10,131 matches
-
omori părinții”, „dacă ne-ai iubi n-ai face așa ceva”, „ești rușinea familiei” sunt mijloace care cultivă vinovăția. Dramatizarea traumatizantă a micilor greșeli făcute de copil constituie o altă cauză. Părinții recurg la tot felul de scenarii pentru a-l impresiona pe copil, care merg până a-l face să creadă că va merge la închisoare, sau că va pedepsit cumplit de Dumnezeu. Pedepsirea repetată prin privațiuni de lungă durată, impregnarea precoce cu angoasa păcatului, obligația de a spune totul urmată
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mierlă, sub cortul penelor,/ căzută în vis// De pe câmpia mea, nu mai arunc/ cu fluturi mari, acolo unde ești, să-mi afli/ frumusețea// Așa voi muri uitând Hesperara...” (Uitare). Poate cel mai bun volum de versuri al său, Gențiane (1979), impresionează prin ritmul halucinat, intens ori, dimpotrivă, somnolent, al confesiunii, prin regăsirea (parțială) a unei inocențe a emoției. Poeziile, majoritatea mai scurte - elegii, „prevestiri”, „inscripții” ori „amurguri” -, alcătuiesc un fel de jurnal de emoții și imagini fulgurante, în care se citește
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
de răcoreală). Dacă Hronic și Zburătorul de larg, ambele tipărite în 1965, sunt cărți ratate, ilustrând conjunctural o tematică socio-politică, din volumul Pădurea de cleștar (1967), și el eclectic, se reține ciclul Circul și poemele cu pitici, dedicate copiilor, care impresionează prin prospețimea limbajului și umorul naiv. În Țărmul singuratic (1968) clasicizarea se produce, s-ar spune integral, la nivelul universului, tematicii, tonalității, stilului. Poemele, construite pe un rudiment epic, sunt plasate în Antichitatea latină, iar formula poetică are simplitatea versificației
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
din texte scurte, scrise pentru a fi jucate de amatori, școlari sau adulți, resimte din plin efectele ideologizării. Astfel, în piesa Într-o seară de toamnă (1963) o tânără ilegalistă reușește să îi înduplece pe soldații însoțitori să o elibereze, impresionându-i prin puritatea ei morală. SCRIERI: Avantajul de a fi câine, București, 1938; Pagini de istorie contemporană - Doctorul Lupu, București, 1938; Cântece de suferință și biruință, pref. Ion Pas, București, 1946; Mai multă omenie..., București, 1947; Spovedania unui atom, București
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
învățatului, Buddha l-a întrebat: „Cît de mult socotești că te-ai apropiat de doctrină, extrăgând-o de-a dreptul din cunoașterea întemeiată pe meditație?”. Ărăḍa Kălăma a răspuns că a ajuns până la Sfera Meditației asupra nimicului. Ceea ce l-a impresionat pe Buddha a fost insistența maestrului ca orice discipol să experimenteze pe cont propriu pentru a se putea convinge personal de adevărul învățăturii sale, al cărei scop era atingerea unei forme de transă obținută prin concentrare. Instruit de Kălăma, Gautama
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și a morții, a eternelor întrebări legate de sensul existenței în lume, devenind un adevărat poem filosofic. George Călinescu consideră că balada Miorița reprezintă unul dintre cele patru mituri fundamentale ale românilor simbolizând „existența pastorală a poporului român” Balada Miorița impresionează prin câteva aspecte uimitoare prin originalitatea și aria lor de cuprindere: 1. simplitatea subiectului care nu exclude bogăția și profunzimea ideilor, a sentimentelor și a mesajului;2. alegoria moartenuntă;3. atitudinea ciobanului moldovean în fața morții;4. frumusețea și autenticitatea portretului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mamei care își caută feciorul dispărut. Prin reluarea alegoriei și în final, tensiunea sufletească nu scade, ci ea se menține la intensitatea pe care a atins-o în punctul culminant, ca urmare a absenței deznodământului. 2. Motivul alegoriei moarte-nunta. care impresionează prin semnificație, cât și prin realizarea artistică, conține sensul profund al baladei și tema ei fundamentală. Prin alegorizare, moartea este văzută ca o nuntă de proporții cosmice, impresionante, cu participarea masivă a tuturor elementelor naturii. Alegoria conține o suită de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
aflate la diferite grade ale metaforizării și personificării devine un cadru natural propice exteriorizării trăirilor interioare, în deplină concordanță cu acesta. 3. Frumusețea baladei "Miorița" constă și în atitudinea, unică în felul ei, a ciobanului moldovean în fața morții, atitudine ce impresionează și dă farmec și valoare întregii creații. Atitudinea sa se desprinde din dispozițiile testamentare pe care i le transmite mioarei năzdrăvane, și nu din faptele sale, deoarece baladei îi lipsește deznodământul și nu știm cum ar fi reacționat păstorul moldovean
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tăiat amândouă picioarele. Asta pot să spun despre el. La Jilava ați stat mai mult sau erați doar În tranzit? În tranzit eram, că Jilava era o Închisoare de tranzit. Acolo am stat doar câteva luni. Dar acolo m-au impresionat iehoviștii... Eu sunt ortodoxă din neam, dar iehoviștii, care au preferat În timpul războiului să stea În Închisoare decât să se ducă pe front, m-au impresionat... Ei au avut dăruirea ca să se scoale la 3, la 4 noaptea, să curețe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o Închisoare de tranzit. Acolo am stat doar câteva luni. Dar acolo m-au impresionat iehoviștii... Eu sunt ortodoxă din neam, dar iehoviștii, care au preferat În timpul războiului să stea În Închisoare decât să se ducă pe front, m-au impresionat... Ei au avut dăruirea ca să se scoale la 3, la 4 noaptea, să curețe burțile, ca să ne Îmbunătățească arpacașul. Asta am apreciat... A fost un gest creștinesc care l-am apreciat la ei. Erau mulți? Cu noi În celulă, nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acelea, nu, dar n-o murit prea multe... Soarta lor le-a pecetluit să rămână acolo... Puteți face o comparație Între regimurile de detenție din Închisorile În care ați fost? Peste tot era la fel. Singura Închisoare care m-a impresionat după filmele și cărțile pe care le-am citit a fost Piteștiul... Am ajuns seara, era curățenie... Ce să vă spun? Aveau tălpici și deținuții de drept comun, așa am auzit, și lustruiau coridoarele și mozaicul de străluceau. Cum erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era abisul acela din prima și a doua zi... Încet, Încet... mi-aduc aminte că În celula de la Securitatea Veche, a doua zi am văzut pe un perete liniuțe trase, nume și mesaje scrise... Eu le ziceam răboaje. M-a impresionat un răboj la care am numărat 273 de liniuțe. Asta Însemna nouă luni. Și sigur, mă gândeam și eu: nouă luni e posibil să fii ținut aici În bătăi și foame și În frig? Era frig acolo? Da, nu exista
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
după ce-mi dădea medicul tratamentul și le făceam tratament la bolnavi... Aveam un salon cu TBC-iști bătrâni și bolnavi de mult, unde le făceam injecții, una după alta... Adică tot timpul eram acolo la ei. Și m-a impresionat suferința lor nemaipomenit. Aicea erau oameni care aveau regim și În primul rând le dădea lapte mai mult, dar nu mai puteau să mănânce. Și erau conștienți că sunt contagioși și spuneau: „Puștiule, asta este sticla și castronul meu din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acoperită cu stuf, cu trestie și n-avea plafon. La muncă ne scotea la dig și din cauza muncii de acolo am devenit inapt fizic, că aveam doar 49 de kilograme. Și mi-aduc aminte de o-ntâmplare care m-a impresionat deosebit. Mergeam la dig, lucram acolo, aveam normă. Trebuia să faci trei metri cubi și 60 și să Îi cari cam la o sută de metri cu roaba. Eu tot făceam propagandă printre deținuți: „Băi, nu vă puneți mintea cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
avut loc procesul și cum s-a desfășurat? Vă mai amintiți? Înspre toamna lui ’49 a avut loc procesul... În condiții civilizate, ne lua pe rând, fiecare se vedea că recunoaște ceea ce-a spus la Securitate... Audiența chiar era impresionată, așa mi-aduc aminte... Și vedeam și completul de judecată că era impresionat, probabil de tinerețea noastră, pentru că mai mult de jumătate eram minori la arestare... dar, Între timp, unii devenisem majori, de 18 ani, dar nu toți! Încă doi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lui ’49 a avut loc procesul... În condiții civilizate, ne lua pe rând, fiecare se vedea că recunoaște ceea ce-a spus la Securitate... Audiența chiar era impresionată, așa mi-aduc aminte... Și vedeam și completul de judecată că era impresionat, probabil de tinerețea noastră, pentru că mai mult de jumătate eram minori la arestare... dar, Între timp, unii devenisem majori, de 18 ani, dar nu toți! Încă doi sau trei erau tot minori și la proces. Și Vișovan a fost șeful
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
săptămâni, am avut procesul. Ce amintiri aveți din procesul dumneavoastră? Era practic o mascaradă. Că totul, totul absolut, era definit deja de Securitate și ceea ce-ți era trecut În dosar de aia a avut parte fiecare... Ce m-a impresionat pe mine a fost amploarea care era... Pentru că zâlnic-zâlnic s-or judecat procese. Și erau numai și numai elevi, numai și numai copii, n-o fost printre ei o’meni... Doar câte unul, cum o fost la noi, la Sighet
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Că, totuși, alimentația deja la Târgșor era schimbată față de ce-am avut prin alte părți... „Dar el nu va rezista dacă nu va fi ajutat. Și cu acest pahar de lapte, dacă se poate, să fie ajutat”... Și l-a impresionat pe director, Încât i-a admis să i se aducă de către o doică din sat un pic de lapte... Și sigur că n-a fost chiar lapte-lapte, că În el mai punea și o vitamină, un pic de calciu, de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
el venise la procesul copiilor lui, că era și băiatul lui, Ionică Aldea, de 12 ani... A fost și el condamnat la un an de zile. Vă dați seama? 12 ani a avut! Aicea am văzut Într-adevăr... Te-o impresionat până unde o putut să ducă ura, reaua-voință, domne, distrugerea, practic, a unui om... Ce-ai avut, pentru Dumnezeu, cu copilul ăla de 12 ani!? Să-i pui cravata de pioner la gât, să i-o strângi, să-l gâtui
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Când au Început demascările? După câteva zile o Început demascările. Aveau o cameră alături și-acolo trebuiau să spună: le dădea hârtie, creion și să scrie. Ce fel de lucruri trebuiau să spună deținuții În demascările lor? Ce v-a impresionat cel mai tare? Păi, alea În care Își blamau părinții, biserica, religia... Asta era la ordinea zilei. Cam cât timp a durat până ați fost considerați reeducați? Destul de mult... Două-trei luni. Până prin aprilie 1950. Unde ați fost dus după ce au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pentru țară, să nu așteptăm să vină străinii să lupte pentru noi”. Și zice: „În alte țări mult mai mulți au fost parașutați, care-au voit să meargă să lupte... Românii au fost cei mai slabi”. Și așa m-a impresionat... Deci era un naționalist. Și tare m-a rugat ca să nu le spun celorlalți din familie și nici la rude, pentru că el nu o să lase să fie prins viu și de la el n-o să se afle. Și i-am spus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Domnu’ gardian! Să vină doctorul iute, că moare cineva!”. Iar răspunsul pe care-l primeau era: „E..., bă! Și ce? Nu poate muri fără doctor?”. Cam asta era asistența medicală, să știți... Și a fost un eveniment care m-a impresionat În mod deosebit... Am fost chemați Într-o zi vreo patru-cinci deținuți și Întrebați dacă era cineva dintre noi preot. Cum nu era nici unul, ne-au scos afară și ne-au urcat Într-o căruță, unde era o ladă cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai erau niște mormane de pământ, unde se vedea că mai fuseseră Îngropați niște oameni... Și ne-au pus să facem o groapă, În care am pus coșciugul acela... Nu știu până azi cine era acel deținut mort... M-a impresionat așa... Cine-o fi fost? Cine s-o fi gândit la el? Pe cine o fi lăsat În urma lui? În timpul acestei detenții ați avut vreun contact cu familia? Corespondență, pachet? În toată această perioadă cât a durat ultima mea detenție
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
spuneam când eram numa’ noi doi... Păi mă bătuse destul, cât mă-sa să mă mai bată? Între noi era pe viață și pe moarte toată asta... Probabil că mi-a dat pachetul ăla și de frică sau l-am impresionat pur și simplu, pentru că eram și eu uimit... Mureau mulți În lagăr? În fiecare zi mureau. Nici hainele nu le lăsau pe cei care mureau, că ziceau că sunt la număr ălea, că erau În gestiune... Mortu’ era Învelit cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să mai minți cât vei trăi. Istoria a fost cunoscută. Și din ziua aceea a luat naștere vorba cu „Ha purile de ghicit“. În lumea incultă, care a făcut popularitatea d rului Drasch, făceau mare efect medicamentele acestuia. În special impresiona un purgativ cu materii colorante, care colora în negru materiile evacuate. Oamenii simpli, cari vedeau dejecțiile negre, rămâneau entuziasmați și spuneau: Ăsta doftor, iată ce fel de doctorii îți dă, că-ți scoate toată răutatea din trup. Negreala asta e
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]