9,028 matches
-
era de 5 metri. Pentru cele patru figuri de copii, sculptorița căutase și găsise chipuri emblematice printre elevele Școlii Normale „Mihail Sturdza” din Iași, deși gazetarii epocii afirmau că de fapt figuile feminine reprezintă fetele reginei: prințesele Marioara, Elisabeta și Ileana, iar copilul din afara grupului (românii din afara granițelor) era simbolizat de către micul principe Mircea, care murise în anul 1916 la începutul războiului și rămăsese în mormânt la București. Monumentul Unirii a fost inaugurat în ziua de 29 mai 1927, la ora
Monumentul Unirii din Iași () [Corola-website/Science/307916_a_309245]
-
simbolizat de către micul principe Mircea, care murise în anul 1916 la începutul războiului și rămăsese în mormânt la București. Monumentul Unirii a fost inaugurat în ziua de 29 mai 1927, la ora 10,15, în prezența reginei Maria, a principesei Ileana (fiica regelui Ferdinand I), precum și a principesei Elena (soția principelui Carol) cu micul principe moștenitor Mihai (viitorul rege Mihai I al României). Absența regelui Ferdinand a fost justificată prin faptul că acesta era grav bolnav, el urmând să moară la
Monumentul Unirii din Iași () [Corola-website/Science/307916_a_309245]
-
1989 s-au reinscripționat din nou anii 1916-1919. Deasupra anilor se afla stema regală a României, care a fost și ea dată jos. Statuia a fost dezvelită în duminica zilei de 29 mai 1927 în prezența reginei Maria, a principesei Ileana (fiica regelui Ferdinand I), precum și a principesei Elena (soția principelui Carol) cu micul principe moștenitor Mihai (viitorul rege Mihai I al României). Absența regelui Ferdinand a fost justificată prin faptul că acesta era grav bolnav, el având să moară la
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
este un film de comedie românesc din 1981, regizat de Nicolae Corjos. Rolurile principale au fost interpretate de Sebastian Papaiani, Mimi Enăceanu, Adela Mărculescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Ileana Stana Ionescu și Adina Popescu. Filmul relatează o criză conjugală a soților Romeo și Julieta Ionescu, care se poate finaliza foarte ușor printr-o despărțire. Romeo intentează soției o acțiune de divorț având un aliat în mama sa. Împotriva lui
Alo, aterizează străbunica!... () [Corola-website/Science/308386_a_309715]
-
domeniul pisciculturii, și Julieta Ionescu (Adela Mărculescu), telefonistă, locuiesc într-un apartament de la etajul 5 al unui bloc din București. Cei doi soți au trei copii: Bogdan, Oana și Alexandru. La etajul de dedesubt se află apartamentul mamei lui Romeo (Ileana Stana Ionescu), o femeie rea de gură care nu o place deloc pe nora sa. Într-o după-amiază geroasă de iarnă, pe când se întorcea cu mașina de la munte unde participase la o ședință de „reciclare” cu conducerea, Romeo ia o
Alo, aterizează străbunica!... () [Corola-website/Science/308386_a_309715]
-
după o luptă judiciară mediatizată, i s-a restituit cetățenia, la timp, pentru a putea agita ferm împotriva războaielor balcanice din 1912-1913. În anul 1913 s-a căsătorit din nou, cu militanta socialistă română Alexandrina (Adina) Alexandrescu (cunoscută și ca Ileana Pralea), profesoară de matematică, prietenă cu C.Dobrogeanu Gherea și cunoscută a lui I. L Caragiale, și care fusese în trecut soția activistului narodnic basarabean Filip Codreanu. În anii 1912-1913 alături de Ecaterina Arbore, Ion C. Frimu, Mihail Gheorghiu Bujor a
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
senzația unei lumi muzicale românești, uniforme. În acest context, manelele nu au fost inițial văzute ca o alternativă la direcția oficială (deci, pasibile de cenzură), ba chiar câteva piese au fost înregistrate pe discuri Electrecord în anii 1970-1980: Romica Puceanu - „Ileană, Ileană”, „Șaraiman”; Gabi Luncă - „Răpirea din Serai” ș.a. În schimb, primii ani optzeci au marcat nașterea muzicii bănățene, o reacție la omniprezenta muzică populară promovată de stat. Noul gen era inspirat din muzica pop sârbească și a fost interzis pentru
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
unei lumi muzicale românești, uniforme. În acest context, manelele nu au fost inițial văzute ca o alternativă la direcția oficială (deci, pasibile de cenzură), ba chiar câteva piese au fost înregistrate pe discuri Electrecord în anii 1970-1980: Romica Puceanu - „Ileană, Ileană”, „Șaraiman”; Gabi Luncă - „Răpirea din Serai” ș.a. În schimb, primii ani optzeci au marcat nașterea muzicii bănățene, o reacție la omniprezenta muzică populară promovată de stat. Noul gen era inspirat din muzica pop sârbească și a fost interzis pentru caracterul
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
data de 3 august 1903, fiind al patrulea copil al cuplului princiar Ferdinand și Maria. La nașterea sa, fratele mai mare, Carol, avea 10 ani, iar surorile sale - Elisabeta și Mărioara - 9, respectiv 3 ani. A mai avut o soră - Ileana, născută în 1909, și un frate - Mircea, născut în 1913 și mort prematur, în 1916. Prințul Nicolae a fost botezat de țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. În ""Povestea vieții mele"", Regina Maria l-a prezentat în cele mai
Nicolae, Principe al României () [Corola-website/Science/303134_a_304463]
-
Greciei. Tot în 1921 are loc și căsătoria lui Carol cu principesa Elena, fiica regelui Greciei, iar în 1922 tovarășa sa de distracții Mignon se mărită cu regele Alexandru I al Iugoslaviei. Rămas acasă numai cu sora sa mai mică, Ileana, prințul descoperă în ea un bun camarad cei doi petrecând din ce în ce mai mult timp împreună. În anul 1920, Regina Maria primește în dar, din partea orașului Brașov, Castelul Bran. Nicolae și Ileana îndrăgesc din prima clipă locul, prințul având propria sa cameră
Nicolae, Principe al României () [Corola-website/Science/303134_a_304463]
-
al Iugoslaviei. Rămas acasă numai cu sora sa mai mică, Ileana, prințul descoperă în ea un bun camarad cei doi petrecând din ce în ce mai mult timp împreună. În anul 1920, Regina Maria primește în dar, din partea orașului Brașov, Castelul Bran. Nicolae și Ileana îndrăgesc din prima clipă locul, prințul având propria sa cameră în Bran. După ce regina termină de amenajat locuința, cei trei își vor petrece aici câteva săptămâni din vară în fiecare an. Tot în această perioadă apar și unele mici zvonuri
Nicolae, Principe al României () [Corola-website/Science/303134_a_304463]
-
de la Jilava, unde, în 1963, a devenit formal informator (calificat în această calitate ca "mediocru" și abandonat în final), Ion Negoițescu s-a căsătorit a doua oară cu Aurelia Ionescu, ce i-a fost soție până în 1977. A treia soție, Ileana Vidrașcu, zisă Ua, era fiica lui Gheorghe Vidrașcu, fost ilegalist, apoi nomenclaturist de frunte, care a deținut printre alte funcții și pe cele de vicepreședinte al Consiliului de miniștri și primar al Ploieștiului. Relația lui Negoițescu cu Ua s-a
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
activist, a simpatizat cu Juan Peron; există elemente care neagă existența acestor simpatii: Traduceri și note de: Irina Dogaru, Cristina Hăulica și Andrei Ionescu - Editura Polirom, 2006 Traducatori: Cristina Hăulică, Andrei Ionescu - Editura Polirom, 2006 Traducere, postfață și note de Ileana Scipione - Editura Polirom, 2005
Jorge Luis Borges () [Corola-website/Science/302356_a_303685]
-
valabilă, dar laică”, despre patriotism și dragoste de oameni. Filmul a fost realizat pe o peliculă alb/negru (4531 de metri), în format cinemascop. Echipa tehnică a fost formată din operatorul Ovidiu Gologan (imagine), Giulio Tincu (decoruri), Ovidiu Bubulac și Ileana Oroveanu (costume), Theodor Grigoriu (muzică), Anușavan Salamanian (coloană sonoră), Yolanda Mântulescu și Dan Naum (montaj). Filmările s-au realizat în mai multe locații; sediul comandamentului diviziei a fost amenajat în castelul Bánffy de la Bonțida. Rolurile principale au fost interpretate de
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
dovedit multă responsabilitate și profesionalism, urmând tradiția și exemplul creatorilor de școală de la început de secol. Dintre aceste cadre didactice trebuie menționați profesorii: Tudor Nicolae, Cărămidă Aurel, Ciucă Gheorghe, Nicolae Emil, Barbu Gheorghe, Dicu Dorel, Barbu Anisia, Mazilu Constanța, Ciucă Ileana, Păunescu Gheorghe, Dicu Georgeta, Vâlcoci Vasile, Necșuleu Ilie, Slabu Maria, Băjan Paula, precum și învățătorii: Mazilu Petre, Popescu Nicolae, Nicolae Rozalia, Ion Mihăescu, Pecingine Ion, Păunescu Elisabeta, Popescu Lucia, Stănciulescu Aurel, Dicu Nicolae, Giuran Steliana, Stănciulescu Aurelia, Dicu Ion, Dicu Marielena
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
către Scaunul Brașovului. În 1920, Consiliul Orășenesc Brașov a donat castelul Reginei Maria a României, în semn de recunoștință față de contribuția sa la înfăptuirea Marii Uniri. La moartea Reginei, în 1938, castelul a fost moștenit de către fiica sa preferată, principesa Ileana, căsătorită cu un membru al fostei familii imperiale de Habsburg. După 1948, a fost naționalizat și a intrat în proprietatea statului român. Castelul a fost deschis vizitelor publice începând cu 1956, fiind amenajat ca muzeu de istorie și artă feudală
Castelul Bran () [Corola-website/Science/302060_a_303389]
-
castelul este retrocedat legal moștenitorilor din familia de Habsburg. Cu toate acestea, statul român, prin Ministerul Culturii, îl va administra tranzitoriu și în următorii trei ani. La data de 1 iunie 2009, castelul intră pe deplin în posesia moștenitorilor Principesei Ileana: Arhiducele Dominic de Habsburg, Arhiducesa Maria Magdalena Holzhausen și Arhiducesa Elisabeta Sandhofer. Inițial, Castelul Bran a fost o cetate militară de apărare, având la bază forma unui patrulater neregulat. În timp, cetatea a suferit numeroase modificări, printre care: adăugarea turnului
Castelul Bran () [Corola-website/Science/302060_a_303389]
-
punct de vedere strategic. În prezent, în muzeul de patru etaje sunt expuse colecții de mobilier, costume, arme și armuri, iar Domeniul Bran cuprinde, de asemenea, Parcul Regal cu cele două lacuri, Casa de ceai, Casa administratorului și Casa Principesa Ileana. În anul 2000, Castelul Bran a fost revendicat de Arhiducele Dominic de Habsburg și de surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen și Elisabeth Sandhofer, moștenitorii principesei Ileana, de la care castelul fusese în 1948 trecut în proprietatea statului. În luna mai 2006
Castelul Bran () [Corola-website/Science/302060_a_303389]
-
Parcul Regal cu cele două lacuri, Casa de ceai, Casa administratorului și Casa Principesa Ileana. În anul 2000, Castelul Bran a fost revendicat de Arhiducele Dominic de Habsburg și de surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen și Elisabeth Sandhofer, moștenitorii principesei Ileana, de la care castelul fusese în 1948 trecut în proprietatea statului. În luna mai 2006, aceștia au devenit proprietarii castelului și ai domeniului aferent, în urma unei decizii guvernamentale de retrocedare. Statul român a păstrat administrarea castelului pentru încă 3 ani, până în
Castelul Bran () [Corola-website/Science/302060_a_303389]
-
Carol al II-lea (1930 - 1940), primul rege al dinastiei născut pe pământ românesc și primul botezat în religia ortodoxă. În 1921, la Foișor, s-a născut fiul său, regele Mihai I. În 1921, are loc la Peleș, nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II-lea, la care participă o mulțime de personalități ale vremii, inclusiv Nicolae Iorga. Doi ani mai târziu au loc serbările semicentenarului castelului Peleș (50 de ani de la începerea lucrărilor). Castelul a rămas reședință
Castelul Peleș () [Corola-website/Science/302059_a_303388]
-
micimea scopului lor, unilateralitatea și fixitatea de marionetă a personajelor satirizate, prinse sub lupa nemiloasă a atacului satiric și păstrate în nemișcare, ticurile verbale, automatismele, poantele, încurcăturile, amplificate cu inventivă ingeniozitate de regizorul Alexandru Tocilescu și interpreții Teatrului de comedie." (Ileana Berlogea, Scînteia, 21 noembrie 1980) "Concursul de frumusețe canină care declanșează pasiunile furibunde ale notabilităților unui orășel este investit treptat, într-un subtil crescendo, cu atribute alegorice care ascund, de fapt, sub cascada strălucitoare a replicilor, o inclementă meditație despre
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
nelipsită de o undă lirică, beneficiind de simplitate, cât și de ironia specifică omului simplu, piesa se integrează teatrului politic propunând în termeni convingători o meditație intimă asupra necesității de a fi tu însuți întotdeauna, judecând realitatea în termenii adevărului." (Ileana Lucaciu, Săptămîna, 26 decembrie 1980) "Realitatea complexă în care trăim nu se poate rezolva comod după cunoscuta schemă a happy-end-ului, viața e compusă și din accidente, întâmplări pe care uneori nu le putem stăpâni și care pot avea consecințe nedorite
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
1011, Veneția - d. 1046, Albă Regală) a fost al doilea rege al Regatului Ungariei, fiul dogelui venețian Pietro Ottone Orseolo al III-lea și al ficei marelui principe Géza pe care diverșii autori o pomenesc uneori cu numele Gizella, alteori Ileana sau Maria. Tatăl său a fugit în anul 1026 la Constantinopol din cauza unei rebeliuni care a avut loc în Veneția, în timp ce el și-a găsit refugiu în Ungaria, la curtea unchiului său, regele Ștefan I. Acolo tânărul , în vârstă de
Petru Orseolo () [Corola-website/Science/302654_a_303983]
-
De Libera, Alain, "Cearta Universaliilor", traducere de Ilie Gyurcsik și Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 1998. De Libera, Alain, "Gândirea Evului Mediu", traducere de Mihaela și Ion Zgărdău, Editura Amarcord, Timișoara, 2000. Gilson, Étienne, "Filozofia în Evul Mediu", traducere de Ileana Stănescu, Editura Humanitas, București, 1995. Jean Jolivet, "Abélard ou la philosophie dans le langage, présentation, choix de textes, bibliographie", Éditions Universitaires Fribourg Suisse, Éditions du Cerf, Paris, 1994. Mesaroș, Claudiu, "Filosofii cerului. O introducere în gândirea medievală", Editura Universității de
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
Primul lor copil s-a născut la numai nouă luni și cinci zile de la căsătoria lor, este vorba despre "principele Carol", născut la castelul Peleș, în 1893. A urmat apoi "principesa Elisabeta" (1894), "principesa Maria" (1900), "principele Nicolae" (1903), "principesa Ileana" (1909) și "principele Mircea", născut în ianuarie 1913. Relațiile dintre părinți și copii în familia regală Ferdinand și Maria au fost în aparență normale, dar în fapt atât regele cât și regina nu s-au implicat în educația copiilor regali
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]