9,462 matches
-
pe fundul mării, fiind acoperite ulterior de sedimente.Conform acestei teorii perioada de formare a petrolului se întinde pe perioada de timp de ca. 350 - 400 milioane de ani în urmă Devonian perioadă în care a avut loc în rândurile florei și faunei o mortalitate în masă, explicată prin teoria meteoritului uriaș care a căzut în aceea perioadă pe Pământ, declanșând temperaturi și presiuni ridicate.Astfel s-au format așa numitele substanțe cherogene ce provin din substanțe organice cu un conținut
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
În 1873 a fost numit de Administrația fondurilor școlare năsăudene profesor de științe naturale și fizică la Gimnaziul din localitate. În această calitate a lărgit colecțiile micului cabinet de științe naturale și a înființat o mică grădină botanică. A studiat flora din zona băilor din Sângeorz publicând un articol științific într-un buletin de limbă germană din Sibiu. A efectuat o excursie botanică în România și Dobrogea scriind o lucrare de specialitate. În 1883/1884 a înființat la gimnaziu o stație
Artemiu Publiu Alexi () [Corola-website/Science/305717_a_307046]
-
La gimnaziu introduce manuale școlare din vechiul regat la științele naturii. Înființează prima librărie din zonă în orașul Năsăud, numită „Concordia”. Este asociatul băncii „Aurora” din orașul Năsăud. Scrie un volum de "Poesi" cu pseudonimul Publius. Ca biolog, a studiat flora din Munții Rodnei și a descoperit o plantă pe care a numit-o "Sinedra alexiana", flora din Dobrogea , specii forestiere. A făcut pentru prima dată referiri la raportul om-natură, la necesitatea ocrotirii și conservării naturii, la importanța împăduririi. A scris
Artemiu Publiu Alexi () [Corola-website/Science/305717_a_307046]
-
în orașul Năsăud, numită „Concordia”. Este asociatul băncii „Aurora” din orașul Năsăud. Scrie un volum de "Poesi" cu pseudonimul Publius. Ca biolog, a studiat flora din Munții Rodnei și a descoperit o plantă pe care a numit-o "Sinedra alexiana", flora din Dobrogea , specii forestiere. A făcut pentru prima dată referiri la raportul om-natură, la necesitatea ocrotirii și conservării naturii, la importanța împăduririi. A scris o carte despre plantele din zona izvoarelor din Sîngeorz-Băi. În calitate de cercetător științific a scris 22 lucrări
Artemiu Publiu Alexi () [Corola-website/Science/305717_a_307046]
-
(n. 2 februarie 1889, Râmnicu Sărat - d. 29 martie 1963, București) a fost un biolog și botanist român, fondator al Școlii românești de fitopatologie, primul care a făcut cunoscută în România flora Arabiei și Palestinei, membru și președinte al Academiei Române. A fost al treilea copil al soților Petrache și Maria Săvulescu. A urmat școala primară și gimnaziul la Râmnicu Sărat, iar cursul superior la "Liceul Internat „C. Negruzzi”" din Iași. Aici, profesorul
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
protecția plantelor. În 25 mai 1936, Traian Săvulescu a devenit membru corespondent al Academiei Române. În 1938 a fost turnat filmul documentar "Expediția Traian Săvulescu în Delta Dunării", în care se prezintă imagini din expediția desfășurată în iunie 1938, pentru „recunoașterea florei” din Delta Dunării. În perioada 29 noiembrie 1946 - 30 decembrie 1947 a fost ministru al agriculturii și domeniilor în Guvernul Doctor Petru Groza(1) și vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. A fost deputat în Marea Adunare Națională. , În 1948 a
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
amplasare a acesteia. Au fost prezentate trei propuneri pentru locul de amplasare a viitoarei catedrale. Două propuneri au fost înaintate de Partenie Cosma, directorul băncii „Albina”, unul fiind pe terenul Soldisch înspre strada Andrei Șaguna, iar celălalt pe locul grădinii Flora, azi pe strada Victoriei (în zona actualelor cămine studențești). Comisia de analiză a recomandat la 21 ianuarie 1898 locul din strada Morii nr. 16. În octombrie 1898 mitropolitul Miron Romanul a murit, succesorul său fiind ales Ioan Mețianu (1898-1916). La
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
din 22 aprilie 1900, la inițiativa mitropolitului Ioan Mețianu. La acea ședință au existat din nou trei propuneri. Daniel Popovici Barcianu a propus terenul de pe strada Morii (azi Andrei Șaguna) nr. 14-16, Partenie Cosma pe cel unde se afla grădina Flora și Ioan Pușcariu un teren de pe strada Victoriei (în fața reședinței de vară). Delegații au votat pentru cele trei propuneri astfel: prima propunere a primit șase voturi, a doua zece voturi și a treia doar un vot. Mitropolitul Ioan Mețianu nu
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
coastă lungă la Lacul Guaiba, și topografia sa este punctată de 40 de dealuri. În lac există un labirint de insule vizavi de oraș care creează un arhipelag ce găzduiește un ecosistem unic. În zona orașului se găsesc 28% din flora nativă din Rio Grande do Sul, cu 9288 de specii. Printre acestea, există mulți copaci care sunt rămășițe ale Pădurii Atlantice. Fauna este de asemenea diversificată, în special pe insule și dealuri. În împrejurimi sunt multe parcuri și piețe împădurite
Porto Alegre () [Corola-website/Science/305739_a_307068]
-
debit scăzut, alimentate de izvoare, zapezi și ploi, cu regim de scurgere permanent sau semipermanent. Caracteristică zonei este inexistentă lacurilor naturale. Arealul Munților Meseș adăpostește o gamă variată de animale sălbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte) specii de plante din floră (arbori, arbuști, ierburi, flori) spontană a nordului Apusenilor. Mamifere cu specii: lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioara ("Capreolus capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
Piatra Șoimului. Rezervatia forestiera “Pădurea de smarald”, face parte din Parcul Natural Vânători Neamț și este așezată între valea pârâului Ozana și cea a pârâului Nemțișor. Arboretul este interesant prin dimensiunile și aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitățile subarboretului, bogăția florei ierboase, infiltrațiile de conifere etc. Vârstă acestor arbori variază între 150-200 ani. Codrii de Arama sunt situați în comuna Agapia pe dealul Filioara, fiind alcătuiți în cea mai mare parte din goruni seculari. La poalele dealului se află pârâul Filioara
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Acești munți conserva comunități de plante și specii reprezentative sau periclitate, multe dintre ele endemice, pentru unitatea biogeografica a Platoului Dobrogean. Numărul speciilor de plante variază în această regiune între 1779 și 1911 funcție de referințe. Ele reprezintă peste 19% din floră europeană și sunt comparabile cu floră bogată a insulelor Cretă și Corsica. Unul dintre argumentele cele mai importante pentru înființarea acestui Parc, și totodată o remarcabilă parte a valorii ecologice a acestor munți, o reprezintă prezenta numărului mare de specii
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
și specii reprezentative sau periclitate, multe dintre ele endemice, pentru unitatea biogeografica a Platoului Dobrogean. Numărul speciilor de plante variază în această regiune între 1779 și 1911 funcție de referințe. Ele reprezintă peste 19% din floră europeană și sunt comparabile cu floră bogată a insulelor Cretă și Corsica. Unul dintre argumentele cele mai importante pentru înființarea acestui Parc, și totodată o remarcabilă parte a valorii ecologice a acestor munți, o reprezintă prezenta numărului mare de specii amenințate de floră (>72) de statut
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
sunt comparabile cu floră bogată a insulelor Cretă și Corsica. Unul dintre argumentele cele mai importante pentru înființarea acestui Parc, și totodată o remarcabilă parte a valorii ecologice a acestor munți, o reprezintă prezenta numărului mare de specii amenințate de floră (>72) de statut național și internațional. 1,4% sunt considerate acum "extincte", 17% "vulnerabile" sau "rare" ( conform Listei Roșii) . Un exemplu al importanței acestei arii la nivel de comunități ecosistemice îl reprezintă pădurea de fag și carpen dobrogean, care este
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
că: alunul (Corylus avellana), măceșul (Roșa canina), murul (Rubus fructimosus). Cea mai joasă treaptă de relief (lunca), este reprezentată de pâlcuri formate din salcii, rachițe, arini, plopi. Repartiția, densitatea și bogăția faunei sunt în legătură directă cu altitudinea reliefului, specificul florei și impactului factorului antropic asupra arealurilor de dezvoltare ale acesteia. Fauna este reprezentată în principal printr-un număr mare de insecte, în special de lepidoptere (fluturi), precum unele specii eurosiberiene(Eudia Pavonica, Inochis io, Aglais urticae, Nymphalis rivularis, Satyrus dryras
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
femeie sunt prinși în Hawaii abia în anul 1981, avocatul apărării relatează faptele petrecute într-un roman care ulterior va fi ecranizat.In anul 2000 vând proprietarii atolului, Palmyra unei organizații de protecție a mediului înconjurător (The Nature Conservancy) pentru ca flora și fauna Palmyrei să poată exista în continuare și pentru generațiile următoare. Din anul 2005 pe Cooper Island se află o stație de cercetare care se ocupă cu modificările climatice pe glob și influența acestora asupra recifului de corali, aici
Atolul Palmyra () [Corola-website/Science/306399_a_307728]
-
maximă 388,8 m. Relieful suferă din cauza surpărilor și alunecărilor de teren. Ce le mai puternice alunecări au avut loc în 1940 și 1973, în urma cărora au fost distruse 40% din gospodării. Pe teritoriu se află o carieră de piatră.Flora e reprezenta tă prin vegetație de stepă. în pădure se întîlnesc co paci cu lemn tare și moale, arbuști, precum și diferite plante rare, păsări și animale sălbatice, înscrise în „Cartea Roșie”. Legenda satului vorbește, precum că moșiile satului îi aparțineau
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
distanță de 25-30 km de București și are o suprafață de 5,75 km²,adâncimea maximă de 9 m. Face parte din rezervatia naturală complexă Snagov, cuprinzând o serie de specii rare de fauna precum "Dreyssena polymorpha" (un lamelibranhiat) și floră - săgeată apei ("Sagittaria latifolia"), nufărul indian ("Nelumbo nucifera") - introdus pe cale artificială, nufărul alb ("Nymphaea albă"). Luciul de apă este ideal pentru practicarea canotajului. Ihtiofauna cuprinde exemplare de somn, crap, plătica, biban,știuca,roșioara,salău,caracuda. Pe malurile lacului se află
Lacul Snagov () [Corola-website/Science/305866_a_307195]
-
a călătorit timp de mai multe luni în interiorul peninsulei cu scopul de a examina solul. El a luat probe de sol în timpul verii cu toate că drumurile erau greu de străbătut în acea perioadă a anului. În rapoartele lui descrie nu numai flora, fauna și geologia peninsulei, ci și viața poporului din Kamceatka. Kegel a descoperit resurse minerale și a constatat că peninsula are potențial dacă ar fi condusă bine. În plus, a făcut propuneri de îmbunătățire a vieții indigene și a criticat
Johann Karl Ehrenfried Kegel () [Corola-website/Science/305932_a_307261]
-
Deluros de cvercete cu stejar de Pi, litic, litic rendzinic, - Deluros de cvercete cu stejărete de stejar pedunculat de platouri, versanți cu plante și expoziții diferite, cu soluri cenușii și cernoziomuri argiloiluviale Pm/s. Tipuri de pădure: - Gorunet normal cu floră de mull, Ps; - Gomnet cu floră de mull, Pm; - Goruneto-șleau; Ps; - Goruneto-șleau cu productivitate mijlocie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pm; - Stejăreto goruneto-șleau de productivitate mijlocie, Pm; - Stejăret de deal cu gorun, Pm; - Zăvoi de salcie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pi. Rezervatia include 3 canioane
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
Pi, litic, litic rendzinic, - Deluros de cvercete cu stejărete de stejar pedunculat de platouri, versanți cu plante și expoziții diferite, cu soluri cenușii și cernoziomuri argiloiluviale Pm/s. Tipuri de pădure: - Gorunet normal cu floră de mull, Ps; - Gomnet cu floră de mull, Pm; - Goruneto-șleau; Ps; - Goruneto-șleau cu productivitate mijlocie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pm; - Stejăreto goruneto-șleau de productivitate mijlocie, Pm; - Stejăret de deal cu gorun, Pm; - Zăvoi de salcie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pi. Rezervatia include 3 canioane: Rudi, Arionesti, Tatarauca. Canionul Rudi are
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
pentamer, gamosepal și gamopetal. Caliciul gamosepal. Corola caducă, gamopetală. Androceu din 4-5 sau 2 stamine concrescute de tubul corolei. Gineceu superior, 2-carpelar. Ovar unilocular, rareori 5-locular sau 4-locular, placentația centrală, de obicei bazală. Fructul este o bacă sau o capsulă. Flora României conține 31 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 12 genuri, iar flora Republicii Moldova conține 22 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 11 genuri. le reprezintă una din familiile de plante cu o mare importanță agricolă
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
concrescute de tubul corolei. Gineceu superior, 2-carpelar. Ovar unilocular, rareori 5-locular sau 4-locular, placentația centrală, de obicei bazală. Fructul este o bacă sau o capsulă. Flora României conține 31 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 12 genuri, iar flora Republicii Moldova conține 22 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 11 genuri. le reprezintă una din familiile de plante cu o mare importanță agricolă, industrială și medicală. Ca plante alimentare se cultivă : cartoful (tuberculi), pătlăgelele vinete (fructe), pătlăgelele roșii
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
lor sunt simple sau sectate, iar florile sunt solitare sau grupate în inflorescențe. Solanaceele prezintă unele caractere de superioritate în ceea ce privește alcătuirea florilor, ale căror petale sunt concrescute, iar dispunerea elementelor florale se face pe 4 cicluri. => 1..2..3..4 Flora României conține 31 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 12 genuri: Flora Republicii Moldova conține 22 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 11 genuri: Familia Solanacee este este împărțită în 8 subfamilii: Browallioideae, Duckeodendroideae, Goetzeoideae, Nicotianoideae, Petunioideae
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
prezintă unele caractere de superioritate în ceea ce privește alcătuirea florilor, ale căror petale sunt concrescute, iar dispunerea elementelor florale se face pe 4 cicluri. => 1..2..3..4 Flora României conține 31 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 12 genuri: Flora Republicii Moldova conține 22 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 11 genuri: Familia Solanacee este este împărțită în 8 subfamilii: Browallioideae, Duckeodendroideae, Goetzeoideae, Nicotianoideae, Petunioideae, Schizanthoideae, Schwenckioideae și Solanoideae.
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]