9,588 matches
-
iliacă postero-superioară (spina Wiaca posterior superior,; - șanțul fără nume; - spina iliacă postero-inferioară (spina Wiaca posterior inferior); - marea scobitură ischiatică (incisura inschiadica major) prin care trec următoarele elemente anatomice: mușchiul piramidal al bazinului, vasele și nervii fesieri superiori, mare și micul nerv sciatic, vasele și nervul rușinos intern; -mica spină ischiatică (spina ischiatica) pe care se inseră ligamentul sacro-iliac, mușchii aemeni superior și ridicător anal; -mica scobitură sciatică (incisura ischiadica minor) prin care trec: mușchiul obturator intern, vasele și nervul rușinos intern
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterior superior,; - șanțul fără nume; - spina iliacă postero-inferioară (spina Wiaca posterior inferior); - marea scobitură ischiatică (incisura inschiadica major) prin care trec următoarele elemente anatomice: mușchiul piramidal al bazinului, vasele și nervii fesieri superiori, mare și micul nerv sciatic, vasele și nervul rușinos intern; -mica spină ischiatică (spina ischiatica) pe care se inseră ligamentul sacro-iliac, mușchii aemeni superior și ridicător anal; -mica scobitură sciatică (incisura ischiadica minor) prin care trec: mușchiul obturator intern, vasele și nervul rușinos intern; -tuberozitatea ischiatică (tuber ischiadicum
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și micul nerv sciatic, vasele și nervul rușinos intern; -mica spină ischiatică (spina ischiatica) pe care se inseră ligamentul sacro-iliac, mușchii aemeni superior și ridicător anal; -mica scobitură sciatică (incisura ischiadica minor) prin care trec: mușchiul obturator intern, vasele și nervul rușinos intern; -tuberozitatea ischiatică (tuber ischiadicum) este porțiunea cea mai voluminousă a marginii posterioare în porțiunea inferioară. Marginea superioară, creasta iliacă, are forma unui S italic cu extremitățile mai îngroșate și mai subțire pe mijloc (2, 3, 10, 11, 18
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare tuberculul extern al calcaneului, care este mărainit, atât deasupra cât și dedesubt, de câte un șanț, prin care trec tendoanele peronierilor; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară; în partea superioară șanțul este delimitat de apofiza calcaneană (sustentaculum tali) care la bază este mărginită de un șanț prin care trece tendonul flexorului propriu a\ deaetului mare și flexorul comun al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și a celui costo-clavicular) traumatismele de la nivelul articulației produc foarte rar dislocarea fraamentelor osoase (luxații), mai frecvente fiind situațiile de fractură ale claviculei (4,16). Vascularizatia se realizează prin ramurile toracice interne și prin artera subscapulară. Inervația este realizată din nervul subclavicular și supraclavicular. 2. Articulația acromio-claviculară (articulatio acromioclavicularis) Articulația este una de tip plan realizată între extremitatea distală, ușor convexă a claviculei și o suprafață concavă acromială. Discul fibrocartilaainos dintre suprafețele articulare este descris diferit de autori: ca fiind prezent
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
celor două ligamente disipează greutatea membrului superior mai mult spre claviculă și mai puțin spre acromion și în același timp limitează mișcările dintre omoplat și claviculă. Vascularizatia este realizată de artera suprascapulară și de cea toracoa- cromială. Inervația provine din nervul suprascapular și pectoral lateral. 4. Ligamentele proprii ale scapulei Ligamentul coraco-acromial (lig. coracoacromiale) - Figura 55 - este o bandă solidă, triunghiulară, ce se inseră prin vârf la nivelul acromionului iar, prin bază pe toată marginea procesului coracoid Are rol protector pentru
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
bază pe toată marginea procesului coracoid Are rol protector pentru musculatura subiacentă de la nivelul marelui și micului trohanter. Ligamentul coracoidian, ligamentul transvers superior al scapulei (lig. transversum scapulae) trece peste incizura coracoidiană pe care o transformă într-un orificiu pentru nervul suprascapular. Bursa subacromială facilitează mișcările dintre arcul coraco-acromial și mușchiul supraspinos, articulația umărului funcționând ca o a doua articulație sinovială. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER (juncturae membri superioris liberi) ARTICULAȚIA SCAPULO-HUMERALĂ (articulatio humeri) Este o articulație sferoidală, multiaxială realizată de capul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tricepsului; 4. posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară și posterioară. Inervația provine din: - ramul posterior din trunchiul brahial, - nervul suprascapular, - nervul axilar. ARTICULAȚIA COTULUI (articulatio cubiti) Articulația cotului este complexă din punct de vedere anatomic, existând practic 3 articulații înalobate într-o sinaură capsulă articulară: humero-cubitală, humero-radială, radio-cubitală proximală. Din punct de vedere fizioloaic la nivelul cotului se descrie
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterior: capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară și posterioară. Inervația provine din: - ramul posterior din trunchiul brahial, - nervul suprascapular, - nervul axilar. ARTICULAȚIA COTULUI (articulatio cubiti) Articulația cotului este complexă din punct de vedere anatomic, existând practic 3 articulații înalobate într-o sinaură capsulă articulară: humero-cubitală, humero-radială, radio-cubitală proximală. Din punct de vedere fizioloaic la nivelul cotului se descrie: o articulație
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și biceps brahial; 2. posterior: mușchii anconeu și triceps brahial; 3. lateral-extern: mușchii brahioradialis, primul și al doilea radial extern; 4. lateral-intern: mușchii epitrohleeni. Vascularizatia articulației este realizată din arterele ulnară, brahială, interosoasă. Inervatia articulației este realizată mai ales din nervul radial și musculocutanat dar, și din musculocutanatul brahial, brahialul anterior, ulnar. ARTICULAȚIILE RADIO- ULNARE (RADIO-CUBITALE) (articulations radioulnares) Cubitusul și radiusul formează scheletul osos al antebrațului și sunt unite între ele prin 3 articulații: superioară, mijlocie și inferioară. 1. Articulația cubitală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
4. inferior: membrana perineală, uretra. Vascularizația este realizată prin arterele ce provin din: epiaastrică, rușinoasă externă superioară, rușinoasă internă, circumflexa posterioară și obturatoare. Venele din partea posterioară a articulației drenează sânaele în plexul prevezical în timp ce cele din partea anterioară în cele rușinoase. Nervii provin din nervii rușinos intern și ilioinahinal. 2. Membrana obturatoare (membrana obturatoria) Membrana obturatoare închide incomplet aaura obturată lipsind în partea superioară, în dreptul canalului obturator. Se inseră pe circumferința aăurii obturate. Canalul obturator este un canal osteo-fibros la formarea căruia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
perineală, uretra. Vascularizația este realizată prin arterele ce provin din: epiaastrică, rușinoasă externă superioară, rușinoasă internă, circumflexa posterioară și obturatoare. Venele din partea posterioară a articulației drenează sânaele în plexul prevezical în timp ce cele din partea anterioară în cele rușinoase. Nervii provin din nervii rușinos intern și ilioinahinal. 2. Membrana obturatoare (membrana obturatoria) Membrana obturatoare închide incomplet aaura obturată lipsind în partea superioară, în dreptul canalului obturator. Se inseră pe circumferința aăurii obturate. Canalul obturator este un canal osteo-fibros la formarea căruia participă: șanțul obturator
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în dreptul canalului obturator. Se inseră pe circumferința aăurii obturate. Canalul obturator este un canal osteo-fibros la formarea căruia participă: șanțul obturator, membrana obturatoare, liaamentul subpubian și prezintă două orificii unul pelvin și altul femural (2, 11, 18, 20). Canalul conține nervul, artera, vena obturatoare. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI INFERIOR LIBER (juncturae membri inferioris liberi) Articulațiile membrului inferior liber sunt incomparabil mai intens solicitate față de cele ale membrului superior ceea ce determină o mai mare dezvoltare a aparatului capsulo-liaamentar, a suprafețelor și cartilajelor articulare, adaptarea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acetabulare. Acest liaament conține vase nutritive pentru capul femurului, mărește suprafața de secreție a membranei sinoviale, contribuie la răspândirea sinoviei pe suprafața articulară. Raporturile articulației sunt: - anterior: fibrele laterale ale mușchiului pectineu, tendonul marelui psoas, capul drept femural, artera femurală, nervul femural; - superior: capul dreptului femural, mușchiul mic fesier; - inferior: pectineu, obturator extern; - posterior: tendoanele mușchilor: obturator extern și extern, pătrat femural, aemenii bazinului, piriform, artera circumflexă, nervul sciatic. Inervatia este asiaurată de nervii: femural, obturator, obturator accesor, pătratul femural, fesierul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fibrele laterale ale mușchiului pectineu, tendonul marelui psoas, capul drept femural, artera femurală, nervul femural; - superior: capul dreptului femural, mușchiul mic fesier; - inferior: pectineu, obturator extern; - posterior: tendoanele mușchilor: obturator extern și extern, pătrat femural, aemenii bazinului, piriform, artera circumflexă, nervul sciatic. Inervatia este asiaurată de nervii: femural, obturator, obturator accesor, pătratul femural, fesierul superior. ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI (articulatio aenus) La nivelul aenunchiului sunt înalobate într-o sinaură capsulă articulară trei articulații: articulația femuro-tibială, femuro-rotuliană, tibio-peronieră superioară (aceasta va fi descrisă în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
marelui psoas, capul drept femural, artera femurală, nervul femural; - superior: capul dreptului femural, mușchiul mic fesier; - inferior: pectineu, obturator extern; - posterior: tendoanele mușchilor: obturator extern și extern, pătrat femural, aemenii bazinului, piriform, artera circumflexă, nervul sciatic. Inervatia este asiaurată de nervii: femural, obturator, obturator accesor, pătratul femural, fesierul superior. ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI (articulatio aenus) La nivelul aenunchiului sunt înalobate într-o sinaură capsulă articulară trei articulații: articulația femuro-tibială, femuro-rotuliană, tibio-peronieră superioară (aceasta va fi descrisă în subcapitolul imediat următor). Suprafețele articulare aparțin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiul ia punct fix pe inserția de origine: coboară buzele (participă la exprimarea sentimentelor de tristețe, frică sau dispreț); - când mușchiul ia punct fix pe inserția de la nivelul mandibulei: ridică pielea gâtului și o împinge înainte. Inervația este realizată de nervul facial. MU ȘCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN (m. sternocleidomastoideus) Originea: - capul medial, sternal este pe manubriul sternal; - capul lateral, clavicular este la nivelul porțiunii mediale a feței superioare a claviculei. Inserția terminală este pe: - fața laterală a procesului mastoidian; - linia nuchală superioară. Raporturile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a claviculei. Inserția terminală este pe: - fața laterală a procesului mastoidian; - linia nuchală superioară. Raporturile sunt: - superficial cu: pielea, pielosul gâtului și lama superficială a fasciei gâtului; - profund: cu musculatura profundă a gâtului, artera carotidă comună, vena jugulară internă și nervul vag; - marginea anterioară a mușchiului vine în raport cu: glanda parotidă, unghiul mandibulei și mușchii supra- și infrahioidieni; - marginea posterioară formează împreună cu mușchiul trapez triunghiul supraclavicular. Raporturile sunt: - superficial cu: pielea, pielosul gâtului și lama superficială a fasciei gâtului; Inserția terminală: fasciculele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vertebrelor cervicale C5-C7. Inserția terminală a celor 4 fascicule formate este pe tubercul de pe fața superioară a coastei a Il-a. Raporturi: - între mușchii sternocleidomastoidian și scalen anterior se formează spațiul scalenic anterior în care se găsesc: vena subclaviculară și nervul frenic; - între mușchii scalen anterior și cel mijlociu se descrie spațiul scalenic posterior în care se găsesc: artera subclaviculară și plexul brahial; - medial față de mușchiul scalen anterior și mijlociu se descrie cupola pleurală; - între mușchiul scalen mijlociu și cel posterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchii scalen anterior și cel mijlociu se descrie spațiul scalenic posterior în care se găsesc: artera subclaviculară și plexul brahial; - medial față de mușchiul scalen anterior și mijlociu se descrie cupola pleurală; - între mușchiul scalen mijlociu și cel posterior se găsesc nervii toracic lung și dorsal; - mușchiul scalen posterior se află în raport direct cu mușchii cefei și ai spatelui; - între scalenul anterior (lateral), artera vertebrală (medial), artera subclaviculară (inferior) se formează triunghiul Velluda ce conține ganglionul stelat, cervicotoracic din simpaticul cervical
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de partea respectivă; - contracția bilaterală crește rigiditatea coloanei vertebrale; - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale sunt mușchi inspiratori, în inspirul forțat; - contracția scalenilor anteriori participă la flexia capului față de coloana vertebrală. Inervația este realizată din ramurile ventrale ale nervilor cervicali C4, C5 și CQ. MU{CHIUL DREPT LATERAL AL CAPULUI (m. rectus capitis lateralis) Originea se găsește la nivelul procesului transvers al atlasului. Inserția terminală se realizează la nivelul procesului jugular al occipitalului. Raporturi: - anterior: cu mușchiul drept anterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu mușchiul drept anterior al capului și vena jugulară internă; - posterior cu mușchii: marele drept posterior, oblicul mic al capului, dar și cu artera vertebrală. Acțiunea este de înclinarea laterală a capului. Inervația se produce prin ramura ventrală a primului nerv cervical. Mușchii regiunii mediane a gâtului Musculatura regiunii mediane a gâtului este dispusă într-un plan superficial și unul profund. Musculatura superficială se inseră pe osul hioid, față de care musculatura poate fi suprahioidiană și subhioidiană. Musculatura profundă are raporturi cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
înainte, medial și ajunge la osul hioid pe care se inseră prin tendonul intermediar; - porțiune anterioară: care se întinde de la osul hioid spre foseta digastrică a mandibulei. Raporturi: - porțiunea posterioară este în raport cu: glanda parotidă, mușchiul strenocleidomastoidian, pachetul vascular al gâtului, nervii accesori și hipoglos; - tendonul intermediar: este acoperit lateral de glanda submandibulară; - porțiunea anterioară are raporturi cu: lama superficială a fasciei gâtului, pielosul gâtului, pielea precum și cu mușchiul milohioidian. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul hioidul determină coborârea mandibulei, intervenind
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pielea precum și cu mușchiul milohioidian. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul hioidul determină coborârea mandibulei, intervenind în procesul de masticație; - când ia punct fix la nivelul mandibulei și a procesului mastoidian are rol în deglutiție. Inervația: - porțiunea posterioară: prin nervii facial și glosofaringian; - porțiunea anterioară: prin nervul mandibular. MUȘCHIUL STILOHIOIDIAN (m. stylohyoideus) Originea este la baza procesului stiloid al osului temporal. Inserția terminală este pe fața anterioară a osului hioid Raporturile mușchiului sunt cu: glanda parotidă, mușchiul sternocleidomastoidian și stiloidian
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ia punct fix la nivelul hioidul determină coborârea mandibulei, intervenind în procesul de masticație; - când ia punct fix la nivelul mandibulei și a procesului mastoidian are rol în deglutiție. Inervația: - porțiunea posterioară: prin nervii facial și glosofaringian; - porțiunea anterioară: prin nervul mandibular. MUȘCHIUL STILOHIOIDIAN (m. stylohyoideus) Originea este la baza procesului stiloid al osului temporal. Inserția terminală este pe fața anterioară a osului hioid Raporturile mușchiului sunt cu: glanda parotidă, mușchiul sternocleidomastoidian și stiloidian, pachetul vascular al gâtului, nervii accesori și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]