9,631 matches
-
și-a propus să găsească o cale de eliberare de sub povara suferinței. Cu acest scop și-a părăsit familia și a devenit un ascet rătăcitor. A făcut însă aceasta abia după nașterea unui fiu, îndeplinindu-și astfel datoria față de societate. Mentalitatea indiană consideră că un om care aparține primelor trei caste trebuie să parcurgă succesiv patru perioade sau stadii (ăśrama) ale vieții: brahmacărin, stadiul de ucenic al unui brahman, bun cunoscător al Vedelor, gṛhastha, stadiul de cap de familie, care se
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
român, ci un aliat al geniului românesc. Este neîndoielnic faptul că Buddha a avut niște însușiri remarcabile dacă, la 24 de veacuri după moartea sa, o treime din populația lumii o formează adepții lui. A dus o viață exemplară pentru mentalitatea indiană din acele timpuri; a fost cel mai important maestru spiritual din vremea sa; a întemeiat o religie universală și puternică, cu adepți în toate țările lumii; a pus bazele unei înțelepciuni perene; și-a pus amprenta asupra gândirii a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Este încadrat în seria încornoratului simpatic, deoarece refuză să creadă în autenticitatea scrisorii de amor. Stefan Tipatescu, este tipul junelui-prim, fixat într-un triunghi conjugal banal și tihnit, bănuit de toți.El administrează județul ca pe propria moșie având o mentalitate de stăpân medieval: e orgolios, abuziv, încalcă legea si admite micile matrapazlacuri ale lui Pristanda, pentru că acesta îl foloseste. Însă, de fapt, este ținut din scurt de o femeie voluntară și se multumește cu tihna burgheză pe care i-o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
treci puntea și, după ce ai trecut, ai zis: „Dom’le, Îi bine”. O mai trecut doi-trei ani? „E bine.” Pân-am ajuns la bine! Și am devenit atât de adaptabili, atât de maleabili... Nu numa’ În conduită, nu numai În mentalități, da’ și În simțiri. Domne, ne-am vândut sufletu’ de frică... Sufletul ni l-am vândut! Gândiți-vă dumneavoastră că te Întâlnești cu un prieten, cu un om pe care Îl știi prieten și ai Încredere În el, și el
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ta și tatăl tău sunt ipocriți, derbedei, mă rog. Că familia burgheză e o ipocrizie pentru că, În fond, este numai curvăsărie, și asta ai putut să crezi cumva... No, și chestiunea mai serioasă este cum te-ai vindecat din această mentalitate? Pentru că n-a ținut mult. Imediat eu am observat că, atuncea când am ieșit din penitenciarul Pitești și ne-am dus la Gherla, deja n-am mai fost „oameni noi”. Când s-au oprit bătăile În camera 2 lagăr? În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
privit atuncea și cum privim acuma, cum analizăm și ce aspect greșit am avut atuncea și cum trebuie să vedem acuma... Orice om care este Întrebat despre demascare Începe cu torturile. Dar ar fi trebuit să inversăm. Să Începem cu mentalitatea... S-a schimbat mentalitatea ta sau nu? Cu asta ar fi trebuit să Începem... Și eu vă spun sincer că da. Am schimbat mentalitatea... Pentru cât timp? Șase luni? (zâmbește - n.n.) Până când am stat În situația aceea izolată... Cât a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
privim acuma, cum analizăm și ce aspect greșit am avut atuncea și cum trebuie să vedem acuma... Orice om care este Întrebat despre demascare Începe cu torturile. Dar ar fi trebuit să inversăm. Să Începem cu mentalitatea... S-a schimbat mentalitatea ta sau nu? Cu asta ar fi trebuit să Începem... Și eu vă spun sincer că da. Am schimbat mentalitatea... Pentru cât timp? Șase luni? (zâmbește - n.n.) Până când am stat În situația aceea izolată... Cât a mai durat faza aceasta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
este Întrebat despre demascare Începe cu torturile. Dar ar fi trebuit să inversăm. Să Începem cu mentalitatea... S-a schimbat mentalitatea ta sau nu? Cu asta ar fi trebuit să Începem... Și eu vă spun sincer că da. Am schimbat mentalitatea... Pentru cât timp? Șase luni? (zâmbește - n.n.) Până când am stat În situația aceea izolată... Cât a mai durat faza aceasta de reeducare propriu-zisă În camera 2 lagăr? Cu totul, am stat acolo șase luni... Martie, aprilie, mai... În forma dură
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nici de nimic... Așa se dădeau condamnările... Da’ anchetatorul i-a spus unui coleg Înainte de proces: „Uite, bă, tu zici că ești nevinovat... Uite, Popa ăsta e chiar nevinovat, mă, da’ trei ani tot ia și el”... Ca să vezi ce mentalitate. Au fost membri ai familiilor la proces? Nu, procesul a avut loc cu ușile Închise... A reușit bietu’ tata și a venit acolo, că a aflat prin niște neamuri din București care se interesau mereu. Și-a venit el la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
imprecație tumultuoasă, expresivă, unei laude sclivisite. Sinceritatea celui ce se eliberează de „nervi” e mai presus de a celui ce înghite, la ocazii, broaște fără să se strîmbe, debitînd ceea ce nu crede. Cuvintele clarifică relații, gesturi, atitudini, amorsează amintiri, evocă mentalități și temperamente. Sînt, nu o dată, cauză și efect. Sînt - last but not least - baricade împotriva uitării, dovadă că rezistă și dincolo de vremea celor ce le-au rostit sau le-au scris, mai puternice decît oricare alte semne. Figurile unor persoane
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acum, m-am abținut să-mi adnotez însemnările, fiindu-mi teamă de diluări. În concluzie, eu nu emit judecăți retrospective despre „epocă” (am sancționat-o în numeroase note), ci o înfățișez în ceea ce avea specific (începînd cu limbajul) prin oameni, mentalități, lucruri. Pentru mine, cei 14 ani au fost „ani defuncți”), de eroziune, sterili, dar nu numai din motive generale, politice. Judecîndu-mă singur, trecînd în revistă fragmentele, mi-am descoperit destule vinovății. „Mare lucru este sufletul!” (Ilie Miniat, Didahii și Predici
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de obligațiile curente (între care și cele de decan). Deși avea materialul și uneltele, n-a reușit să recupereze ceea ce trebuia realizat de-a lungul întregii vieți. De vină a fost și istoria postbelică, dar mai mult decît ea păguboasa mentalitate provincială despre munca intelectuală, care găsește mereu motive de amînări. Și iată consecința!... *Plan: o carte cu titlul Moartea lui Miron Costin, despre amestecul cărturarilor români în politică și urmările acestui fapt asupra evoluției lor. Pornind de la soarta tragică a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întîi: La nuit blanche. Opt alineate. Ca să folosesc un cuvînt întîlnit în scrierile lui Iordache Golescu: m-a dăulat! * Din curiozitate, am citit cîteva reviste (excelent tipărite) și ziare (prost făcute și rău imprimate) nord-coreene, pentru a sesiza diferența de mentalitate față de noi și a-mi completa imaginea asupra varietăților comunismului pe glob. Pentru „tovarășii nordcoreeni”, îmi dau seama, lumea există doar acolo unde au ecou ideile lor. Toată politică lor e „insulară” și pivotează în jurul lui Kim Il Sung, „marele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de a schimba ceva. Doi kilometri de plimbare prin oraș cu un Fiat 1500, cu număr de Augsburg-Deutschland (mașina lui Ioan Constantinescu), și-ți dai seama de curiozitatea africană a celor mai mulți dintre concitadinii mei, care, bineînțeles, nu-s diferiți ca mentalitate de cei din Iași, Piatra Neamț, București! *O însemnare de jurnal e, cel mai adesea, un gînd care, în forma respectivă, nu mă va mai vizita niciodată. *„în fiecare școală din Franța stă atîrnat la locul de onoare un exemplar din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și Hotelul „Palace” - datează din 1911. O curiozitate, acesta din urmă are 365 camere, cîte una pentru fiecare zi a anului. Construcțiile noi sînt puține, „fără personalitate”. Lumea vine aci pentru băi, iar cei mai mulți vilegiaturiști sînt bătrîni. Dovadă a prefacerii mentalităților e prezența masivă a sătenilor și chiar a țiganilor corturari. Într-un fel, e sezonul lor. În afară de pavilioanele balneare, spațiile cele mai frecventate sînt parcul și strada T. Vladimirescu. Ori de cîte ori trec pe acolo, mă amuză sonoritatea acesteia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
zice, s-a integrat). Aflu, surprins, apoi, că s-a recăsătorit cu Angela Caracaș (care i-a fost prima sau a doua soție) și că acum trei din cei patru copii ai săi sînt peste Ocean. Discutăm despre școală, viață, mentalități, despre disidenți economici și politici, realități și imagini propagandistice, despre călătoriile sale din ultimii ani (în Spania, Portugalia, Grecia, RFG, Austria, Polonia, Italia, SUA). Cînd s-a referit la exilații români din Canada, nu și-a ascuns antipatia față de preotul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
replicat în stil popular: „Fie vremea cît de rea, eu îmi văd de treaba mea!” De fapt, ce face? „Roade”, cum ar fi zis Sadoveanu, zilnic, cîteva ore din program pentru lucrările personale. Ca să procedezi așa, îți trebuie însă o mentalitate de sinecurist, iar eu n-o am. *Sîntem puțini, așa că pot să le observ comportamentele. Pînă mai ieri egali cu G., unii au deja în fața lui o psihologie de slujbași care așteaptă o apreciere de la cel ce-i chinuie. Iar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Deși nu pot să mă imaginez sărutînd sau stînd lipit de un asemenea obraz, vederea lui nu mă șochează. Probabil că și fosta „frumoasă naturală”, astăzi ceva mai ofilită, apelează la cosmetice. încerc să-mi explic o asemenea schimbare de mentalitate, dar nici unul din răspunsurile la care am ajuns nu mă satisface. *Ce vor să afle cei mai mulți dintre cei care trimit texte la „Poșta redacției”? Unul: „dacă poezia pe care o fac este sau nu poezie”. Altul: „a ști precis: merită
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bine, așa ceva e aproape imposibil! Pe trotuar, o cerșetoare știrbă taie o pară cu o monedă de 5 lei. Are poalele umede de zeamă. Molfăie și nu-i pasă de nimeni. *Arendășia ca fenomen istoric a dispărut; au rămas însă mentalitatea și unele procedee arendășești, pe care - lucru de-a dreptul dezagreabil - le întîlnești și în critică. Arendașul cronicar sau recenzent își începe articolele zgomotos, încruntat, încercînd să intimideze. „înjură” pe mulți, în bloc, stereotip, jignește, minimalizează, pentru a-l putea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ea. Urmăresc parte din presă În care să fie semnalată apariția „Orașului muzelor”, carte extrem de valoroasă. Trebuie așteptat mult și când voi avea ceva vești o să vă anunț. Prin nordul Moldovei ce s-a mai petrecut cu receptarea cărții? Înfiorătoare mentalitate de grup obtuz, În toată țara, cum Îmi scrisese dl. 702 Costică. Om ca dânsul rar de Întâlnit. Nu mai putem de „școli” și de mari valori, și cu cărți cu niște titluri, inventate Într-o ambianță de măscărici. Eu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Bucur În București, fără concursul conducerii Muzeului din Fălticeni. 608 Nepotul germanistului Simion Mândrescu, care se ocupa de comemorarea marelui profesor și poseda valori culturale rămase de la acesta. 976 mele, căutând ceva, dau peste anexatele hârțoage, care, poate, interesează pentru mentalitatea, atmosfera, care era odată la Flt. Oprește ceea ce socotești mata de cuviință și, restul, În foc. D-na Ungureanu se plânge, că-i scrii prea rar. I-am răspuns, că aceasta e și plângerea mea, dar că se explică prin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a răspuns, în loc să se scuze, foarte supărată, ca și cum vina ar fi a mea: Ei, se întâmplă, și ce-i cu asta? Nu se dărâmă lumea! Lăsând la o parte impertinența vânzătoarei, aspect asupra căruia voi reveni, acest răspuns reflectă o mentalitate specifică aparatului de deservire din comerț, iar răspunderea pentru această mentaliltate revine fără îndoială acelorași organe de conducere ale acestei activități. Despre organizarea comerțului interior sunt multe de spus, asupra numărului unităților de vânzare, asupra amplasării lor și programului acestora
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
atins-o un anunț, remarcat de fiul meu, de 19 ani, care mi l-a relatat plin de indignare. Aspectul acesta a apărut și prin presă, dar tocmai aici este buba: nu se găsește remediu. Este vorba iarăși de o mentalitate de care se face răspunzătoare conducerea comerțului. Odată, fiind ghidul unui străin, un iranian, acesta a dorit un medicament. Prima farmacie avea anunțul: închis pentru inventar, și ne am dus la altă farmacie apropiată, și apoi la următoarea, dar toate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să evit scandalul și alte metode , crezând că până-n cele din urmă voi afla înțelegere pe lângă cei de care depinde reîntregirea familiei mele; mi-am închipuit că așa-zisa destindere instaurată după Conferința de la Helsinki va fi schimbat cel puțin mentalitatea celor de care în România depinde autorizația de a emigra. Constatând însă că deloc astfel stau lucrurile și că totul este, ca și fornăitoarele declarații ale dl Marchais, Berlinguer și Carillo, privitoare la sprijinul drepturilor omului în Europa de Est, pură propagandă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a cărei dezbatere i se părea presantă, obligatorie, importantă și, de ce nu, „productivă”. Psihologia mulțimilor, da, ca și a Autorității care se substituie mulțimii și se revendică din ea... N-ar mai fi de adăugat decât laconica afirmație: „Ideologia și mentalitatea legionară reprezentau o formă inferioară a unui eon”, Înainte de a trimite lectorul să citească sau recitească În România postcomunistă de astăzi extraordinarul volum publicat, sub atenta și Învățata Îngrijire a lui Ion Vartic (autor și al unui doct și superb
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]