11,358 matches
-
avut o singură fată, Doca, care era foarte isteață. Într-o duminică, pe când mama era la biserică, tata la primărie, eu cu Oltea jucam volei în curte, dânsa a pătruns pe furiș în livada de pomi. De acolo, a sărit gardul în grădina de flori, a ajuns în gang și văzând ferestrele larg deschise a pătrund în dormitorul părinților. A răscolit peste tot, a deschis o ladă de zestre, unde într o despărțitură mama ținea bijuteriile, mărgele, coarne, hurmuz și multă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sunete deosebite. Oamenii din sat cunoșteau mersul vremii după strigătele păunului popi... Știau mai cu seamă când vine ploaia, căci glasul păunului o prevestea cu exactitate. Când scoteau jocheii mânjii popii la plimbare prin sat, noi copii ne adăposteam sub gard, în șanț sau intram în ogradă. Ne era tare frică de copitele lor aruncate în goană. În gospodărie, preoteasa muncea enorm. Mâinile ei erau mereu crăpate, de la mulsul oilor și vacilor, de la pregătirea hranei animalelor. Uneori o mai ajuta sora
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vreo "prescură" sau o gură de apă. Eram murdari, obosiți și flămânzi. Pe deasupra s-a mai adăugat o ploaie torențială, care ne-a fugărit în aria șurii. De aici, cu greu, unul câte unul, am luat o la goană, sărind gardul livezii, fără să ne simtă câinii din lanț. Uneori preotul scotea turma sa de oi, de rasă merinos, la păscut, pe toloaca din fața școlii sau pe sesia lui. Trimitea 5-6 băieți din clasele mai mari să le păzească până seara
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
căruță, căci vacile noastre nu erau obișnuite să tragă la jug. Gazda a plâns după noi, ne-a dat ceva de drum și ne-a rugat să-i vizităm în vremuri mai bune. Acasă am găsit pustietate: buruienele crescuseră cât gardul, poarta de la ogradă furată, geamuri sparte, o poartă de la șură căzută în iarbă. Am trecut plângând pragul și-am intrat în odăi. Și mobila era furată. Tata ne încuraja spunându ne mereu, că e bine cât suntem în viață și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la hora satului și ciocnesc ouă roșii între ei și cu fetele. În Ajunul Anului Nou fetele iau trei străchini și ascund sub fiecare câte: un pieptene, o felie de pâine, un pahar mic. Ies apoi din casă la un gard de la livadă cu stâlpi mari. Numără nouă stâlpi și pune palma pe al nouălea. Dacă se-ntâmplă ca stâlpul să fie cu cioturi, având scoarța groasă, înseamnă că alesul inimii sale va fi om bogat. Apoi, cu ochii legați intră
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
s-a dat de câteva ori și el în scrânciob. Și cum "pofta vine mâncând" ne-a prins noaptea în luncă. Veseli am pornit apoi spre casă. Pe aproape, nu mi venea să intru în ogradă. Tata, zărindu-mă printre gard, mi-a zis, oarecum cu ironie: Poate ți-o fi foame! Treci în bucătărie, că mama de când te-așteaptă cu masa gata! Ca o mironosiță m-am strecurat înăuntru și-am început să plâng. Mama s-a uitat lung la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o cutie cu lac și-am ajutat și eu la vopsit, cu pensula cea mare. Ce frumos s-a făcut! M-am rugat de tata să-mi dea voie să chem copiii la huța, dar nu mai era nevoie. Printre gard mulți au văzut "construcția"... Am mers în uliță și le-am zis: Băieți, avem scrânciobul nostru! Au năvălit în ogradă și ne-am dat în scrânciob până ce-a întunecat. N a fost nevoie să mai mergem în luncă. Mă simțeam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu atenție sporită între plăntuțele fragede, dacă nu cumva apare vreo... lighioană. Suceava la Iordan Mi-amintesc cu-nfrigurare ce ierni aspre erau în timpul copilăriei mele, înainte de anii '50... Ningea atât de mult, că, uneori stratul de zăpadă depus, întrecea gardul de la ogradă. Când să ieșim în uliță, trebuia să facem cărări, ore în șir, făcând mormane de zăpadă, alături. De cele mai multe ori, căram cu tărăboanța (roaba) o parte din omăt și-l depuneam în jurul pomilor ca să nu se topească tot
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la pomana porcului. I-am mulțumit și l-am îmbrățișat cu multă recunoștință. El mi-a zâmbit ca între neamuri. Eram doar... cumetri. Dafina Ciubotariului Dintre toate familiile vecine, cea a Ciubotariului era mai apropiată de noi. Ne despărțea numai gardul de la livada de pomi. La început, această familie era destul de numeroasă: soția, Dafina, copiii Ileana, Gheorghe, Marița, Ghenu, Ion și nepotul Aurel (Grigoraș). O duceau bine, datorită meseriei de "Cizmar de lux" al capului familiei. După orbirea sa (din noaptea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Pachița lui Constantin. Când dânsa uneori era ocupată, venea vecina ei, Eughenia. Erau tare pricepute la spălat și curățenie. După spălare, se întindeau pe prund, să se usuce (parțial) ca să nu fie prea grele, la întors acasă. Le întindeam pe gardul de la livadă și ogradă și dacă era soare până seara, se strângeau uscate. Cu rufele era mai complicat. Aveam foarte multe cămăși de-ale tatei (care umbla la serviciu numai național), ițari, mineșterguri (marame), cămăși de-ale noastre, ștergare, așternuturi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în două table) acoperișul era de draniță (șindrilă). Tata a vorbit din timp cu păcurarul și ne-a adus "anume" un butoi mare de păcură. Doi gospodari din sat au dat dranița cu păcură și cu cea rămasă a dat gardul de la ogradă. Îmi plăcea să-i privesc. Arătau ca doi "Scaraoțchi". Numai coarnele le lipseau. Erau negri din creștet până-n tălpi. Aveau haine (salopete) anumite pentru asemenea treabă. Își făceau munca și erau plătiți pe măsură. Deoarece toate casele erau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care se dădea în vânt după trebi, ieșise în livadă după niște lucernă. Dafina, vecina noastră, a venit la ea și-a îndemnat-o să privească la clopotniță. Când m-a zărit acolo sus a înlemnit. S-a apropiat de gardul bisericii și a vorbit cu pălimarul. Acesta a urcat ca o săgeată și mi-a spus doar atât: Dă-te jos, că-i prăpăd! Te-a zărit maică-ta la toacă. Bine mi-a zis tata că: Jocul e o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Cimitirul satului Conform unei fișe Întocmite la 19 aprilie 1967, cimitirul din satul Frenciugi, comuna Drăgușeni, raionul Negrești, situat În afara satului spre Vest, a fost Înființat la 1864 și era administrat de consiliul parohial. Spațiul destinat cimitirului era Împrejmuit cu gard de plasă și măsura 7500 m2. La intrarea În cimitir este amplasată o clopotniță, așezată pe stâlpi de beton. Cimitirul satului Bâcu, Înființat la 1820, era amplasat În curtea bisericii, cu o suprafață de 5800 m 2, Împrejmuit cu gard
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
gard de plasă și măsura 7500 m2. La intrarea În cimitir este amplasată o clopotniță, așezată pe stâlpi de beton. Cimitirul satului Bâcu, Înființat la 1820, era amplasat În curtea bisericii, cu o suprafață de 5800 m 2, Împrejmuit cu gard din plasă de sârmă, donația lui Iordache Gane, era administrat de consiliul parohial. În ambele cimitire erau Înmormântați exclusiv creștinii ortodocși . Biblioteca Inventarul bisericii Întocmit la 28 iunie 1894 ne dezvăluie prezența cărții vechi de la biserică, anume: Evanghelie, 1785; Manual
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
este transferat la parohia Portari, unde În 1950 construiește casa parohială cu patru camere și hol. S-a Înscris la C.A.P. Portari, lucrând alături de enoriașii săi până În 1963. În 1952 repară capital biserica parohială din satul Portari, construiește un gard În jurul bisericii cu o lungime de 700 de metri. Activează la Portari timp de 15 ani. Efectuează lucrări de reparație la casa parohială. Prin ordinul episcopului Partenie Ciopron (4 martie 1962-1 ianuarie 1978) este transferat În 1963 de la parohia Portari-Zăpodeni
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
sunt Întrebuințați pentru amenajarea exterioară a bisericii, instalației electrice În interior și exterior, turnarea trotuarelor bisericii noi și a scărilor de la intrare, constrcția unei Sfinte Troițe la intrarea În curtea bisericii de la drumul județean. Prin contribuții proprii amenajează un nou gard În jurul casei parohiale și a grădinii. Cu ajutorul lui Dumnezeu și Maicii Domnului a continuat lucrările la construcția bisericii În cursul anului 2011. Astfel că a mers cu colecta În satul Frenciugi, unde a strâns 34.400 lei, dar a primit
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
achiziționarea varului pentru pictură ( 8,5 tone); dotarea P.S.I.; curățenia generală din curtea bisericii; pictarea stâlpilor Sfântului Altar; montarea catapetesmei (partea I) și a icoanelor; achiziționarea a patru candele pentru catapeteasmă, de bronz aurit cu email din Grecia Xaxira; construirea gardului Împrejurul bisericii, 280 metri liniari (temelie - 50 cm, stâlpi de țeavă și plasă bordurată zincată); construirea stâlpilor și a porții de la intrarea În curtea bisericii de la drumul județean; parcarea În fața bisericii; achiziționarea unui video proiector pentru biserică; confecționarea unui veșmânt
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
pomi fructiferi, formând astfel o livadă. La casa parohială au fost necesare În cursul anului 2012 unele intervenții, astfel: montarea ușilor de lemn și geamurilor termopan; renovarea holului și casei; izolarea a două camere În exterior; montarea porților metalice; renovarea gardului din fața casei și acoperirea acestuia cu tablă pentru a fi protejat. Încă de la Începutul misiunii ca preot a inițiat unele activități pentru copiii din parohie, cum ar fi: Îndeletnicirea copiilor În confecționarea cruciulițelor din șnur special, desfășurată În fiecare Sâmbătă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Dar visul continua aievea. Maria lui zăcea Într un colț de grădină, cu hainele sfâșiate și smulse de pe trup, cu fața Înțepenită Într-un rictus de groază. Din sânul gol și vânăt ieșea un ciot de suliță. Peste drum, pe gardul de lemn al bisericii, un șir Întreg de bătrâni cu pletele Însângerate atâr nau pironiți În cuie. Îl descoperise și pe tatăl lui, cu fruntea găurită de un piron. Rătăcise ca un nebun prin iadul Însângerat și urcase la curtea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
oare?!) oboseala și neliniștea provocată de primele picături de ploaie. Ce-i drept, erau picături fine, ca atunci când este ceață deasă. Din nou pe asfalt, mai mult la vale (coboram ce urcasem până acolo), în dreptul unei intersecții, aud din spatele gardului unei case: Nene, bicicleta asta-i a mea. Coboară!”. Dacă puștiul tuciuriu care-mi strigase ar fi fost mai mare de 8-9 ani, mi-aș fi făcut griji. Plecasem la orele 8.00 dimineața, ajunsesem la Ruginoasa pe la 12,30
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
câțiva kilometri înainte de mănăstire, oportun și mulțumitor, zării un chioșc datorită căruia (alt avantaj al mersului cu bicicleta), am băut o bere rece, la umbră. Parcursesem 107 kilometri, știam asta fiindcă montasem un kilometraj pe roata din față. Apărură niște garduri din scânduri înegrite de vreme, pe stânga. Imediat văzui o fântână și niște chioșcuri; în dreapta, intrarea în curtea mănăstirii. Aveam o scrisoare de recomandare pentru înoptarea acolo, dar n-aveam cui o arăta. Așteptând, m-am întreținut cu un călugăr
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
închipuit cu ce stare de spirit am intrat în "sat”. Satul era o pădure adevărată, prin care drumul brăzdat de urmele neuniforme și adânci ale roților de căruță, era un chin și pe lângă bicicletă. Pe margini zăream cocioabe cu garduri (mai degrabă schelete de garduri) din leațuri strâmbe din loc în loc, întărite de unul-doi copaci, dar și ăia cu frunzișul rar. Mergeam la deal. La o adică, n-aș fi putut fugi nici înapoi, la vale, din cauza neregularităților drumului, de
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
spirit am intrat în "sat”. Satul era o pădure adevărată, prin care drumul brăzdat de urmele neuniforme și adânci ale roților de căruță, era un chin și pe lângă bicicletă. Pe margini zăream cocioabe cu garduri (mai degrabă schelete de garduri) din leațuri strâmbe din loc în loc, întărite de unul-doi copaci, dar și ăia cu frunzișul rar. Mergeam la deal. La o adică, n-aș fi putut fugi nici înapoi, la vale, din cauza neregularităților drumului, de aceea salutam (cu un respect
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
viiturilor. Ne-am urcat pe el, lăsând bicicletele pe podul de deasupra. Am făcut plajă, supravegheați de niște puști cu undițe improvizate, care chiar au prins câțiva peștișori. Continuând înconjurul spre șoseaua principală, vedeam locuri de neuitat: căpițe de fân, garduri specifice zonei de munte și mai jos lacul, ca fundal fiind pădurea. Fâneața era plină de flori sălbatice, care dau farmecul zonei de munte. În dreapta, pe o stâncă, se zărea motelul. Întorcându-ne pe un asfalt chinuit, am întâlnit
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
pe noi să pedalăm, ca să radieze și mai putenic! Uitam, la intrarea în Boghicea, obiectivul final al plimbării, noroc de o fântână cu cumpănă la care ne-am spălat cu apă rece. Apoi, ne-am odihnit la umbră, lângă un gard. De acolo începură investigațiile despre meșterul lemnar. Așa am aflat despre acel Poșoarcă, un tip șiret și la casa lui. Bicicletele au rămas la umbră, pe malul de vizavi, aproape de localul cu bere și sucuri, lângă curtea omului nostru. George
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]