător al statului a devenit Ion Antonescu, care, lipsit de sprijinul politic al partidelor istorice și-a asociat până la urmă Mișcarea Legionară la guvernare. Legionarii au dorit să se răzbune pentru represiunea îndreptată împotriva lor în timpul dictaturii regale. Lista cu foștii înalți demnitari carliști care urmau să fie uciși era lungă, cuprinzând și pe Gheorghe Tătărescu. Acesta a fost adus la sediul prefecturii poliției Capitalei, condusă de legionari, în ziua de 30 noiembrie 1940, în vederea lichidării fizice
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
colaboratori din partid și din guvernurile pe care le-a prezidat. După 23 august 1944, invocând calitatea sa de secretar general al P.N.L., Gheorghe Tătărescu, care începuse o acțiune politică proprie, susținut de un grup de partizani, încă din vremea dictaturii lui Ion Antonescu, a încercat să strângă în jurul său întregul partid și să imprime orientarea pe care o socotea acum necesară: elaborarea unei politici interne de centru-stânga, de reforme sociale și politice menite să adapteze România evoluției europene generale în
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
însă fără a-i deposeda de bunuri și bani. Astfel, mai multe nave cu evrei au plecat spre Palestina din porturile românești. Unele au pleacat cu permisiunea oficială a autorităților, altele mulțumită corupției acestora. Între 1938 și septembrie 1940, în timpul Dictaturii regale a lui Carol al II-lea, au plecat din porturile românești 25 de nave cu 17 000 de emigranți evrei din Germania, Austria, Polonia, cei mai multi cu destinația Palestina. După ce Ion Antonescu a preluat puterea, între 1940 și 1944 au
Struma (navă) () [Corola-website/Science/313074_a_314403]
-
d.† 27 mai 1525 langa Mühlhausen/Thüringen) a fost un teolog evanghelist și revoluționar din timpul Războiului Țărănesc German. Müntzer a fost preot de religie protestanta și unul dintre admiratorii lui Martin Luther. El se opune și dezapropbă nu numai dictatură spirituală a papei de la Romă ci și oprimarea maselor în general. Din cauza poziției sale radicale și textelor revoluționare concepute de el se va depărta de Luther și se va apropia de mișcarea țărănească.Astfel în anul 1524 s-au răsculat
Thomas Müntzer () [Corola-website/Science/313145_a_314474]
-
dintre "activitățile criminale" o desfășoară mișcarea "Rugul Aprins". Oficialii considerau această mișcare duhovnicească doar un paravan pentru activitatea politică. Or mișcarea avea un profund caracter duhovnicesc, cu toate că nu putea vedea "cu ochi buni" modul în care țara se prăbușea sub dictatura comunistă, care se instala pas cu pas. Iată ce se scrie în dosarul Părintelui Daniil, referitor la acest lucru: "Pentru a-și desfășura activitatea lor criminală îndreptată împotriva regimului nostru, inculpații Teodorescu Alexandru, Mironescu Alexandru, împreună cu legionarii Braga Roman și
Sandu Tudor () [Corola-website/Science/313239_a_314568]
-
de la Jilava au avut loc în noaptea de 26/27 noiembrie 1940, la Închisoarea Militară Jilava, când un grup de legionari înarmați a ucis un număr de 64 deținuți politici, 5 dintre aceștia fiind foști demnitari ai fostului regim de "dictatură regală". După proclamarea Statului Național-Legionar, în data de 14 septembrie 1940, prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, a fost înființată Comisia specială de anchetă criminală, cu sarcina de
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, a fost înființată Comisia specială de anchetă criminală, cu sarcina de a ancheta și instrumenta toate crimele comise contra legionarilor în perioada regimului de "dictatură regală".(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Comisia Specială de anchetă îl avea drept președinte pe Eugeniu Bănescu, Consilier al Curții de Casație, plus trei membri. Comisia a anchetat efectiv începând cu 4 octombrie 1940, în 38 de ședințe, în
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
în libertate, dar aceștia au fost reținuți și în zilele următoare, fiind uciși împreună cu restul. Scopul urmărit de Comisia Specială de anchetă criminală era de a stabili persoanele responsabile pentru cele 292 asasinate comise contra legionarilor în perioada regimului de "dictatură regală"(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Pentru cei 5 demnitari, ca și pentru restul de ofițeri superiori proveniți din Jandarmerie, faptele erau clare, dat fiindcă existau ordinele scrise și semnate de respectivii, care incriminau fără dubiu participarea acestora la
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]