8,653 matches
-
lui Socrate, care a rămas în istorie tocmai datorită caracterului ei negativ. 2. Marea Renunțare și asceza În ciuda faptului că avea tot ceea ce-și putea dori un om de condiția sa socială la vârsta respectivă, prințul Siddhărtha nu era fericit. Nici ceremoniile căsătoriei, atât de strălucitoare și somptuoase, nici plăcerile de tot felul nu au reușit să-i atenueze anxietatea profundă provocată de suferințele firești ființării în lume. Prințul își dă seama că viața nu se rezumă la palatele sale
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de la creația efectuată de Angra-Mainyu. Atunci va avea loc învierea și judecata generală. Odată cu venirea Mântuitorului, răul va dispărea din lume și va începe o epocă fericită, în care oamenii nu se vor mai teme de moarte și vor trăi fericiți un timp infinit. În concluzie, concepția mesianică ar fi putut să ia naștere în buddhismul mahayanic independent de contactele cu alte culturi, dar poate fi și o consecință a influenței acestora. Sergiu Al-George este de părere că ideea despre o
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
luat în brațe și și-a manifestat fericirea de a-l privi pe Cel Care urma să devină Mântuitorul lumii. Spre deosebire însă de Asita, care regreta că nu va mai trăi să-l urmeze pe Buddha, bătrânul Simeon era fericit că-l văzuse pe Domnul și putea astfel să moară împăcat: „Acum slobozește pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea tuturor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
obține ceea ce se dorește, îndurerarea, lamentația, chinul - toate aceste forme de suferință fizică și mentală, care sunt în mod universal acceptate ca suferință sau durere, sunt incluse în dukkha drept suferință ca atare (dukkha-dukkha). Un sentiment de fericire, o situație fericită în viață nu este permanentă, nu durează totdeauna. Se schimbă mai devreme sau mai târziu. Când se schimbă, produce durere, suferință, nefericire. Această vicisitudine este inclusă în dukkha drept suferință determinată de schimbare (vipariṇăma-dukkha). A treia formă de dukkha, ca
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de universalitate că "prejudecata este bună la un moment dat, fiindcă aduce fericire. Ea readuce popoarele în matca lor, le întărește atașamentul față de origini, le face mai înfloritoare în ceea ce au specific, mai ardente și, în consecință, cu atît mai fericite în năzuințele și scopurile lor". "Națiunea cea mai ignorantă, adaugă el, cea mai plină de prejudecăți este din acest punct de vedere, adesea, cea dintîi: epoca dorințelor de emigrare și a călătoriilor pline de speranță, în străinătate, reprezintă deja boală
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și, conaționalitățile distincte ale Imperiului, fără să fi gustat cu adevărat din fructul naționalismului. Marele Război șovin Altminteri, în Europa după cum am mai spus, declanșarea conflictului a suscitat entuziasm (reticențele fiind cenzurate). Istoricul german Golo Mann comentează că "toți erau fericiți să fie atacați", că mobilizarea a fost primită cu "jubilație [...] în primele zile ale lui august 1914296". E, probabil, prea mult spus, însă e drept că fiecare popor era convins că este agresat și, sigur în consecință de justețea cauzei
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
decât de critici” ÎJoseph Joubert). Să fim buni cu adevărat și să reușim în „meseria de părinte” reprezintă de fapt unul dintre cele mai grele lucruri din lume, dar ne va aduce, cu siguranță, cele mai mari satisfacții. „Ești mai fericit de fericirea copiilor tăi decât de fericirea ta” (Honore de Balzac). Eforturile pe care le depunem în creșterea și educarea copiiilor noștri vor fi recompensate mai târziu, atunci când vom avea în fața ochilor un adult responsabil și respectat.
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
îi vorbeam despre trăsăturile virile reliefate de dârele roșietice și despre tânărul viteaz care suna de trei ori în cornul lui cerând întăriri. Știam că Pașka, străbătând vara ca și iarna malurile Volgăi, visa în taină la întinderile marine. Eram fericit să găsesc în colecția mea franțuzească o luptă înspăimântătoare dintre un marinar și o enormă caracatiță. Iar cum erudiția mea se hrănea mai presus de orice cu anecdote, îi povesteam una strâns legată de pasiunea lui și de escala noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
dintre casele acelea adăpostea muzeul local al ateismului și că zidurile celorlalte ascundeau apartamente suprapopulate locuite în comun. Priveam îndelung acuarela galbenă și albastră a ferestrelor în ploaie, umbrele felinarelor pe asfaltul unsuros, siluetele copacilor goi. Eram singur, liber. Eram fericit. Șoptind, vorbeam cu mine însumi în franțuzește. Înaintea fațadelor în formă de trapez, sonoritatea acestei limbi îmi părea foarte naturală. Vraja pe care o descoperisem în vara aceea avea oare să se materializeze în vreo întâlnire? Fiecare femeie care trecea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
recunoșteai intelighenția în germene. Deveneam de-al lor în fiecare dintre clasele acelea. Prezența mea intermediară era apreciată de toată lumea. La un moment dat m-am crezut chiar de neînlocuit. Datorită... Franței! Căci, vindecat de ea, povesteam despre ea. Eram fericit să pot încredința celor care mă acceptaseră printre ei tot stocul de anecdote acumulate de ani de zile. Poveștile mele plăceau. Lupte prin catacombe, pulpe de broască scumpe ca ochii din cap, străzi întregi lăsate pradă amorului venal la Paris
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
tradus prin „creator”, ci printr-un participiu sau verb la mod personal care să semnifice acțiunea concretă („a plămădi”, „a plăsmui”), pentru a nu sacrifică metaforă. Cât despre cuvintele din sfera lui „a zidi”, nici acestea nu constituie o alegere fericită în anumite contexte: de pildă, exemplul dat la numele următor, unde citatul din Zah 12,1 îl include și pe YoțQr cu traducerea „Care zidește duhul omului înăuntrul sau”, trimite la imaginea platonica a trupului că închisoare a spiritului, ori
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Erau la coji de pâine pe dușumea! Militarii, militarii unguri nu mâncau decât miezul. Aveau o mâncare bunăăă! De două ori pe zi, carne!" Și urma concluzia: "Poporul acesta, nici înainte și nici după aceea nu a fost așa de fericit ca atunci"13. Dar nu numai satele secuiești, ci și populația maghiară din orașe i-a întâmpinat cu un imens entuziasm pe ostași: chiar și atunci când ploaia i-a udat până la piele, ca în ziua de 11, la Cluj, sau
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
putem măcar învăța să le respectăm în habitatul lor natural, protejând natura și pădurile. Putem contribui la salvarea pădurilor reciclând ceea ce folosim. Putem începe să ne facem viețile mai ușoare și să redescoperim valorile care sunt importante pentru a fi fericiți. Putem învăța să respectăm animalele și insectele care fac viața noastră posibilă. Putem învăța să împărțim timpul nostru și hobby-urile noastre cu familia și să apropiem familia. Sistemul nostru de valori se va schimba din nou. Să sperăm că
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
o înseninare sensibilă a universului liric. Acesta își rafinează formele și își aprinde culorile până la incandescență. Lumea renaște miraculos, într-o înfățișare purificată și transparentă, ce amintește o mitică preexistență paradisiacă. Până și atracția amoroasă se spiritualizează, îndrăgostiții simțindu-se fericiți să adoarmă sub ninsori vegetale, asemenea amanților eminescieni. E însă o dragoste la apusul vieții (Vară de noiembrie) și, pe deasupra, silită să rămână mereu tăinuită (Întâlniri). Poetul speculează mișcător aceste condiții restrictive ale sentimentului erotic, lăsând să-l umbrească regretele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
și salvarea fiului părăsit fără regrete de foarte eleganta și distinsa doamnă Cuțopolu: "Acum Mișu e omul de alergătură al lui Psaridi. Foarte credincios, binecrescut și discret, Mișu face afacerile domnului și doamnei... și-i plătit destul de binișor. Ar fi fericit dacă băiatul și Lucreția n-ar fi bolnavi... o casă igrasioasă în mahala... și el n-are lemne... și n-are șfanț..." 51. Pe aceleași coordonate se plasează și drama Logodnicului din romanul omonim al Hortensiei Papadat-Bengescu. Tânărul Costel este
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cerului și soarele mijește timid, vezi ieșind pe ușa cazinoului, cu fețe buhave, ochi Înroșiți de nesomn, oameni mirosind puternic a tutun și băutură, Împleticindu-se de ghinionul care i-a Însoțit În noaptea fatidică... Puțini sunt cei ce zâmbesc fericiți de norocul neașteptat ce a dat peste ei și sumele mari câștigate din neatenția și nepriceperea altora. Și unii și alții par obosiți, visând la o cadă cu apă fierbinte care să le limpezească mințile, 201 și apoi un somn
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
palmier sau trestie. De aici se coboară pe o cărare spre gheizerele de pe platoul vulcanic, care scot jeturi de vapori și fum la zeci de metri Înălțime, asemenea dragonului mitologic. Nu știi Încotro să privești mai Întâi! Ești amețit și fericit că ai avut ocazia să fii martor la explorarea unui aspect al miraculoasei naturi. Un tablou dantesc, o Noapte a Valpurgiei! Intrarea spre Infern, cu miros pronunțat de pucioasă!!! „Această activitate hidrotermală este tot ce a rămas dintruna dintre cele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
poți să simți pulsul frumuseții exotice mai apropiat decât Într-o Piață de Flori sau să surprinzi divertismentul unui business ca Într-o Piață cu Păsări. Fiind dimineață, am ales, mai Întâi florile. O astfel de piață constituie o Îngemănare fericită de plante și flori exotice, de diferite dimensiuni, colorit, parfum, funcție ceremonială sau sentimentală, bucurie și divertisment pentru simțirea umană. Se pot cumpăra plante Înflorite În ghivece minuscule, dar și arbuști În vase mari de ceramică sau plastic, superbe buchete
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cosmopolite - oferta muzicii de ultimă generație. După ce ne luăm camerele În primire la Hotel Clarik Qauy, situat În zona centrală, studiem cu atenție materialele publicitare deosebit de bogate și apoi Începem hoinăreala prin oraș Într-o mașină. Singapore este o combinație fericită de extreme: măreție și lux la Hotelul Raffles (1887), modestie În piețele din Joncțiunea Bugis și debarcaderul Clarke, dar oriunde te-ai afla În zonele centrale sau periferice nu poți să nu remarci curățenia desăvârșită. Grupurile multirasiale, multireligioase și plurilingvistice
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cerului... Vântul luneca ca un râu nevăzut deasupra copacilor, și tăindu-se În frunza lor ascuțită, trimetea până În depărtare tânguiase și prelungi glasuri de orgă... Din toate părțile tăcere solemnă, de pretutindeni liniște sfântă. E așa de ușor să fii fericit!.... cu condiția numai, ca să nu schimbi Înțeleapta ta nebunie pe nebuna Înțelepciune a celor cuminți! Seara, În lumina unui fascinant apus de soare ecuatorial, așteptăm venirea nopții, pentru a ne delecta cu un spectacol de sunet și lumini Cântecele Mării
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care să pună în concertare acțiunile diferitelor categorii de actori care se implică în dezvoltarea orașului. Ion I. Ionescu Mulțumiri Această carte are ca punct de plecare o teză de doctorat în sociologie, elaborată sub îndrumarea lui François Dubet. Sunt fericit să-i pot arăta profunda mea recunoștință. Sfaturile sale, încurajările și tactul său au fost foarte importante pentru mine. În afara unei direcționări eficiente, acestea mi-au oferit și energia indispensabilă pentru a putea duce la bun sfârșit, în condiții uneori
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașului stă astăzi inventarea democrației. Poate această povestire să incite cititorul român, prin analogie sau prin contrast, să se întrebe, așa cum nu a mai făcut-o până acum, asupra istoriei orașelor din țara sa ? Dacă ar face-o, aș fi fericit. Thierry Oblet 1 decembrie 2007 Introducere Orașul și democrația: o asociere incertă Orașul este astăzi pradă unui curios paradox: pe zi ce trece, se afirmă tot mai mult ca actor colectiv politic de prim plan, dar este din ce în ce mai greu de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
text b.Sentimente trezite la citirea textului c. Legătura cu experiența anterioara a cititorului d. Mesajul textului 30 2. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă. 3. Realizează, în maximum 10 rânduri, caracterizarea personajului. 4. Ce crezi că l-ar face fericit pe Niculăeș?De ce? Scrie răspunsul în două-trei enunțuri. 5. Găsește sensul expresiilor date, apoi introdu-le în enunțuri proprii 5. Alcătuiește enunțuri în care cuvântul „port" să reprezinte părți de vorbire diferite. 6. Explică, la alegere, patru semne de punctuație
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
vesmintele strălucitoare și sceptrul... Versiunea dezgustătoare a d-lui Țațe a fost adoptată pe rînd de Bohem, Quin, Booth, Barry, Gorrick, Henderson, Kemble, Kean. D-l Macready a restaurat acum, spre gloria-i eternă, textul lui Shakespeare și vom fi fericiți să auzim de actorul îndeajuns de temerar care să încerce o altă restaurare a textului d-lui Țațe. Succesul lui Macreadya alungat pentru totdeauna acea rușine de pe scenă . Bufonul din tragedia lui Lear este una din creațiile cele mai minunate
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Afară, trădător! Îl strigi pe cel ce te urăște. El E cel ce ne-a dezvăluit trădarea ta; E prea bun, să te plîngă. GLOUCESTER: Nebun ce-am fost! Deci Edgar n-are vină! Zei buni, iertați-mă și-l fericiți pe el! REGAN: Zvîrliți-l, hai, pe porți, și să-și miroase Drumul spre Dover. (Un slujitor iese cu Gloucester) Cum te simți? Ești palid. CORNWALL: Am fost rănit. Vino cu mine, doamnă. Afară da mișelul orb! (Arătînd trupul Slujitorului) Zvîrliți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]