8,714 matches
-
toamnă (fragment) de George Topârceanu A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor Cu acorduri lungi de lira I-au răspuns fânețile Toate florile șoptiră, Întorcându-și fetele Un salcâm privi spre munte Mândru că o flamura. Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. Mai tarziu o coțofana Fără ocupație A adus o veste n goana Și-a făcut senzație.\ Cică-n munte, la povarna, Plopii și rasurile Spun că vine-un
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mustățile de ață. Alți gândaci mărunți și roșii, Care-și poartă fiecare Ochelarii pe spinare, Dorm la soare, somnoroșii! Iar pe-un fir de păpădie Ce se-nalță drept din iarbă, Suie-un cărăbuș cu barbă, În hăinuța aurie. Suie mândru și grăbit, Să vestească-n lumea mare: „Preacinstita adunare Primăvară a sosit!”. Cântec de primăvară de St. O. Iosif Înfloresc grădinile Ceru-i că oglindă; Prin livezi, albinele, Și-au pornit colinda... Cântă ciocârliile Imn de veselie Fluturii cu miile
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
gata! Unde-i școală, nu i tocmeala!” Îmi vorbește tata. „Să înveți, să fii cuminte, Fapta-ți da răsplată; Ești școlar de-acum 'nainte” Zice iarăși tata. Și spre școală mă conduce Soarele cât roată! Și cotim pe la răscruce, Tare mândru-i tata! Școlărită de Stelian Filip Față a-nvățat să scrie Gaze negre pe hârtie, Ce îi joacă dinainte, Rânduite în cuvinte Face gărgărițe mici Și bondari, si licurici, Si pe-alocuri, măi mărunte, Pune virgule și puncte Iar ca
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cercetărilor ornitologice în regiunea Iași Lucrarea de față contribuie la inventarierea speciilor existente în prezent pe teritoriul orașului Iași, evidențiind influența impactului antropic asupra efectivelor speciilor de păsări. Prezentăm în continuare câteva cercetări întreprinse în scopul cunoașterii avifaunei urbane. Constantin Mândru publica în 1962 studii zoogeografice și observații asupra laridelor din zona Iași "Laridele din Moldova cu observații speciale în regiunea Iași" I. Ion și N. Valenciuc își aduc contribuția la cunoașterea avifaunei în lucrarea "Caracteristicile densității păsărilor din bazinul cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
laridelor din zona Iași "Laridele din Moldova cu observații speciale în regiunea Iași" I. Ion și N. Valenciuc își aduc contribuția la cunoașterea avifaunei în lucrarea "Caracteristicile densității păsărilor din bazinul cu pomi de la Bucium Iași" A. Papadopol și C.V. Mândru în lucrarea "Contribuții la cunoașterea păsărilor din regiunea Iași", apărută în anul 1967, publică observații despre păsările acvatice prezente în câteva puncte de pe valea Jijiei, cel mai important afluent al râului Prut: Vlădeni, Larga Jijiei, Cristești. Avifauna formată din 222
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
două păsări au poposit lângă ei Într-o dimineață. Una din ele o pasăre cu pene cenușii a privit copacii - dar bradul era mai mare l-a ales și În ramurile lui cuib și-a făcut și privea de sus mândră și sfidătoare. Cealaltă pasăre pene negre și roșii avea și În moliftul tânăr și-a făcut cuibul ei căci nu măreție și fală căuta ci căuta să afle temei. (Ă). Apoi securile au lovit În bradul uscat care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
călcâiul meu murdar (Ă) Zăresc o clipă mare peste vreme, Elanuri noi Îmi cântă sub arcuș, E pasul zvelt, sub bucurie geme Și mor guzganii râncezi În culcuș. Ciocan și secere pe inimi cruce, se coace țara nouă, purpurie, Crești mândru semn, Înalt muncitorește, Să-mi fii tu lege dreaptă chezășie”. (Geo DUMITRESCU. - Socialism. În: Flacăra, nr. 16 (68), 23 apr.) „Le-ngheață bogătanilor sângele gros, sângele gros În trupul ros de râie și de podagră: „Să-i dăm foc lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fi de cel mai mare ajutor tov. Preda. Să nu uităm Îndemnul partidului care, În salutul adresat scriitorilor, Îi cheamă să lupte «cu hotărâre pentru Înlăturarea concepțiilor și deprinderilor vechi, burgheze din creația literară». (Ă). Este valabilă pentru toată lumea această mândră lozincă a partidului, care se află deasupra oricărui loc de muncă din țara noastră: «Construim fără burghezie și Împotriva burgheziei»”. Ce a urmat după partinica intervenție a lui Geo Dumitrescu? Au fost mai multe consecințe. Pentru cazul În speță: autocritica
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
spume Vor iar să azvârle-n foc Întreaga lume Și cu-ale lor Înveninate bale Urzesc mârșave planuri criminale; În lumea noastră, unde e cuptorul Ce coace ca pe-o pâine viitorul, Cuvântul spus de Stalin este pace, E-un mândru-ndemn făuritor, tenace, Ă Când au plecat toți s-au simțit mai tare: Examenul fusese-o sărbătoare”. Despre imaginea lingvisticii În 1951, despre tangența ei cu opera literară, cu arta actorului, despre conținutul și stadiul cercetării lingvistice la Academie, despre
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
schimbă la față! - Omul, draga mea, omul nu Îngheață. Și-am pornit așa, Drum prin țara mea. (Ă). Bate vântu-n spate Blând cum e zefirulă Acolo sub munte Muncește Cugirul - Sania În mersu-i Lin de căprioară, Spre tine ne duce Mândră Hunedoara - (Ă). Ce cântec ne vine; Din acea comună? Draga mea Mărie, Cânt de voie bună! E o horă nouă, Tinerii-o horesc Seara când se-adună La clubul sătesc! (Ă). Zgomotul e mare, Munca e fierbinte! Murgule, poetul Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mea Mărie, Cânt de voie bună! E o horă nouă, Tinerii-o horesc Seara când se-adună La clubul sătesc! (Ă). Zgomotul e mare, Munca e fierbinte! Murgule, poetul Nu are cuvinte! (Ă). Peste tot se-ntinde Pătură de nea - Mândră ești Tu, țară, Republica mea! Scăldată-n lumină, Te-ai schimbat la față Vezi, dragă Mărie Omul nu Îngheață!” (Ă). Eugen Frunză. - Birocratul. Ibidem, nr. 195, 30 iun. „Îl cunoașteți, măi tovarăși!Ă Ochelarii mari/pe nas, Scotocește/prin dosare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
e în stare Se adapă-nfiorată. Poieni, lunci, păduri să are 5. E un ghem cu mii de ace Dar toate sunt fără ațe. 6. O sportivă cu renume Umblă-n pomi după alune. 11 7. Urechiat cu haine sure 8. Mândru și încoronat Stă pe câmp și în pădure. Prin pădure e-mpărat. 9. Uriaș cu nasul mare Poartă oameni pe spinare. 9. B. b. Transcrie ghicitoarea care ți-a plăcut mai mult: c. Memorează două ghicitori. GRĂDINA ZOOLOGICĂ Gina și
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
să fie prezenți la Borzești, pentru a l întâmpina pe 4 iulie pe ministrul Haret”. Cu această ocazie Radu Porumbaru „a bătut o frumoasă medalie și a dat o priveliște minunată a cortegiului istoric, de care părea tot așa de mândru ca de uriașa fabrică de pe malurile Bistriței (fabrica Letea, n.n.)”. La același eveniment au participat și 80 de elevi ai Școlii de Băieți Nr. 3, care au format „batalionul micilor dorobanți”. Organizați militărește, elevii au defilat prin fața ministrului Haret „cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
oameni mai profunzi decît doctorul Johnson, ca să creadă în ele. Capitolul LXIX SFINXUL Am uitat să spun că, înainte de a fi hărtănit, cadavrul leviatanului e decapitat. Decapitarea cașalotului e o îndeletnicire științifică, de care chirurgii balenieri cu experiență sînt foarte mîndri și nu fără temei. Gîndiți-vă că balena nu are defel ceea ce s-ar putea numi un gît; dimpotrivă, acolo unde capul și trupul par să se unească, se află partea ei cea mai groasă. Amintiți-vă, de asemenea, că felcerul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
părerea mea șira spinării unui om îi explică în buna măsură caracterul. Aș prefera să pipăi coloana vertebrală decît craniul unui om, oricine-ar fi acesta. O coloană vertebrală subțire n-a susținut niciodată un suflet bogat și ales. Sînt mîndru de coloana mea vertebrală, cum sînt mîndru de solidul și îndrăznețul suport al drapelului pe care-l flutur peste o jumătate din lume. Să aplicăm acest criteriu al coloanei vertebrale la cașalot. Cavitatea craniană a acestuia se continuă în prima
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
explică în buna măsură caracterul. Aș prefera să pipăi coloana vertebrală decît craniul unui om, oricine-ar fi acesta. O coloană vertebrală subțire n-a susținut niciodată un suflet bogat și ales. Sînt mîndru de coloana mea vertebrală, cum sînt mîndru de solidul și îndrăznețul suport al drapelului pe care-l flutur peste o jumătate din lume. Să aplicăm acest criteriu al coloanei vertebrale la cașalot. Cavitatea craniană a acestuia se continuă în prima vertebră, la nivelul căreia canalul medular formează
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ă Zic că trag ca un diavol! strigă indianul. Cele trei ambarcațiuni ale vasului nostru, ațîțate de provocările neamțului, începură să înainteze în rînduri strînse și, în curînd, aproape că-l ajunseră din urmă. Cei trei secunzi, încremeniți în atitudinea mîndră și cavalerească, pe care-o au hatamanii cînd se apropie de pradă, își îndemnau din cînd în cînd vîslașii de la pupa, cu strigătele: „Uite-o cum zboară! Ura, pentru briza stîrnită de babalîci! Jos cu neamțul! Să i-o luăm
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a soarelui pătrunzînd în punctul de echinox în zodia Cumpenei. Tocmai în fața acestei monede ecuatoriale se oprea, nevăzut de nimeni, Ahab. Ă „Culmile munților, turnurile și celelalte lucruri mari și înalte au totdeauna ceva egoist. Iată aceste trei piscuri - sînt mîndre ca însuși Lucifer. Turnul acesta semeț e Ahab; vulcanul acesta, e Ahab; pasărea aceasta vitează, neînduplecată și triumfătoare e tot Ahab, toți aceștia sînt Ahab. Iar acest ban rotund de aur, nu e decît un simbol al și sferei numite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
oamenii fără cap nu trebuie gîndească niciodată... Cît mai durează pînă-i gata piciorul? Ă Poate un ceas, domnule căpitan. Ă Atunci, pune-te serios pe treabă și adu-mi-l cînd e gata îse întoarce să plece). O, viață, sînt mîndru ca un zeu grec și totuși depind de bucata asta de os, pentru a mă putea ține pe picioare! Blestemată fie interdependența asta omenească, ce nu se poate lipsi de socoteli. Aș vrea să fiu slobod ca aerul și iată
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
irizări de curcubeu Ădin care un șuvoi răzbește, în vreme ce altul se irosește fără rost! în zadar încerci, cașalotule, să îndupleci soarele, căci el dăruiește viața, dar numai odată! Totuși, tu, jumătate a Naturii, întunecată jumătate, îmi inspiri o credință mai mîndră, deși mai neagră. Toate umbrele tale fără de nume plutesc sub mine, iată - sînt legănat de răsuflările unor ființe cîndva vii, răsuflări al căror aer s-a preschimbat în apă. Slavă, deci, ție, Mare, în al cărei zbucium etern își găsește
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iată cum zeii atoateștiutori nici nu se sinchisesc de suferința omului și cum omul, chiar cînd n-are minte și nu știe ce face, e încă bogat în simțăminte alese, de iubire și de recunoștință! Vino, băiete! Mă simt mai mîndru că-ți strîng mîna neagră, decît dacă-aș strînge-o pe; aceea a unui împărat! Ă Acum se-duc doi nebuni! murmură bătrînul de pe insula Man. Unul, înnebunit de putere, iar celălalt înnebunit de slăbiciune. Dar uite și capătul saulei putrezite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
izgonește pe diavoli, predică viitorul, inițiază în tainele dumnezeiești și învață Treimea”. Sfântul Niceta de Remesiana sublinia, de asemenea, funcția educativă a cântării în comun, precizând, între altele, că „Sfântul Duh a prevăzut în ce fel pot să primească inimile mândre și împietrite, ca pe o desfătare, cuvintele dumnezeiești. De obicei natura oamenilor fuge de cele aspre și le respinge, deși sunt sănătoase (folositoare), și cu greu le primește de afară de cazul când i se pare că prezintă farmec. Dumnezeu a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
drepturilor sociale și colective pe care le-ar fi asigurat "poporului român". Cu altă ocazie, presat de chestiunea "reunificării familiilor", în special în ceea ce privește minoritatea maghiară din Transilvania, Ceaușescu a adoptat o postură "oarecum defensivă în anumite momente", pretinzând "că era "mândru" de recordul României în această sferă, acuzând "câțiva oameni răuvoitori" de încercarea de a afecta relațiile bune ale Bucureștiului atât cu Budapesta cât și cu Washingtonul, și sugerând că părerile părinților viitorilor tineri emigranți ar trebui de asemenea luate în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
18. C.S.V. Dracsenei Dracsenei 39.306 80 4.800 19. C.S.V. Zimnicea Zimnicea 144.921 85 245 20. C.S.V. Furculesti Furculesti 39.297 100 1.200 21. C.S.V. Sirbeni Sirbeni 39.333 74,6 1.500 22. C.S.V. Slobozia Slobozia Mândră 39.337 56 720 Mândră -------------------------------------------------------------------------------------------- Județul TIMIȘ *Font 8* -------------------------------------------------------------------------------------------- IMOBILUL Denumirea Adresa ------------------------------------------------ Nr. circumscripției imobilului Numărul Suprafață Suprafață terenului, crt. sanitare (localitatea) de inventar desfășurată a exclusiv suprafață veterinare actuale M.F.P. clădirii (mp) ocupată de clădire (mp) -------------------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
18. C.S.V. Drăcșenei Drăcșenei 39.306 80 4.800 19. C.S.V. Zimnicea Zimnicea 144.921 85 245 20. C.S.V. Furculesti Furculesti 39.297 100 1.200 21. C.S.V. Sîrbeni Sîrbeni 39.333 74,6 1.500 22. C.S.V. Slobozia Slobozia Mândră 39.337 56 720 Mândră -------------------------------------------------------------------------------------------- Județul TIMIȘ *Font 8* -------------------------------------------------------------------------------------------- IMOBILUL �� Denumirea Adresa ------------------------------------------------ Nr. circumscripției imobilului Numărul Suprafață Suprafață terenului, crt. sanitare (localitatea) de inventar desfășurată a exclusiv suprafață veterinare actuale M.F.P. clădirii (mp) ocupată de clădire (mp) -------------------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170382_a_171711]