8,959 matches
-
anatemelor, enormitățile exasperante, contradicțiile vitale și salturile spectaculoase sunt tot acolo, sensibile sub suprafața netedă a perfecțiunii verbale. În România, la fel ca în Franța, Cioran a trăit dureros con fruntarea între spiritul postmodern și "moartea lui Dumnezeu", de unde și meditațiile sale recurente asupra rolului divinității. Acolo, ca și aici, a practicat excesul și a făcut să tremure dogmele, din pura plăcere a jocului, dar mai ales din sfîșietoarea acceptare a unei fata lități: imposibilitatea de a crede altfel decît rupîndu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
bun, veghetorul ateu al unei lumi în derivă, care considera că infernul este rugăciunea interzisă, a existat pătimașul adorator al sfintelor, apoi admiratorul gnosticilor și la urmă, așa-zisul înțelepțit, cititor asiduu al budismului. Cioran nu a dezmințit niciodată constantele meditațiilor sale metafizice, dar odată depășite emoțiile mistice și seducția dualismului gnostic, adultul s-a apropiat mai mult de tonica și relativizanta înțelepciune orientală, flirtînd cu tema jocului divin al creației, a lumii himerice, a incongruității nașterii, împiedicîndu-se însă mereu de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
înviorare a abstracțiilor prin personificare. În Ceasornicul îndreptat i se cere timpului să întârzie când înfloresc valorile morale (frăția, dreptatea, iubirea) și, dimpotrivă, să alerge fără oprire când relele (nelegiuirea, discordia) îl copleșesc pe om. Însemnată, pentru că aliind pastelul, ruga, meditația și satira formulează metaforic filosofia practică a lui V., este poema Adevărul. Aici ideea unității, laitmotiv al viziunii sale lirice, este reprezentată de idealul „inelului de inele”, simbol al tăriei neamului, realizată prin coeziunea lui, dincolo de deosebirile de rang, odată cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
avut o participare hotărâtoare, V., autor al primelor încercări în lirica de concepție și în cea militantă, râmâne în istoria poeziei românești datorită efortului de a aduce, fie și sub forma juxtapunerii cumulative ori a căutării repetate, intensitate spirituală în meditație și vibrație în versul patriotic. Meritele lui sunt legate și de expresia mai nuanțată a sentimentului în erotică, de orientarea baladei spre sursa unui fantastic folcloric, de contribuția însemnată la rafinarea progresivă a limbii poetice (fluența versului, tiparele metrice). V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
acest lucru. Ieșit de pe băncile colegiului la vârsta de circa douăzeci de ani, s-a asociat mai întâi la operațiunile unui unchi care era negustor la Bayonne; dar fiind curând dezgustat de o carieră care venea împotriva propensiunilor naturale spre meditație și studiu ale spiritului său, s-a retras pe un domeniu de familie situat în părțile îndepărtate ale regiunii Landes. Acolo, viitorul economist își împărțea timpul între lucrările agricole și delectările spiritului. Dorind să știe cum stau lucrurile în privința produselor
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să urmărească împreună cu ei opera de propagare a adevărurilor economice. Bastiat nu s-a lăsat rugat. Simțea cum îi zumzăiau pe frunte, ca albinele într-un stup, gândurile pe care le acumulase în douăzeci de ani de studii și de meditații. Nu a trebuit decât să deschidă ușa acestui roi grăbit să își ia zborul. A publicat mai întâi prima serie a Sofismelor economice, o serie de mici capodopere! Aveam deja Sofismele parlamentare ale lui Bentham 68, dar dacă regăsim la
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prin învăluirea sa în cercuri hermeneutice succesive. Schizomorfia teoretică heideggeriană a „gândirii” și „numirii” - avatar al angoasei existențiale - se resoarbe, astfel, în certitudinea calmă a „chemării” pascaliene a sacrului, care împacă neliniștile și tensiunile existențiale în actul de reculegere și meditație asupra Ființei supreme - Dumnezeul creștin. SCRIERI: Generația lui Neptun, București, 1967; Palimpseste, București, 1979; Lorrain, București, 1983; Cercul lui Hermes, București, 1998. Traduceri: Ugo Foscolo, Ultimele scrisori ale lui Jacopo Ortis, pref. trad., București, 1966; Dino Buzzati, Marele portret, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
ambele încadrându-se în formula, originală pe teren românesc, a „teatrului agitatoric” (Constantin Cubleșan). Atenția criticii a fost atrasă în special de calitățile stilistice ale altei piese din culegerea publicată în 1982, Europa, aport-viu sau mort, comedie politică, dar și meditație asupra sensurilor istoriei și asupra dialecticii dintre spiritul revoluționar, întrupat de N. Bălcescu, și mentalitatea reacționară (piesa a beneficiat, în 1984, de o traducere în limba polonă, datorată Danutei Bienkowska). Implicarea politicului în istorie este și tema piesei Suntem și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
Carr, expresie pe care a folosit-o pentru a-l critica pe Waltz. Odată ce savanții au devenit conștienți de faptul că teoriile servesc un scop, așa cum spunea Cox, ei trebuie să devină critici și să includă în teoretizările lor și meditația asupra acestui scop. Altfel, avem de-a face doar cu o teorie oarbă a rezolvării problemelor sau, mai rău, cu o ideologie nereflexivă. Potrivit lui Jones, aceasta l-a determinat pe Waltz să rupă unitatea între teorie și practică, propusă de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dau o palmă. - Faa! țoroica țe esti! De țe nu vezi di coconița, hai! Cum o sa-țu dau țințizeți la c... acus acus..." GRIGORE ALECSANDRESCU Într-o bună parte a ei, poezia lui Gr. Alecsandrescu (1810-1885) este un ecou lamartinian. "Meditația", "reveria", "armonia" în natură, religiozitatea, "rugăciunea", oceanele, imensitățile, înaltul hieratism al melancoliei le regăsim, într-un vocabular impur, și la poetul român. Stând pe ruine, sub cerul plin de făclii, meditativ ca o piramidă, poetul își simte sufletul înălțîndu-i-se pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca într-o cădere înceată de cortină: Lumea e în așteptare... turnurile cele-nalte Ca fantome de mari secoli pe eroii lor jelesc; Și-ale valurilor mândre generații spumegate Zidul vechi al mânăstirii în cadență îl izbesc. În Anul 1840 meditația e total dialectică și cele mai dulci acorduri (mister al poeziei) răsună acolo unde fraza e mai sentențioasă: După suferiri multe inima se-mpietrește; Lanțul ce-n veci ne-apasă uităm cât e de greu; Răul se face fire, simțirea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
impertinent, idol al mamei, cocoana o aristocrată bombastică, dascălul - exponent al simțului critic. Capitolul VIII PATRIOȚI ȘI UNIONIȘTI CEZAR BOLIAC Cezar Boliac (1813-1881) a fost o personalitate interesantă, pe nedrept uitată. Era un mare devorator de cărți, și ale sale Meditații în proză și versuri din 1835 îndreptățesc să se creadă că citise Les paroles d'un croyant ale lui Lamennais, apărute în 1833. El e un umanitarist, cam exaltat, cum erau de altfel toți pe atunci, înduioșîndu-se pentru văduva săracă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dat din coadă, Când a vrut racul să-l roadă. Racul zice: stai, măi știucă! Eu nu-s pește, ci-s nălucă... ANTON NAUM, D. OLLĂNESCU-ASCANIO, I. CARAGIANI De la "rafinatul Naum" (1829-1917) au rămas poeme fastidioase ca Aegri somnia, lungă meditație asupra caducității, și o imitație după Reineke Fuchs al lui Goethe, Povestea Vulpei, istorie hieroglifică a luptei dintre liberali și conservatori. D. Ollănescu-Ascanio (1849-1908), autor de piese de teatru uitate, a tradus pe Horațiu în tempo de horă: În această
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și-i pretinde să ia numaidecât o atitudine. Eroul caragialian e la antipodul romantismului. Solitarii, apăsați de muțenie melancolică, ai prozatorilor de mai târziu (Brătescu-Voinești, Sadoveanu), trăiesc la munte și în provincie. Mitică trăiește în București, oraș de învălmășeală unde meditația gotică nu înflorește. Mitică e bârfitor, lichea, intrigant, mai mult din limbuție, și mistificator generos și zăpăcit, acceptând să facă servicii fără a avea tăria să le ducă la bun sfârșit, ceea ce îl autorizează să ceară și el servicii oricui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
artist al fraților de Goncourt, fiindcă urmărește cauzele sociale prin care o femeie se prăbușește. Romanul e alcătuit din scene de comedie și din momente patetice, îmbinate cu înlesnire într-o narațiune obiectivă, care, fără a atinge complexitatea, stârnește îndeajuns meditația asupra eternului uman. Stamate Marulis, patronul cafenelei din fața debarcaderului din Sulina, primește din America o scrisoare de la fratele său Nicola, îmbarcat pe vremuri marinar pe un vapor francez. Un american, fie și din Guyana, nu poate fi decât miliardar. Colonia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
izbândă deplină și finală, fiindcă și experiența binelui atrage pe voievod. Nenorocul e un Faust parțial, înfățișînd numai pe solitari, pe investigativi. Adevărata vină a dramaturgului este că a făcut simpatică platitudinea lui Voie-Bună și odioasă anxietatea lui Nenoroc. Dealtfel meditația e umflată de vorbe și de colori, pierdută în fantastic, goală pe dinăuntru. Piesa se pierde în episoade de fantezie, cum e mascarada cu pretenții adânci din grădina lui Epicur. Declamația e facilă, tremolată, pompoasă, multicoloră, poleită cu felurite calități
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de clasici și nu s-a putut ști niciodată ce părere a avut despre Eliade, Cîrlova, Sihleanu, Depărățeanu, Odobescu, Hasdeu, Alecsandri, Eminescu, Creangă, Caragiale, Macedonski. Când totuși aluzii scurte se fac la aceștia, lipsa de stimă e bătătoare la ochi. "Meditația" lui Alecsandrescu și "filozofia" lui Eminescu sunt ironizate și se afirmă că "nici Caragiale și nici Eminescu nu vor mai corespunde sensibilității epocii". Macedonski era găsit perimat și mediocru, nemeritând "ni cet excès d'honneur, ni cette indignité". Paraziții și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e inclement ori tranzacțional, cu prozatorii e reticent, poezia, pe care n-o profesează însuși, se bucură de o primire cordială, în marginile temperamentului criticului care preferă grațiosul, micul plastic și are oroare de lirica sublimă, de marele patos, de meditație, deopotrivă apoi de ceea ce i se pare plat ori simplist. Istoria civilizației române moderne e o replică mai voluminoasă la Spiritul critic al lui Ibrăileanu. E. Lovinescu admite și el intrarea în civilizație direct prin revoluție, adică prin imitație. La
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pădure deșteaptă senzația esențelor: În mers greoi și clătinat, Căruțele cu lemne mi-au adus Din codrii Bîrnovei, de sus, Și în ograda mea au descărcat Mireasmă proaspătă și tare de pădure. Melcul putred găsit sub frunze e prilej de meditație aproape tac-tilă asupra misterului creației: Azi am găsit sub frunzele uscate O galbenă căsuță de culbec, Ușoară, cu lăuntrul alb și sec, Pe care nimeni n-o mai poartă-n spate. Făptura care-a stăpânit în altă vară Spiralele de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1971; Premiul Uniunii Scriitorilor), Secțiuni (1974), Aspecte ale poeziei de azi (I-III, 1977-1984), Prezența criticii (1982), eseurile, însemnările și cronicile jalonează traseul unei istorii a poeziei românești contemporane, criticul fiind implicat cu exemplară probitate în fluxul creației și al meditației despre temeiurile și rosturile ei. Același sens, al asumării unui traiect existențial devotat valorilor, se deslușește din Jurnalul unui poet leneș (2000), document personal și document pentru cunoașterea anilor 1955-1993. Marile emoții, dacă există, se consumă în afara poemului. În spațiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
era arhiepiscop de Buenos Aires și, deci neimprovizată pentru nimic, cu atât mai puțin lipsită de experiență, fie pe planul cunoașterii fenomenului, fie pe planul discernământului etico-teologic, nu urmărește să arunce în gura mass-mediei o frază cu efect, ci să ducă meditația noastră înspre distincția calitativă dintre păcat și corupție. Această distincție reprezintă punctul central al meditațiilor sale pretențioase în individualizarea naturii specifice a corupției, dar la fel de nete în exigența unei schimbări radicale a mentalității, în stilul vieții și al relației, în
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
experiență, fie pe planul cunoașterii fenomenului, fie pe planul discernământului etico-teologic, nu urmărește să arunce în gura mass-mediei o frază cu efect, ci să ducă meditația noastră înspre distincția calitativă dintre păcat și corupție. Această distincție reprezintă punctul central al meditațiilor sale pretențioase în individualizarea naturii specifice a corupției, dar la fel de nete în exigența unei schimbări radicale a mentalității, în stilul vieții și al relației, în moravuri și în acțiunea efectivă a persoanei corupte. Dacă fenomenul corupției este calitativ diferită de
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
derivă conștiința șubrezeniei sale, a limitelor sale și a sfârșitului moralității sale. Punctele de sprijin ale acestei considerații sunt nenumărate, dar iese mereu în evidență, chiar și la cei mai tineri, strădania filosofică a lui Platon, care a condus toată meditația sa înspre căutarea unei explicații și a unui stăvilar pentru această corupție a întregului și în special a omului. Toată gândirea sa este o încercare măreață de a explora modalitățile prin care să facă față corupției, dar și să fugă
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
poetic eminescian: printr-o dramatică luptă a contrariilor, opoziția dintre „mă mântuie, părinte” și „mă-ntunec” izvorăște nu dintr-o credință dogmatică, ci din acel sentiment mioritic care la Eminescu transfigurează moartea în nuntă cosmică. V. a scris și trei „meditații dialogice”, specie mai apropiată de sfera literaturii atât ca mod de abordare a unor idei prin intermediul personajelor dramatice sau narative, cât și prin recursul la tratarea artistică a temei supuse analizei. În Le Voyage de l’Argo (1985), descifrând mitul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
conflictul drept procesul care începe imediat ce una din părți percepe că o altă parte a afectat negativ, sau urmează să afecteze negativ, ceva de interes pentru prima parte. Medierea este o negociere, o intervenție, o punere față în față, o meditație a persoanelor aflate în conflict. Întrucât persoanele aflate în conflict sunt, de cele mai multe ori, lipsite de aptitudini adecvate pentru rezolvarea conflictului, sau nu sunt capabile să le utilizeze, medierea este o cale de rezolvare pașnică, o negociere asistată. Mediatorul este
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]