51,240 matches
-
în posibilitățile proprii care conduce la asumarea unor riscuri foarte mari; Nerăbdarea și impulsivitatea, venită mai ales din partea persoanelor tinere. În ultima vreme teoria a fost puternic atacată, de o parte a cercetătorilor care consideră că diferențele dintre persoane în ce privește frecvența de producere a accidentelor se datorează, mai degrabă, gradului mai mare de periculozitate a activității lor. Adepții acestei poziții consideră că trebuie să se renunțe la termeni de genul „predispoziție spre accidentare” în favoarea unor expresii precum „riscul personal” sau „susceptibilitate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
În N. Jurcău (coord.). Psihologia inginerească. Cluj-Napoca: U.T. Pres. TEME DE REFLECȚIE Sugerați câteva soluții din perspectivă psihologică pentru a reduce indisciplina vis-a-vis de protecția muncii astfel încât situații, precum istorioara prezentată la începutul capitolului, să fie reduse drastic ca frecvență? ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Precizați care sunt cauzele principale ale stresului și oboselii?. Care sunt măsurile psihologice cel mai frecvent utilizate în combaterea stresului și a oboselii? Definiți concepte cheie precum pericol, risc, incident sau accident? Ce înseamnă predispoziția spre accidentare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fi întâlnite stiluri de conducere în cadrul cărora se pot sesiza tendințe spre una sau alta dintre aceste „extreme”. În cercetările realizate, Blake și Mouton au demonstrat că liderii au un stil dominant de conducere (stilul folosit cu cea mai mare frecvență) și un stil auxiliar, de rezervă, la care apelează ori de câte ori nu reușesc să obțină rezultatele dorite aplicând stilul dominant (cf. DuBrin, 1998). 14.3.3. Note finale pe marginea importanței atribuite fenomenului conducerii Ca și trăsăturile personale ale liderului, stilul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
din București a fost închis (1981). 1984-1986 Estimarea și identificarea utilizării iraționale a forței de muncă feminine în cadrul instalațiilor de laminare grea (1984). Studiul factorilor de influență - obstacolele individuale, de grup și organizaționale - asupra gândirii creative (1985). Analiza socio-psihologică a frecvenței accidentelor din Combinatul Siderurgic, a rebuturilor masive, a conflictelor mari apărute între muncitori (unul dintre cele mai interesante aspecte de care ne-am ocupat). Cercetare complexă a influenței spiritului de muncă asupra eficienței și eficacității activității prestate (1986). Studiul rolului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Un alt indicator comportamental este întrebarea: „Cât de des vă rugați lui Dumnezeu în afara serviciilor religioase?”. Este interesant de observat că, spre deosebire de religiozitatea măsurată prin indicatori de credință, care nu variază în funcție de educația sau de vârsta subiectului, religiozitatea măsurată prin frecvența rugăciunilor variază considerabil. În ceea ce privește educația, aproximativ 55% dintre cei cu studii liceale și cei cu studii universitare declară că se roagă zilnic, dar circa 70% dintre cei cu educație gimnazială sau mai puțin fac acest lucru. Similar, 75% dintre cei
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
astfel la aproximativ jumătate din total populație urbană. Deși seriile de date de care dispunem sunt limitate în timp, gradul de informare este relativ stabil, singurele perioade de creștere fiind cele din preajma alegerilor (generale, îndeosebi). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 8. Frecvența informării politice prin canale mediatice În general, cât de des... Deloc Mai rar Doar la alegeri De câteva ori pe an De câteva ori pe lună De câteva ori pe săptămână Zilnic / aproape zilnic ...vă uitați la știri politice și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
aceeași măsură indiferent de opțiunea politică a interlocutorilor (38%), cei care discută ceva mai mult cu persoane cu opțiuni politice diferite (3%) și cei care discută ceva mai mult cu persoane cu același opțiuni (14%). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 9. Frecvența informării politice prin discuții cu ceilalți Cât de des discutați despre politică...? Deloc Mai rar Doar la alegeri De câteva ori pe an De câteva ori pe lună De câteva ori pe săptămână Zilnic / aproape zilnic În general 23 25
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
2005; date la nivel urban) % pe linii; diferența până la 100% reprezintă „nu știu”/„non-răspunsuri” Datele prezentate anterior sursele de informare politică ( REF Ref508769621 \h \* MERGEFORMAT Error! Reference source not found. și REF Ref508769568 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 9) susțin ideea unei frecvențe mai mari a informării prin canale mediatice (preponderent prin televiziune) și comparativ cu canalul interpersonal. Astfel, se informează zilnic de la televizor 36%, de la radio, 15%, din ziare/reviste 12% și doar 7% prin discuții cu ceilalți. Cunoașterea politică poate fi
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
material mai ridicat tind să aibă scoruri mai mari. Ca tendință, valorile indicilor cresc pe măsură ce crește și mărimea localității urbane. Diferențele zonale sunt mici, cu excepția capitalei (caracterizată prin valori mai mari). Am văzut anterior cum anume variază interesul pentru politică, frecvența informării politice mediatice, discuțiile politice și nivelul cunoștințelor politice în funcție de anumite caracteristici sociodemografice ale respondenților. Fenomenele studiate relaționează însă și între ele. De exemplu, nivelul de cunoștințe politice depinde de interesul pentru politică și informarea politică (mediatică sau personală). Această
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
relaționează însă și între ele. De exemplu, nivelul de cunoștințe politice depinde de interesul pentru politică și informarea politică (mediatică sau personală). Această relație de dependență este ilustrată simplu de graficele următoare care arată cum nivelul cunoștințelor politice crește atunci când frecvența informării (indiferent de tip) și interesul pentru politică, atât separat cât și împreună, cresc. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 9. Nivelul cunoștințelor politice în funcție de interes și informare Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Cauze și efecte ale dezinteresului pentru politică Am
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
un individ, cât și credința că poate influența deciziile politice au efecte pozitive asupra interesului pentru politică (ultima are aproape aceeași influență ca toate variabilele sociodemografice împreună); o influență pozitivă mare au, de asemenea, încrederea în instituții și actorii politici. Frecvența informării și discuțiilor politice depinde fundamental de interesul pentru politică, dar este influențată, direct și indirect, de resurse și de eficacitatea politică. Influența interesului pentru politică asupra cunoștințelor politice este aproximativ în aceeași măsură directă și mediată de către informarea și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și de eficacitatea politică. Influența interesului pentru politică asupra cunoștințelor politice este aproximativ în aceeași măsură directă și mediată de către informarea și discuțiile pe temă politică. Nivelul cunoștințelor politice depinde, în principal, de resurse (educație și bunăstare îndeosebi) și de frecvența informării politice (discuțiile pe teme politice au o influență pozitivă, dar puțin sub pragul de semnificație statistică). Indiferent de fenomenul politic investigat (interes, informare, discuții, cunoștințe), nivelul resurselor joacă un rol important. Nivelul de educație și cel al resurselor materiale
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cât și una politică. Tipurile de participare politică sunt clasificate în funcție de criterii diverse (Bădescu, 2001; Nedelcu, 2000; Mureanu, 1999) cum ar fi: gradul de convenționalitate (convenționale versus neconvenționale), gradul de violență fizică asociat (violențe versus non-violențe), legalitate (legale versus ilegale), frecvență (ridicată versus scăzută), eficiență (ridicată versus scăzută), costuri (ridicate versus scăzute), numărul participanților (individual versus colectiv), tipul interesului (personal versus colectiv). Adesea, tipologiile formelor de participare politică uzează de criteriile de convenționalitate și violență, tipurile de participare politică rezultate fiind
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
alte perioade). Pe de altă parte însă formele de participare care presupun costuri și implicare mai ridicate sunt mult mai rare (25% s-au informat de la panouri, 9% au participat la întâlniri cu candidații, 5% au participat la mitinguri electorale). Frecvența cu care se realizează aceste comportamente urmează același patern, discuțiile și informarea mediatică fiind preponderente (forme de participare mediată). Participarea directă, prin întâlniri cu candidații sau participarea la mitinguri, are o frecvență foarte scăzută (foarte probabil și datorită frecvenței mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cu candidații, 5% au participat la mitinguri electorale). Frecvența cu care se realizează aceste comportamente urmează același patern, discuțiile și informarea mediatică fiind preponderente (forme de participare mediată). Participarea directă, prin întâlniri cu candidații sau participarea la mitinguri, are o frecvență foarte scăzută (foarte probabil și datorită frecvenței mai reduse a oportunităților de acest tip). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 13. Participare politică în campania electorală pentru alegerile generale din 2004 În timpul campaniei electorale de la aceste alegeri generale, dvs. ați...? Nu, niciodată
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
electorale). Frecvența cu care se realizează aceste comportamente urmează același patern, discuțiile și informarea mediatică fiind preponderente (forme de participare mediată). Participarea directă, prin întâlniri cu candidații sau participarea la mitinguri, are o frecvență foarte scăzută (foarte probabil și datorită frecvenței mai reduse a oportunităților de acest tip). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 13. Participare politică în campania electorală pentru alegerile generale din 2004 În timpul campaniei electorale de la aceste alegeri generale, dvs. ați...? Nu, niciodată Da, o dată Da, între 2 și 4
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Demonstrație/grevă legală 0 75 78 10 Demonstrație/grevă ilegală 0 0 63 1 Ocuparea unor clădiri/fabrici 0 0 20 0 Blocarea străzilor 0 0 43 1 Greva foamei 0 0 28 1 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Frecvența protestului potențial sau a celui efectiv diferă în funcție de caracteristici sociodemografice ( REF Ref129601090 \h \* MERGEFORMAT Graficul 11). Astfel, sunt într-o măsură mai mare împotriva protestului (anti-protestatari absoluți) femeile, vârstnicii, persoanele mai puțin educate, de etnie maghiară, pensionarii, cei cu venituri
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și în cazul participării la vot. O altă clasificare distinge între următoarele categorii majore de factori care influențează participarea: trăsături individuale ale votanților (resursele socioeconomice: educația, venitul, ocupația etc.), caracteristicile sistemului (sistemul electoral, procedurile și regulile electorale, proporțional sau nu, frecvența alegerilor, rolul partidelor, numărul de partide, separarea puterilor, votul prin poștă etc.) și contextul politic și cultural (mobilizarea venită din partea partidelor, tipul alegerilor, cât de strânsă e competiția, candidații, tipul de campanie: negativă sau pozitivă) (Reitan, 2003). Câteva concluzii ale
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
nivel urban) Interes declarat pentru politică indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q67-73 (interesul declarat pentru viața politică, în general, și cu privire la anumite evenimente politice). Informare politică indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q104-106 (frecvența cu care urmăresc teme politice în media: TV, radio, ziare/reviste). Discuții politice indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q102-103 (frecvența discuțiilor cu persoane cu aceleași opțiuni politice, respectiv opțiuni diferite). Cunoștințele politice indice rezultat din însumarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cu privire la anumite evenimente politice). Informare politică indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q104-106 (frecvența cu care urmăresc teme politice în media: TV, radio, ziare/reviste). Discuții politice indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q102-103 (frecvența discuțiilor cu persoane cu aceleași opțiuni politice, respectiv opțiuni diferite). Cunoștințele politice indice rezultat din însumarea răspunsurilor corecte la 10 întrebări despre numele persoanelor care dețin o anumită funcție, diferite caracteristici ale sistemului electoral, apartenența României la Uniunea Europeană și NATO
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
între 16 și 24 ani, cu experiență în disciplină sportivă de cel putin 5 ani. PEȘ s-au obținut prin stimularea (stimuli electrici cu o intensitate superioară cu 3-4 mĂ pragului motor, o durată de 0,2 ms și o frecvență de 3 Hz) nervului median la nivelul articulației radiocarpiene, bilateral, succesiv și au fost înregistrate utilizând electrozii de culegere C3´, C4´ și referință Fz plasați pe scalp; au fost măsurate latentele undelor PEȘ (P14, N20, P22-25, N25-30, P35, N40, P45
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
în disciplină sportivă de cel putin 5 ani. PEȘ s-au obținut cu ajutorul elecromiografului/potențiale evocate Nihon-Kohden MEP 150, prin stimularea (stimuli electrici cu o intensitate superioară cu 3-4 mĂ pragului motor, o durată de 0,2 ms și o frecvență de 3 Hz) [11] nervului median la nivelul articulației radiocarpiene, bilateral, succesiv și au fost înregistrate utilizând electrozi de suprafață plasați pe scalp [5] conform sistemului 10-20 de plasare a electrozilor EEG, electrodul de referință Fz și electrozii de culegere
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
sistemului 10-20 de plasare a electrozilor EEG, electrodul de referință Fz și electrozii de culegere fiind la 2 cm posterior de C3 (C3´) și C4 (C4´) [10] (Fig. 2, Fig. 3). În înregistrarea răspunsului s-au folosit filtre de joasă frecvență de 10 Hz și de frecvență înaltă, de 5000 Hz. Pentru extragerea potențialului evocat din traseul electroencefalografic de fond, s-a utilizat metodă medierii, prin însumarea a 250-300 răspunsuri evocate. Rezultate Au fost măsurate latentele, amplitudinile și diferite intervale între
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
EEG, electrodul de referință Fz și electrozii de culegere fiind la 2 cm posterior de C3 (C3´) și C4 (C4´) [10] (Fig. 2, Fig. 3). În înregistrarea răspunsului s-au folosit filtre de joasă frecvență de 10 Hz și de frecvență înaltă, de 5000 Hz. Pentru extragerea potențialului evocat din traseul electroencefalografic de fond, s-a utilizat metodă medierii, prin însumarea a 250-300 răspunsuri evocate. Rezultate Au fost măsurate latentele, amplitudinile și diferite intervale între punctele de maxim a undelor PEȘ
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
propriile noastre grupuri de cercetare având în centrul atenției tineri britanici. Pentru a estima timpul petrecut la fiecare categorie de comportament, intervalul de timp a fost înscris pentru fiecare individ (separat pentru zilele lucrătoare și ziua de weekend), prin înmulțirea frecvenței zilnice a evenimentului cu 15 (1 interval = 15 minute). Datele obținute în zilele lucrătoare au fost apoi înscrise în continuare pentru a obține media, în minute pentru fiecare zi. Având în vedere că doar o zi de weekend a fost
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]