8,664 matches
-
câteva consecințe care rezultă din interpretările reductive ale Apocalipsului și factorii care determină acest tip de ambient. În ultimul rând, după trecerea de la apocaliptica iudaică la Apocalipsul lui Ioan, vrem să relevăm lectura pe care Ioan o face despre istoria mântuirii, prin intermediul răvășirilor cosmice teribile, unde Isus Cristos ocupă locul central. 1. Atitudinea lui Isus - texte alese: Mt 5,38-48, Mc 11,15-19, Mt 22,15-21 1.1 Primul text: Mt 5,38-48; (Isus vorbește despre iubirea față de dușmani) Despre acest
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
primii care se vor bucura de salvarea așteptată sau alte alegeri mai puțin drastice, precum reuniunile pentru o rugăciune mai intensă pentru studiul Bibliei și pentru pregătirea mentală în vederea noii ere. Raportul dintre situațiile prezente și afirmațiile biblice referitoare la mântuirea așteptată a creat o atmosferă intensă de vigilență, alimentată de tensiunile globale, ideologice, politice și militare. Este faimos cazul grupului Heaven's gate (Poarta cerului) pentru sinuciderea celor 39 de membri în Vinerea Sfântă a anului 1997 (toți membrii au
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
misterului creației, voit de Dumnezeu, și istoriei, călăuzită de Dumnezeu. Aici voim să prezentăm câteva elemente esențiale ale apocalipticii: adevărurile sunt revelate prin intermediul ființelor care aparțin lumii divine; maeștrii apocalipticii, adesea, așază scrierile sub profilul unui personaj eminent al istoriei mântuirii, fapt care conferă autoritate textului; se face uz frecvent de un mod de a proceda numit antedatare (a prevedea cu o dată anterioară celei reale) cu intenția de a da credibilitate celor scrise; evenimentul viitor și cel trecut sunt strâns legate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ocupă de apocaliptică (iudaică) prin punerea în prim plan a imaginilor și explicându-le prin cuvântul lui Dumnezeu (acest lucru fiind valabil și pentru Apocalipsul lui Ioan). Pe de altă parte, cel care se ocupă de apocaliptică (iudaică) proiectează întreaga mântuire în viitor și prezentul pare să fie abandonat de Dumnezeu și de Spiritul său. Ioan, în schimb, consideră că mântuirea a avut loc deja în Isus Cristos. El știe că prezentul este timpul lui Dumnezeu, chiar dacă lumea este condusă spre
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
fiind valabil și pentru Apocalipsul lui Ioan). Pe de altă parte, cel care se ocupă de apocaliptică (iudaică) proiectează întreaga mântuire în viitor și prezentul pare să fie abandonat de Dumnezeu și de Spiritul său. Ioan, în schimb, consideră că mântuirea a avut loc deja în Isus Cristos. El știe că prezentul este timpul lui Dumnezeu, chiar dacă lumea este condusă spre desăvârșirea lui. 3.2 Cristos înviat - centrul Apocalipsului Cristos - Mielul lui Dumnezeu - în centrul istoriei mântuirii. În partea a doua
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în schimb, consideră că mântuirea a avut loc deja în Isus Cristos. El știe că prezentul este timpul lui Dumnezeu, chiar dacă lumea este condusă spre desăvârșirea lui. 3.2 Cristos înviat - centrul Apocalipsului Cristos - Mielul lui Dumnezeu - în centrul istoriei mântuirii. În partea a doua a Cărții Apocalipsului (cap. 4) este prezentată interpretarea profetică a istoriei, conform planului lui Dumnezeu. Dumnezeu este descris ca Stăpânul absolut al istoriei „șezut pe tron”, Dumnezeul incomunicabil care vrea să se descopere prin Duhul său
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care se află Ioan, adică este vorba despre separarea dintre iudei și creștini; creștinii percep Vechiul Testament realizat în Cristos - Mesia, în timp ce iudeilor le scapă această viziune) că Isus, Mielul jertfit care poartă semnele răstignirii, este în centrul întregii istorii a mântuirii și este criteriul hermeneutic pentru a o înțelege. În Cristos se recapitulează figurile Mielului care trebuie să fie jertfit pentru salvarea Israelului din Egipt, în decursul primului Paște (Ex 12,5-6) și a slujitorului lui Iahve, asemenea unui miel condus
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
În calitate de „Miel”, Isus este în măsură să deschidă Scripturile și să devină interpretul acestora. Așadar putem să înțelegem lucrarea lui Dumnezeu, pornind nu de la creație, ci de la cruce, așa cum Israel înțelegea creația pornind de la exodul din Egipt. Cristos revelează istoria mântuirii - istoria răvășirilor (cele șapte sigilii). Este important să ținem cont de faptul că sulul de pe care sunt deschise cele șapte sigilii este Vechiul Testament. Deci autorul Apocalipsului face o relectură a istoriei mântuirii. Calul roșu al celui de-al doilea sigiliu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pornind de la exodul din Egipt. Cristos revelează istoria mântuirii - istoria răvășirilor (cele șapte sigilii). Este important să ținem cont de faptul că sulul de pe care sunt deschise cele șapte sigilii este Vechiul Testament. Deci autorul Apocalipsului face o relectură a istoriei mântuirii. Calul roșu al celui de-al doilea sigiliu este spiritul urii care intră în lume ca o primă consecință a păcatului ce generează lupta dintre Cain și Abel (Gen 4). Calul negru al celui de-al treilea sigiliu și călărețul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
judecății lui Dumnezeu (Ap 11,17-18). Așa cum afirma Richard Hays, în această carte nu aflăm imperativul de a-i iubi pe dușmani. Atunci, cine este dușmanul? Dușmanul a fost mereu considerat ca demoniac, pentru că se opune acțiunii lui Dumnezeu și mântuirii pe care Dumnezeu o realizează. Dumnezeu se manifestă ca un Dumnezeu drept, ce-i pedepsește pe cei răi, care prosperă, și îi răsplătește pe cei drepți, care suferă. De aceea Cartea Apocalipsului poate fi citită doar de cei care luptă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Isus era Mesia și Domn (Fap 2,22-24.36; 4,12; 5,31). Duhul lui Dumnezeu se exprima printr-o vestire extatică a operelor lui Dumnezeu (Fap 2,4-11; 4,31) și îi făcea capabili să explice cu claritate ecoul mântuirii. Aspectul carismatic nu era specific doar activității apostolilor (Fap 4,8), o însușire a predicatorilor pentru a vorbi cu înțelepciune, ci un har al lui Dumnezeu, destinat tuturor celor botezați (Fap 2, 38) sau care urmau să se boteze (Fap
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
urmează modelul obișnuit al mișcării ascendente și apoi descendente a unei laturi a conflictului". Cît privește deznodămîntul, Bradley subliniază că în Regele Lear Shakespeare folosește un procedeu dramatic pentru a ne face să sperăm pînă aproape de sfîrșitul piesei în posibilitatea mîntuirii eroului. Tocmai cînd forțele răului au dispărut sau se căiesc, Lear apare pe scenă cu leșul fiicei lui în brațe. Finalul "nu e deprimare și cu atît mai puțin desperare, ci conștiința măreției în durere, solemnitate în misterul pe care
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
descoperi semnificația compasiunii și dragostei umane. În acel loc, pentru prima dată în piesa, Lear cugeta la situația mizera în care se află un alt personaj, "valetul" sau, bufonul. Pentru cei ce intenționează să interpreteze aceastătragedie drept un simbol al mîntuirii creștine, scena în discuție reprezintă o întoarcere radicală a cursului acțiunii: este primul pas ouț of Lear's madness towards wisdom. For others, of course, the question of "King Lear and The Gods" has not been șo easily resolved. On
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lui Boris Pasternak. Cu toate că arhitectura originală a piesei nu a fost păstrată în întregime (de exemplu, la final, bufonul lui Lear interpretează o elegie la flaut), ideea ei a fost redata cu acuratețe, cel puțin din punctul de vedere al mîntuirii creștinești. Regele lui Kozintsev era un bătrîn uscat, supus ispitei și vrednic de toată milă. Kozintsev a regizat și o versiune teatrală în Uniunea Sovietică și s-a gîndit îndelung la semnificațiile piesei. În acest caz Regele Lear a fost
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
francezi și germani pentru revistele „Floare albastră” și „Adevărul literar și artistic”. Sub pseudonime ebraice (Ofir, Ha-shir sau Benjamin) tălmăcește din poeți de limbă idiș și redactează articole pe teme iudaice și sioniste în „Hatikvah”, „Hasmonaea”, „Bar Kochba”, „Lumea evree”, „Mântuirea”. Rod dintâi al entuziasmului pentru literatura franceză, dar și al unei viziuni vitriolante, de polemist, volumul Imagini și cărți din Franța reunește, în 1922, o parte din eseurile lui F. Prefața, unde se afirmă violent aservirea literaturii române față de cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
vor reflecta și în câteva piese, poeme dramatice, drame metafizice, între care Philoctète (Filoctet), redactat în mai multe versiuni, în română și franceză, în 1922-1923, publicat doar fragmentar, și Le Festin de Balthazar (Ospățul lui Baltazar), inclus fragmentar în revista „Mântuirea” (1929) și care nu va fi tipărit integral decât postum (1985). Are o prezență permanentă la „Cahiers du Sud”, „Discontinuité”, „Messages”, „Bifur”, „Commerce”, „Europe”, „Revue philosophique”, „Les Nouvelles littéraires” ș.a. În 1930, grație prietenilor din țară, între care Ion Minulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
Dunării, ca o variantă acvatică a Sodomei și Gomorei, și încă altele, dintre care tema „Strămoașei”, cumva izolată, în răspăr, livrată contrapunctic, sub formă de mici pasaje culese cu alte caractere decât restul cărții. Se poate spune că arhitema e mântuirea, nu cea strict religioasă, ci literară, prin povestire. Astfel, pasajul așteptării unei mari inspecții școlare, așteptare anxioasă, febrilă, generatoare de isterie colectivă, și în cele din urmă zadarnică, episod înrudit poate cu nuvela lui Gh. Brăescu Vine doamna și domnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
propus 43. Timpul istoric al propagandei are două dimensiuni: un trecut mitic, glorios prin care națiunea își definește identitatea sa istorică și un viitor ce presupune aceeași încărcătură eroică. Propaganda își are originea într-o mitologie a eliberării și a mântuirii și folosește un limbaj alegoric, bogat în imagini, cu formule simple și imperative 44. Așa cum se poate identifica un "timp istoric" al propagandei, a fost conceput și un set de reguli ce condiționează reușita acesteia, dar și pe cea a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice. În această privință a fost oferită următoarea soluție: "Ar fi de neconceput ca fiii Bisericii să permită ca, din cauza unor dificultăți tehnice sau a cheltuielilor (ce-i drept, uneori extrem de mari) pe care le implică folosirea acestor mijloace, cuvântul mântuirii să fie împiedicat să se răspândească"90. Se considera că toți creștinii aveau datoria să susțină și să ajute ziarele și periodicile catolice și toate celelalte manifestări media, care aveau ca scop principal răspândirea și apărarea adevărului și înzestrarea societății
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o sintetizare a ideilor și documentelor emise de Suveranii Pontifi și de episcopii din perioada anterioară. S-au tratat principalele probleme legate de această temă și s-a considerat că normele de disciplină propuse vor fi de folos atât "pentru mântuirea creștinilor, cât și pentru progresul întregii omeniri"155. Viziunea Bisericii în ceea ce privea comunicarea se referea la faptul că mass-media trebuia să respecte legea morală, să se formeze specialiști și să se realizeze un apostolat prin presă și prin toate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mijloace și sub îndrumarea Suveranului Pontif, se urmărea mai intâi o unitate a catolicilor dintr-un anumit stat și apoi a tuturor catolicilor, de pretutindeni. Argumentarea implicării Bisericii în fenomenul mass-media avea la bază misiunea ei de a aduce oamenilor mântuirea, prin propovăduirea Evangheliei și prin folosirea mijloacelor de comunicare; în plus, urmărea să-i învețe pe oameni "folosirea dreaptă a acestor mijloace"156. Existau informații și dispoziții speciale care vizau toate mijloacele de comunicare. Se preciza că trebuiau încurajate în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
disciplina catolică în acest domeniu. Și cum nimic nu e posibil să se realizeze fără mijloace materiale, erau încurajați toți cei ce puteau finanța și susține sub orice formă "uneltele" catolice de comunicare; Biserica sprijinea și ea direct răspândirea cuvântului mântuirii prin aceste forme 158. Toate normele cuprinse în Decretul privind mijloacele de comunicare socială exprimau o realitate și reflectau poziția Bisericii cu privire la fenomenul media, încă de la începutul secolului al XX-lea, oglindind evoluția și viziunea ei pentru această perioadă de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Statele Papale, s-a hotărât ca fiecare număr să treacă prin filtrul Sfântului Scaun, înainte de a fi publicat. b) Autonomia revistei a stârnit numeroase dispute cu caracter filozofic, pentru că prin intermediul ei, unii autori au promovat tomismul ca izvor de mântuire, sfidând anumiți profesori de la Colegiul Roman, care nu dădeau acestei doctrine o prea mare importanță. c) Dorința de a-i instrui pe catolici în diferite domenii se lovea de dificultatea de a împăca libertățile unui stat liberal; din acest motiv
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice din capitală și din toată țara, precum și evenimentele și activitățile importante desfășurate de diverse asociații catolice din țară: "AGRU Secția București va ține la Universitatea Carol I un ciclu de cinci conferințe în cinstea aniversării a 19 secole de la mântuire pentru a încheia anul sfânt". Conferințele ciclului "Cristos" s-au ținut în ordinea următoare: duminică 25.02.1934, ora 17.00 episcopul de Lugoj dr. Alexandru Nicolescu "Cristos în morală"; duminică 4.03.1934, ora 17.00 dr. Augustin Popa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de conștiință față de Hristos și față de sufletele răscumpărate prin sângele Lui590. În articolul "Duhul Apostolatului Rugăciunii" scris de Ioan Ferenț, autorul nota: "Mântuitorul nostru ne dă în chipul acesta o menire dumnezeiască, făcându-ne colaboratori ai săi în munca pentru mântuirea sufletelor"591. Ținând cont de această menire a tuturor credincioșilor, la începutul anului, se edita un calendar ce cuprindea motivele pentru care populația se ruga în fiecare lună. În anul 1930 de exemplu, existau următoarele evenimente: "ianuarie ca toți să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]