10,086 matches
-
au existat 3 mari ferme, din care două zootehnice și una de cultură vegetală și pescuit. În localitate există stufăriș, care se poate preta pentru lucrări artizanale. Resursele de apă pe plan local asigura condiții de irigare a circa 30 hectare, la Ciurgău și Șes, existând un bazin cu apă prin cădere, folosit, dar abandonat după 1989. Populația este îmbătrânita, vârsta medie apropiindu-se de 60 de ani. Populația școlară cuprinde circa 25-30 copii cu vârste cuprinse între 1-15 ani, majoritatea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
schi, pescuit sportiv etc. și în organizarea a numeroase drumeții care evidențiază frumusețea naturală a satului, respectiv monumentele istorice și arheologice de pe raza comunei. Din trasele turismului rural nu poate lipsi Rezervatia naturală de la Suatu în suprafață de 9,2 hectare, cu vegetație de stepa și unde se găsește o plantă rară, Astragalus Peterfi [Lintea Pratului], respectiv Lacul artifial de 70 hectare, unde se practică pescuitul sportiv și nici Biserică Unitariana din sec. XIII ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de pe raza comunei. Din trasele turismului rural nu poate lipsi Rezervatia naturală de la Suatu în suprafață de 9,2 hectare, cu vegetație de stepa și unde se găsește o plantă rară, Astragalus Peterfi [Lintea Pratului], respectiv Lacul artifial de 70 hectare, unde se practică pescuitul sportiv și nici Biserică Unitariana din sec. XIII ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata - Calvina din
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și pentru toate serviciile religioase prestate nu a cerut și nu a acceptat bani de la săteni, plata fiind făcută în natură,în special cereale, lucru explicabil datorită sărăciei sătenilor și a lipsei de lichidități. Preotul lucra terenul bisericii (de peste 50 hectare) împreună cu cei trei copii, din care doi viitori ingineri și cite-va persoane angajate (slugi), la care se adaugă tradițională "claca" la plivit și seceriș la care participă, nu mai mult de o zi lucrătoare, fiecare enoriaș. În 1948, silit de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
grâu sau porumb pentru sămânță " povestește M.T de 88 de ani. Fiindcă cei înscriși în Tovărășie au avut pământ puțin, aceștia au intrat în proprietatea obșteasca a satului, respectiv în pășunea satului din Contenit și au arăt circa 20 hectare { din totalul de 110 hectare }, în partea de est, tarlau 53, parcela A -3039 {vezi hartă topografica } mărindu - și astfel " capitalul ". De asemenea, au început să taie brazii din cimitirul nobiliar pentru un sediu pe care nu l-au mai
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
povestește M.T de 88 de ani. Fiindcă cei înscriși în Tovărășie au avut pământ puțin, aceștia au intrat în proprietatea obșteasca a satului, respectiv în pășunea satului din Contenit și au arăt circa 20 hectare { din totalul de 110 hectare }, în partea de est, tarlau 53, parcela A -3039 {vezi hartă topografica } mărindu - și astfel " capitalul ". De asemenea, au început să taie brazii din cimitirul nobiliar pentru un sediu pe care nu l-au mai construit niciodată . Chiar dacă " Tovărășia " nu
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
circa 350 ovine, 250 porci și 800 găini { baza materială era specifică secolului al - XVIII -lea }. Pentru că CAP -ul să aibă un start bun, acesta s-a înființat în primăvara anului 1961 prin preluarea terenurilor de la săteni {circa 1.800 hectare } arate și, în mare parte, semănate cu diverse culturi, inclusiv culturi furajere pentru șeptelul colhozului . La acestea se adaugă un tractor pe senile și trei batoze pentru treierat griu . Zestrea slabă a inventarului gospodăresc adus cooperativei se explică prin înapoierea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
parte, s-a pierdut controlul asupra calității și implicit asupra productivității muncii, iar cointeresarea materială slabă a descurajat orice inițiativă organizatorică și munca de calitate în acest domeniu. Imediat după înființare - pe un teren destinat activității zootehnice de circa 12 hectare, în anul 1961, proaspeții colectiviști au construit din piatră, în partea de vest a satului, pe un teren înclinat și în apropierea unei surse de apă pentru animale, trei grajduri mari pentru bovine și cabaline, respectiv două corpuri de clădire
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
est de izvor. La începutul colectivizării din 1961 s-au început și lucrările de amenanjare a unei culturi de vită de vie, în partea de sud - est a satului, în zona numită " Dealul Lutului ", pe o suprafață de circa 50 hectare de vită nobilă, în baza unui credit de la Bancă Agricole . În timpul operațiilor de terasare săteanul Simon Dănilă a găsit, într-o cană de cositor, un important tezaur monetar aflat în prezent la Muzeul din Gherla. Tezaurul a fost îngropat în jurul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
sol { " la al doilea rînd de hârleț " cum a declarat acesta în fața organelor de miliție }. Tot prin creditare - pe dealul care desparte Aruncuta de satul Soporu de Câmpie numit " Dealul Soporului " - era prevăzut realizarea unei plantații pomicole, de circa 60 hectare, în colaborare cu CAP Soporu de Câmpie, lucrare care nu s-a mai realizat . Activitatea viticola la început a fost foarte bine organizată, existând o brigadă specializată, CAP - ul avînd beciuri pentru păstrarea vinului chiar la baza dealului cultivat { așa cum
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
producție medie de 7 -8 litri / cap de vacă furajata . La grîu, combinele autopropulsate C - 12 și C - 14 realizate de Semănătoarea București avea pierderi la recoltare între 20 - 25 % astfel că producția reală era între 1.500 - 2500 kg / hectar, în condițiile în care producția minimă pentru recuperarea cheltuielilor impunea producții între 3500 - 4000 kg / hectar . Pentru continuarea activității CAP - urile beneficiau de credite, a căror grad de îndatorare creștea de la an la an, obligind partidul să anuleze aceste datorii
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și C - 14 realizate de Semănătoarea București avea pierderi la recoltare între 20 - 25 % astfel că producția reală era între 1.500 - 2500 kg / hectar, în condițiile în care producția minimă pentru recuperarea cheltuielilor impunea producții între 3500 - 4000 kg / hectar . Pentru continuarea activității CAP - urile beneficiau de credite, a căror grad de îndatorare creștea de la an la an, obligind partidul să anuleze aceste datorii . Ultima anulare a datoriilor a fost realizată în anul 1988, însăși Nicolae Ceusescu, exasperat de situație
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de pâraiele-i afluente, pe «direcțiunea de la V. spre E.»; peste Jiul din comuna Tatomirești - mai suntem informați - «se află două poduri stătătoare» "(ibid.)". După cum afirmă tot această sursă academică din 1902, comuna Tatomirești «are o suprafață de 1355 (de) hectare» și «o populație de 1097 suflete»; mai are «două biserici: una în Tatomirești, făcută de Matei Biv-vel-Aga Medelnicerul cu soția sa Anița», în anul 1750, care a fost «reparată, la 1826, de R. Șerban-Filișanu, și, la anul 1886, de d-
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
583 suflete» și «o școală mixtă, ce funcționează din 1874» "(ibid.)". Moșia particulară" Tatomirești, din «jud. Dolj, plasa Jiul de Sus, comuna Tatomirești, aparținând d-nei Filișanu și locuitorilor, aduce venit anual de 54.000 lei (și) are pe dânsa 60 hectare vie și 300 hectare pădure.» "(ibid.)". Turnul de apărare și de locuință al Neamului Herculilor - sau Cula din comuna Tatomirești -, având în temelie un "murus dacicus", înălțându-se pe trei niveluri, un parter și două etaje, îndeplinind funcții «de veghe
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
școală mixtă, ce funcționează din 1874» "(ibid.)". Moșia particulară" Tatomirești, din «jud. Dolj, plasa Jiul de Sus, comuna Tatomirești, aparținând d-nei Filișanu și locuitorilor, aduce venit anual de 54.000 lei (și) are pe dânsa 60 hectare vie și 300 hectare pădure.» "(ibid.)". Turnul de apărare și de locuință al Neamului Herculilor - sau Cula din comuna Tatomirești -, având în temelie un "murus dacicus", înălțându-se pe trei niveluri, un parter și două etaje, îndeplinind funcții «de veghe, refugiu și apărare» (AGCul
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
2005, când podul peste Argeș de la Grădiștea s-a prăbușit și nu a fost reconstruit. Pe teritoriul comunei se găsește Parcul Natural Comana, care este formată din trei păduri: "Călugăreni- Fântânele", "Oloaga - Grădinari", "Padina Tătarului", ce acoperă aproximativ 500 de hectare. Pădurea este dominată de tei, alături de care cresc arțarul, jugastrul, stejarul și frasinul. Speciile protejate din această rezervație sunt lăcrămioarele, ghimpele și bujorul de pădure. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Comana se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
comunei cuprinzând două unități geografice: dealurile aparținând Podișului Getic și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului, care este, de altfel, singurul râu care străbate comuna. Comuna Bărbătești se învecinează cu: Teritoriul administrativ al comunei Bărbătești însumează 3.787 hectare ceea ce reprezintă aproximativ 0,676% din suprafața totală a județului Gorj. Primele atestări documentare în documentele vremii la 1438 menționau ca fratii Dan, Dragomir, Patru și Cornea fii lui Stoian și Stanca Sârbu aveau în stăpânire muntele Bărbat folosit pentru
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
foarte probabil de-a lungul secolelor XII-XIII - a devenit Dobrii-dor. Pe la 1500 însă locuitorii, care vorbeau românește, uitaseră numele slav și își numeau satul „Dobridoru lu’ Iepure”. Dobridorul este un sat mic de câmpie cu o suprafață de 2400 de hectare: „vatra satului” ocupă aproximativ 200 de hectare. Este așezat pe drumul care leagă comunele Moțăței și Plenița, la 34 km nord de Dunăre și de Calafat. Este străbătut de pârâul Cristalinul (sau Balasanul) care, din cauza mersului sinuos, este poreclit de
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
a devenit Dobrii-dor. Pe la 1500 însă locuitorii, care vorbeau românește, uitaseră numele slav și își numeau satul „Dobridoru lu’ Iepure”. Dobridorul este un sat mic de câmpie cu o suprafață de 2400 de hectare: „vatra satului” ocupă aproximativ 200 de hectare. Este așezat pe drumul care leagă comunele Moțăței și Plenița, la 34 km nord de Dunăre și de Calafat. Este străbătut de pârâul Cristalinul (sau Balasanul) care, din cauza mersului sinuos, este poreclit de localnicii olteni „Coțobâțul”. De-a lungul văii
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
de ani: 892 persoane. O analiză a repartiției populației pe mari grupe de vîrstă arată ca numărul de tineri a scăzut, in timp ce segmentul populației de vîrstă a treia a crescut. Comuna Negomir are o suprafață de 5.351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
O analiză a repartiției populației pe mari grupe de vîrstă arată ca numărul de tineri a scăzut, in timp ce segmentul populației de vîrstă a treia a crescut. Comuna Negomir are o suprafață de 5.351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
populației pe mari grupe de vîrstă arată ca numărul de tineri a scăzut, in timp ce segmentul populației de vîrstă a treia a crescut. Comuna Negomir are o suprafață de 5.351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale comunei sunt: - resurse
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
vîrstă arată ca numărul de tineri a scăzut, in timp ce segmentul populației de vîrstă a treia a crescut. Comuna Negomir are o suprafață de 5.351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale comunei sunt: - resurse vegetale: pășuni, fînețe naturale și
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
tineri a scăzut, in timp ce segmentul populației de vîrstă a treia a crescut. Comuna Negomir are o suprafață de 5.351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale comunei sunt: - resurse vegetale: pășuni, fînețe naturale și păduri - resurse minerale: din analiza
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
se vede doar o dungă mai întunecată ,de verdeață, cu pete albe printre pomi, de la pereții caselor. Aspectul pozitiv al modificărilor climaterice prezentate mai sus a fost totuși plantarea dunelor de nisip cu salcâmi, prin 1890, pe vreo 100 de hectare, pădurea rezultată fiind devastată după retrocedare, dar s-a refăcut totuși din rădăcinile rămase. Până în 1960, când s-a înființat CAP-ul din Covei, la nord de sat a existat un loc numit Braniște, termen care în slavonă înseamnă loc
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]