10,917 matches
-
care ghiceau în rectorul lor un frate mai mare, gata oricând să-i ajute, înțelegându-le aspirațiile care, atunci, erau firești și foarte simple. Avea un puternic simț de colegialitate, aș putea spune chiar de fraternitate cu tinerii. Era moderat, modest, delicat și foarte sensibil la sărăcie, marele dușman al tineretului acelor ani. Dincolo de această "omenie" era și calitatea profesională a omului. Urmașul său la catedră, Mircea Covic, îl descrie ca pe un "eminent om de știință"; tot același colaborator consideră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
actualul "rezidențiat"), selectarea prin concursuri riguroase a studenților mediciniști, buna funcționare a clinicilor universitare, asistența medico-sanitară a studenților și alte acțiuni care, în ansamblu, s-au dovedit salutare pentru învățământul medical autohton. Dr. Lorica Gavriliță (1927-2003) provenea dintr-o familie modestă; a absolvit liceul în orașul Roman și din 1953 până la sfârșitul vieții s-a integrat total școlii ieșene de medicină, în care a promovat toate gradele ierarhice până la acela de profesor universitar, titulară a catedrei de anatomie patologică (în urma unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
prin creația sa științifică, una dintre cele mai ilustre din câte a dat medicina și biologia contemporană; în sfârșit, prin aplecare către cultură, care nu a fost aceea a unui diletant, ci a cărturarului. * Născut într-o familie de intelectuali modești (dar ce energii creatoare au avut acești "intelectuali modești" în destinul cel mai curat al culturii noastre...); născut "la țară" (altă împrejurare semnificativă), deprinzând viața într-o încrâncenare cu greutățile vieții, consacrat biologiei, antropologiei și medicinii, discipline între care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din câte a dat medicina și biologia contemporană; în sfârșit, prin aplecare către cultură, care nu a fost aceea a unui diletant, ci a cărturarului. * Născut într-o familie de intelectuali modești (dar ce energii creatoare au avut acești "intelectuali modești" în destinul cel mai curat al culturii noastre...); născut "la țară" (altă împrejurare semnificativă), deprinzând viața într-o încrâncenare cu greutățile vieții, consacrat biologiei, antropologiei și medicinii, discipline între care nu recunoștea "frânturi didactice", Gr.T. Popa a fost un foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
vedere, prea sărac, ca un tânăr îmbrăcat cu niște straie oarecare care nu-s ale lui; eu mă așteptam la un costum festiv pentru că, într-adevăr, apariția acestei reviste o consideram o festivitate. Dar ce surpriză... Tânărul nu era prea modest, numai să-l răsfoiești. Ieri, la telefon, comunicându-i lui Valeriu Rusu sentimentul de încântare de a răsfoi, după douăzeci de ani, Symposionul, dânsul, autorul zilelor Symposionului, om de o controlată măsură a vorbelor, mi-a spus: Da, a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
academic al timpului. Îmi controlez, îmi măsor și eu vorbele, dar nu am nici un motiv să schimb ceva din această frază. Spre deosebire de alte reviste contemporane Symposionului aceasta, a noastră, avea câteva note speciale, calități mari la vremea aceea. Straiele prea modeste cu care a apărut în numărul 1 s-au schimbat repede; ba, curând (nici nu îmi pot explica în cadrul cărei șmecherii editoriale s-a întâmplat), Symposionul a devenit cea mai elegantă revistă a vremii. Nu mai avea nimic provincial, nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
talentul conjugat cu modestia și cultura. Într-adevăr, "o frumoasă bucată de viață" a fost Symposionul. Fără sponsorizări de prestigiu național sau dincolo de țară, fără relații de sonoritate radiofonică, fără laude excesive, Symposionul a fost o măsură a unor forțe modeste, deseori, ilustre, în timpuri potrivnice acestor măsuri. Ar trebui să citez numele unor oameni care au alcătuit Symposionul când erau încă studenți. Nici unul nu a ajuns nici măcar ministru, dar și-a împletit fiecare destinul cultural cu această ilustră și atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ilustre, în timpuri potrivnice acestor măsuri. Ar trebui să citez numele unor oameni care au alcătuit Symposionul când erau încă studenți. Nici unul nu a ajuns nici măcar ministru, dar și-a împletit fiecare destinul cultural cu această ilustră și atât de modestă revistă. Totuși, printre cei care nu mai sunt, la Symposion au scris Jules Nițulescu, Nicolae Oblu, Victor Săhleanu, Ștefan Milcu și mulți alții. Revista a fost ucisă dintr-un ordin arogant ascultat când acest ordin putea totuși să nu fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
anii de facultate, mi-au fost oferite cu amabilitate de domnul doctor Mihai Levițchi, el însuși o victimă a persecuțiilor cunoscute. Îi mulțumesc pentru amabilitate; personal, amintesc și cazul eminentului profesor Marțian Cotrău, farmacist și cercetător ilustru. ÎNCOTRO? În acest modest volum de eseuri intersectate cu date din istoria științei, ne confruntăm inevitabil cu gânduri din viitorul profesional, viitorul artelor medicale. Sunt câteva întrebări la care orice răspuns nu-i decât o încercare. Va deveni medicina o tehnică bazată pe calcule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de gândire și de a doua zi m-am prezentat la serviciul de corectură al Gazetei, unde șef era Ionel Marinescu, vechi om de presă, iar colegi de echipă Mircea Popescu, viitor secretar de redacție la România literară și Luceafărul, Modest Morariu și Matei Călinescu, ultimii doi angajați odată cu mine și cam în aceleași condiții. Chiar după mai puțin de un an am trecut cu Matei în redacție, unde am ucenicit amândoi la secția de critică a revistei, sub oblăduirea exigent-afectuoasă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
o puternică expresivitate, în contrast izbitor cu imaginile idilic convenționale propagate de realismul socialist. Voiam neapărat altceva decât ceea ce ni se băgase pe gât până atunci, și astfel se explică adeziunea pe care ne-o câștigaseră până și unele produse modeste estetic, dar cu atmosferă și subiecte insolite, exotice, de felul acelora pe care le ofereau melodramele mexicane sau indiene, care și ele începuseră să populeze ecranele. Vagabondul lui Raj Kapoor a făcut epocă. Mai mult decât acestea, și în cu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
din București, unde Paul Georgescu, în paralel cu activitatea de la revistă, ținea un curs despre Tudor Arghezi, poetul scos de puțină vreme de sub interdicție. Când am venit eu la Gazeta literară, în septembrie 1958, mai întâi corector, în echipă cu Modest Morariu și Matei Călinescu, și ei tot atunci angajați, Velea era din vară redactor la secția de proză, ucenic pe lângă Ștefan Bănulescu, cel mai vechi, la Gazetă, dintre tineri, iar Nichita Stănescu, absolvent din 1957, funcționa de un an la
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dar până atunci am ocazia să învăț meseria de corector. Nu are la ce să-mi strice. Nu mi-a stricat defel, a avut dreptat Paul Georgescu, după cum nu cred să le fi stricat nici lui Matei Călinescu și lui Modest Morariu, pe care, a doua zi după convorbirea cu Paul, i-am întâlnit la serviciul de corectură al Gazetei. Se prezentaseră ca și mine la post, angajați în aceleași condiții și cu aceeași perspectivă a trecerii ulterioare în redacție. Am
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
trecerii ulterioare în redacție. Am mai avut prilejul să vorbesc despre anii literari ’60 și despre atmosfera de la Gazeta literară, publicația de care sunt legate începuturile multor scriitori din generația mea, printre care și cele ale lui Matei Călinescu și Modest Morariu. Împreună cu ei m-am inițiat în secretele profesiunii de corector și am exercitat-o în aceeași echipă aproape un an. Despre acest episod din existența lor și a mea, astfel cum mi-l amintesc după atâta timp consumat, va
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
lumea literară de la începutul anilor ’60 ai trecutului veac, spre a lăsa mărturii despre ea. Când m-am înfățișat, așadar, la serviciul de corectură al Ga zetei, ca să-mi încep lucrul, i-am găsit acolo pe Matei Călinescu și pe Modest Morariu. Nu-mi erau necunoscuți. Făceau ca și mine parte din grupul tinerilor care gravitau în jurul Gazetei literare, doritori să se vadă publicați, scriind în acest scop cam de toate, notițe, scurte relatări despre cărți, despre spectacole, după cum era nevoie
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
trecând ușor de la cutare eveniment mărunt al zilei la probleme înalt existențiale, astfel zicând, confruntându-ne experiențele intelectuale, lecturile, gusturile, curioși unii de alții, de ceea ce știam și de cum gândeam. Amândoi noii mei prieteni mă cuceriseră prin apetența pentru umor, Modest ilustrându-se prin promptitudinea remarcilor tăioase, șfichiuitoare, prin „întreruperile“ malițioase care-l descumpăneau o clipă pe preopinent, iar Matei prin felul înșelător, perfid în care mima gravitatea, seriosul, când el de fapt glumea. Admiram la Modest suplețea gândirii și iuțeala
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
prin apetența pentru umor, Modest ilustrându-se prin promptitudinea remarcilor tăioase, șfichiuitoare, prin „întreruperile“ malițioase care-l descumpăneau o clipă pe preopinent, iar Matei prin felul înșelător, perfid în care mima gravitatea, seriosul, când el de fapt glumea. Admiram la Modest suplețea gândirii și iuțeala reacțiilor, iar la Matei logica impecabilă și implacabilă. Viața era în acei ani cum era, posomorâtă, cenușie, neoferind trăitorilor în acel orizont motive prea multe de bună-dispoziție. Adeseori ni le inventam. Venind vorba odată de lecturile
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
anului 1959, Paul Georgescu s-a putut ține de cuvânt, izbutind să ne transfere, pe mine și pe Matei Călinescu, la secția de critică a Gazetei literare, condusă de prietenul nostru mai experimentat S. Damian. Celălalt component al echipei noastre, Modest Morariu, găsise între timp, după câte-mi amintesc, un post de redactor la o editură. Strada Naipu 20 Mitizat încă din timpul vieții, Nichita Stănescu a devenit, îndată după moarte, eroul (sau victima?) unei abundente publicistici hagiografice, adevărată industrie. Numeroșii
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
fi persoana care i-a insuflat lui N. Velea pasiunea pentru experimentele bahice. Era de mirare și de tot hazul, într-adevăr, ce susținea Fănuș Neagu, dată fiind disproporția dintre performanțele în materie ale lui Velea și cele de tot modeste, ca să nu spun inexistente, ale subsemnatului. Și totuși, un grăunte de adevăr era în ce spusese Fănuș Neagu, dar numai un grăunte. În stu denție,într-adevăr, cu alți colegi, nu lăsaserăm chiar necercetate prestigioase instituții de cultură precum Dunărea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Bârlad a cunoscut apogeul eficienței sale atunci când în mijlocul ei a apărut membrul său de mare onoare, Al. Vlahuță, refugiat de la Dragosloveni-Vrancea, sosit cu vestitu-i car cu boi în care păzea tablourile lui N. Grigorescu, instalat mai apoi într-o casă modestă în care avea să-și primească nu numai admiratorii, dar mai cu seamă pe începătorii în ale literaturii. Ce a însemnat Bârladul, Academia bârlădeană și Al. Vlahuță pentru literați avea să o spună Vasile Voiculescu în Lamura nr. 4 din
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
dar și spre propriu sfârșit. Dezinteresat de ce so mai întâmpla în afară de Țară, hotărâse, ca după moarte să sacrifice totul. Să-i fie arse până și manuscrisele !... 3 «Din țara zimbrului », tipărit în 1919 la Bârlad, la tipografia Lupașcu, pe hârtie modestă, că așa erau timpurile, în format de buzunar, remarcat prin tonul profetic al discursului poetic, cu o puternică vibrație patriotică și de o reală autenticitate, exprimată în titluri de felul acesta «Cununa de aur», «Țării mele», «O, țară», «Țara», «Mormântul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
a mai publica. Cum scrisul îi mai rămăsese să-l practice, ce putea face ? A găsit inspirația și tăria să lucreze zilnic dar pentru sertar, adică să creeze dar să aștepte... Exilat în sine, privit din afară, omul Voiculescu trăia modest, chiar foarte modest, într-o singură odaie , cum și-l amintește Valeriu Anania, dar ni l-au descris și alții... , scria el unui prieten fără să-i mai trimită scrisoarea (V. Voiculescu, Jurnal, în „Manuscriptum” nr. 1, 1978). Și scrie
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Cum scrisul îi mai rămăsese să-l practice, ce putea face ? A găsit inspirația și tăria să lucreze zilnic dar pentru sertar, adică să creeze dar să aștepte... Exilat în sine, privit din afară, omul Voiculescu trăia modest, chiar foarte modest, într-o singură odaie , cum și-l amintește Valeriu Anania, dar ni l-au descris și alții... , scria el unui prieten fără să-i mai trimită scrisoarea (V. Voiculescu, Jurnal, în „Manuscriptum” nr. 1, 1978). Și scrie pentru sertar, ceea ce
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
mai tarziu, la 28 aprilie 1516, Papa Leon i-a atribuit fostului rector de la Sant'Andrea Giampiero Machiavelli, care era încă în Franța o pensie anuală de opt ducați de aur, care urmau să fie scăzuți din veniturile și așa modeste ale bisericii 26. Documentele prezentate mai sus ne spun că frații Machiavelli se confruntau cu o criză majoră în vara anului 1515. Mai mult ca sigur, concesionarea gratis a vechiului castel din Montespertoli a fost în cea mai mare parte
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
eternă glorie, de unde-acum purced numai Deriziunea și Disprețul. Spune-mi de unde-ai dobândit o astfel de Cunoaștere? Din textul ebraic? Său grec? Sau latin? Sau a fost dialectul onorabil al faimosului poet florentin?53 Sau a fost mai degrabă modestul Scambrilla?54 Pentru reinvestire-ai pus pe drumuri O delegație de Panciatichi și Cancellieri. Mesajul lor de l-aș fi cunoscut, O teribilă suferință să-ți promit aș fi putut: Cu propriile-ți mâini ucigașul tău însuți să fi devenit
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]