10,156 matches
-
intrarea in pridvor, deasupra brâului torsionat. Pe pereții de sud și nord ai pronaosului sunt pictati toti sfinții români, printre care și Sf. Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul (acesta fiind canonizat abia în 1992). de asemenea, pe bolta pronaosului, sunt pictate 20 de mănăstiri importante din Moldova . La 20 m nord-vest de pridvorul bisericii, a fost construit un turn-clopotniță înalt de 25 metri, după modelul celui de la Mănăstirea Putna. Turnul este construit din zid și trei etaje plus cupola. La 50
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
fiind încadrată într-un triunghi așezat peste dreptunghiul format de tabernacul, proporțiile formelor geometrice respectând teoriile estetice ale lui Ghyka. Liniile diagonale se intersectează pe un ochi al pruncului Isus care este situat în centrul tabloului. În 1955, Dalí a pictat "Cina cea de Taină", o evocare a tabloului lui Leonardo Da Vinci având aceeași temă. Proporțiile generale ale tabloului respectă regulile „secțiunii de aur”, așa cum au fost definite de Matila Ghyka. Isus Christos nu este așezat la masă cu ucenicii
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
, județul Cluj, este considerată monument istoric și are hramul "Pogorârea Duhului Sfânt". Conform inscripției de la intrare, a fost ridicată în anul 1763. Pisania din altar surprinde și anul în care ea a fost pictată, 1768. Construită din lemn de brad pe tălpi de stejar, cu fundament de piatră și acoperită cu șindrilă, biserica de lemn de la Someșul Rece se păstrează și astăzi ca punct de atracție pentru turiști. Biserica se află pe noua listă
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
său, Ioan Stănescu care a păstorit pănă în 1962. Numărul credincioșilor crescând a fost nevoie de o biserică mai încăpătoare și a fost zidită din cărămidă cu hramul „Sfântul ierarh Nicolae” între anii 1931-1932. Între anii 1935-1936, biserica a fost pictată în tehnica tempera grasă de pictorii frați Profeta. Pe perioada scurtă 1962-1963, parohia a fost păstorită de preotul arhimandrit Coroiu Nichita, iar din 1963 până în 1972 de preotul Sîncrăian Ioan. Între anii 1972-1974 a păstorit aici și preotul Tuluceanu Tudor
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
Amintirea Ioanei s-a estompat curând, dar figura ei a inspirat mulți artiști, mai ales în perioada romanticismului, deoarece reunea un număr de caracteristici foarte apreciat: pasiunea, dragostea neîmpărtășită, suferința și gelozia. În 1836, pictorul francez Charles de Steuben, a pictat un tablou care rafigura legenda romantică a reginei bolnave de dragoste. Manuel Tamayo y Baus a scris "Madness of Love" (1805), Emilio Serrano a compus opera "Juana la Loca". Există zeci de picturi care descriu unele aspecte ale nebuniei Ioanei
Ioana de Castilia () [Corola-website/Science/313714_a_315043]
-
anul 1858, an în care a avut loc și refacerea picturii, stă mărturie inscripția din partea de miazănoapte a iconostasului. În anul 1890, la forma inițială a bisericii s-a adăugat un târnaț și corul. În patrimoniul bisericii se află icoane pictate pe sticlă, lemn și sfeșnice. Clopotele, în număr de trei datează din anii: unul din 1860 și două din 1923 și au fost turnate la Sibiu. Ultima renovare a bisericii monument a avut loc în 1980. Pictura: Pictura murală din
Biserica de lemn din Sântejude () [Corola-website/Science/313991_a_315320]
-
tencuiți, planul rectangular, cu altarul poligonal decroșat. Turnul prismatic de deasupra pronaosului era înzestrat cu galerie deschisă, cu câte două arcade semicirculare pe fiecare latură. Coiful octogonal pornea de pe o bază pătrată. În patrimoniul bisericii existau două icoane pe lemn, pictate la 1722 de Vasile Zugravul din Sânmihaiu Almașului: Arhanghelul Mihail și Maica Domnului cu Pruncul. Pe dosul acestor icoane se puteau desluși inscripții cu caractere chirilice. Pe icoana Arhanghelul Mihail scrie: „astă icoană a(u) făcută Va(sile) Zugravul...Ion
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
au fost biserica Mănăstirii Argeșului, Biserica Domnească „Sf. Nicolae domnesc” din Iași, Biserica Domnească „Sf. Dumitru” din Craiova și Mitropolia din Târgoviște. Biserica Mitropoliei „Înălțarea Domnului” din Târgoviște a fost construită în perioada 1890-1923, în stil bizantin. Biserica a fost pictată în perioada 1930-1933. Trei dintre aceste monumente, “Mitropolia” din Târgoviște, biserica Sf. Nicolae din Iași și Sf. Dumitru din Craiova, au fost dărâmate în întregime, André Lecomte du Noüy construind monumente noi, inspirându-se din formele vechi arhitectonice și din
André Lecomte du Noüy () [Corola-website/Science/314068_a_315397]
-
alături de credincioși retrăiesc atmosferă acelor timpuri, parcurgând fiecare stațiune în rugăciune. Astfel, retrăind acele momente pe întreaga perioadă a Postului Mare, credincioșii catolici se pregătesc de Înviere. "Între spațiile pline dintre ferestre, s-au realizat un numar de opt panouri pictate în frescă având ca temă " Drumul Crucii după proiectul imaginat de artistul plastic Horia Ghelu." După datele obținute în anul 2005 cu ocazia sfințirii caselor, parohia este formată din 524 familii întregi și 348 jumătăți, cu 1785 suflete. O parte
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
naos bărbații, altarul - despărțit de restul navei printr-un iconostas. Se pare că biserica a rămas nepictată vreme de 20 de ani. Pe la 1847, când păstorea preotul Eliseu Moga - primul preot greco-catolic al cărui nume îl cunoaștem - biserica a fost pictată de pictorul Anghel Saligni. Era o pictură pe pânză aplicată ulterior pe pereții laterali și de asemenea, în altar și pe bolta altarului. În timp, pictura s-a degradat aproape total. La început, biserica a fost acoperită cu șindrilă. În
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
hanul Zlătari, situat tot pe Calea Victoriei, între Lipscani și Stravopoleos. În urma stricăciunilor din timpul cutremurelor din 1802 și 1838, atât biserica cât și hanul au fost reconstruite de egumenul Calistrat Livis după planurile arhitectului Xavier Villacrosse și biserica a fost pictată de Gheorghe Tattarescu. Hanul a fost dărâmat în 1903 pentru a se mări Calea Victoriei. Biserica a fost restaurată din nou în 1907-1908, de arhitecții Jean Pompilian și Gr.Cerkez. Pe data de 6 ianuarie 1932, în jurul orei 11, în biserică
Biserica Zlătari () [Corola-website/Science/314171_a_315500]
-
patru tablouri dintr-un ciclu de opt. În anul 1629, Zurbarán se mută în capitala Andaluziei, un an mai târziu consiliul orașului îi acordă titlul de pictor al orașuli Sevilla. Vreme de cincisprezece ani lucrează aici neîntrerupt. În anul 1630, pictează pentru ordinul iezuit din Sevilla tabloul ""Viziunea Binecuvântatului Alfonso Rodriguez"", și, un an mai târziu, monumentala ""Apoteoză a Sfâmtului Toma d'Aquino"", destinată altarului din colegiul călugărilor dominicani "Santo Tomás". Faima de care se bucură artistul ajunge la curtea regală
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
decimează populația Andaluziei și nu cruță nici familia lui Francisco. Moare Juan, cel mai mare fiu al pictorului, care lucra împreună cu tatăl său. În jurul anului 1658, pictorul se stabilește la Madrid, unde va rămâne până la sfârșitul vieții. În această perioadă pictează numai tablouri de dimensiuni reduse, destinate familiilor aristocrate. Călugării franciscani de la Alcala de Henares, o localitate din apropierea Madridului, îi încredințează comanda realizării unui ciclu de tablouri pentru decorarea mănăstirii. Încetează să mai picteze abia în anul 1663. Pe 27 august
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
rămâne până la sfârșitul vieții. În această perioadă pictează numai tablouri de dimensiuni reduse, destinate familiilor aristocrate. Călugării franciscani de la Alcala de Henares, o localitate din apropierea Madridului, îi încredințează comanda realizării unui ciclu de tablouri pentru decorarea mănăstirii. Încetează să mai picteze abia în anul 1663. Pe 27 august 1664, Francisco de Zurbarán moare la Madrid. Mai mult de jumătate din lucrările lui Zurbarán reprezintă tablouri realizate la comanda mănăstirilor. Astăzi însă, istoricii de artă nu mai sunt de acord cu vechile
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
de acord cu vechile afirmații după care opera ar fi una de inspirație exclusiv religioasă, deși, în secolul al XVII-lea, mănăstirile spaniole erau cei mai importanți clienți ai artiștilor. În afara temelor sacrale, tratate în manieră profund mistică, maestrul spaniol pictează tablouri cu accente realiste, cum at fi celebra serie de portrete de sfinte ("Sfânta Margarete a Antiohiei", 1635-1640; "Sfânta Apolonia", 1636; "Sfânta Elisabeta a Portugaliei", 1640; "Sfânta Dorotea", 1640-1650). Prima perioadă de creație a lui Zurbarán, care ne este cunoscută
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
trăsăturile de penel devin mult mai delicate, grație dispunerii gradate a culorilor, trecerile cromatice de la un registru la altul sunt mai puțin brutale. Din manierismul târziu preia aversiunea față de perspectiva cu un singur punct în care converg liniile. Zurbarán a pictat multe tablouri reprezentând pe Fecioara Maria. ""Imaculata Concepție"" era la Sevilla o temă preferată, întrucât era în plină dezbatere ceea ce avea să devină mai târziu o dogmă: Maria a fost concepută fără tara "păcatului originar" sau a fost purificată de
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
devină mai târziu o dogmă: Maria a fost concepută fără tara "păcatului originar" sau a fost purificată de acest păcat, fiind santificată de Dumnezeu, când e găsea încă în pântecele mamei sale? Opera lui Zurbarán ilustrează această dezbatere, tabloul este pictat în tehnica"sfumato" și, grație trecerilor discrete între nuanțele culorilor, se poate admira delicatul clarobscur al întregii compotiții. Tabloul ""Închinarea păstorilor"" (1638, în prezent în "Musée de Peinture et dela Sculpture" din Grenoble) face parte dintr-un ciclu destinat decorării
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
pe altar. Indiferent de caracterul lucrurilor înfățișate (obiecte, animale, fructe sau flori), schema prezentării este întotdeauna aceeași: dispunerea obiectelor în șir, iluminarea frontală, fundalul întunecat, ceea ce degajă o profundă impresie de simplitate și reușește să insufle viață lucrurilor neînsuflețite. "Sfintele" pictate de Zurbarán (de ex.: ""Sfânta Margareta a Antiohiei"") sunt îmbrăcate cochet ca niște doamne din lumea bună. "Sunt fără îndoială creaturile cele mai voluptuose și mai romantice pe care ni le putem închipui" (comentariul aparține poetului francez Théophile Gautier despre
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
Sunt fără îndoială creaturile cele mai voluptuose și mai romantice pe care ni le putem închipui" (comentariul aparține poetului francez Théophile Gautier despre sfintele pictorului spaniol). Pe artist nu-l interesează credibilitatea spirituală, ci se lasă pradă pasiunii de a picta frumusețea materialelor: țesături, draperii, broderii. Veșmintele devin personaje principale ale tablourilor. ""Sfântul Francisc îngenuchiat"" abordează tema Sfântului adâncit în rugăciune. Caracterul realist al prezentării nu exclude atmosfera ardorii religioase. Aristul evită expresivitatea exagerată și gesturile emfatice și îl face pe
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
oarecum volatilă, cu discrete trăsături de penel, ca în multe din ultimele opere ale lui Zurbarán. Bogăția culorilor și lumina delicată ne poartă cu gândul la pictura venețiană. Este un tablou religios, dar cu un alt caracter decât severele pânze pictate pentru mănăstiri. După moartea lui Zurbarán, opera artistului este în parte dată uitării. Revine în atenția iubitorilor de artă abia după mulți ani și în două etape. Mai întâi, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, când la muzeul "Louvre" din
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
amploarea pe care o luaseră aceste practici, pe care le socotea nenaturale, fapte lipsite de rușine (tolmema). Nu există nici un basorelief, altorelief sau sculptură care să reprezinte în mod explicit vreun contact sexual anal, heterosexual sau homosexual. În schimb, scenele pictate pe ceramica antică greacă sunt extrem de explicite. Există și o anumită simbolistică cu caracter sexual. În majoritatea zdrobitoare a cazurilor, bărbații sunt prezentați dezbrăcați, chiar și în scenele de război, posibil datorită cultului pentru un fizic armonios dezvoltat, dar și
Contact sexual anal () [Corola-website/Science/314230_a_315559]
-
un nou stil numit baroc. Pictorii, sculptorii și arhitecții l-au folosit pentru a creă efecte spectaculoase. Artiști că Peter Paul Rubens, Rembrandt și Antoon van Dyck din Țările de Jos și Diego Velázquez din Spania , erau căutați pentru portretele pictate în stil fotografic. Ruisdael din Țările de Jos, Salvador Rosa din Italia și Claude Lorraine din Franța erau pictori peisagiști. Autori că Miguel de Cervantes, Milton, Pepys și Bunuan au scris cărți de succes despre viață cotidiană. Renașterea artistică nu
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
care nu își permiteau să cumpere bulbi de lalele sau chiar lalele, se mulțumeau cu lucrări de artă, piese de mobilier, broderii și obiecte de ceramică pe care apărea siluetă delicată a florii. Multe acuarele ce reprezintă lalele au fost pictate în această perioadă și sunt considerate acum adevărate opere de artă; pe vremea aceea însă, erau numai foi de catalog menite să îi facă pe cumpărători să ia flori scumpe, pentru că numai acestea erau reprezentate. În perioadă dintre 1634 și
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
prezentată extensiv de cei artiști doi francezi în cartea "La peinture moderne", apărută la Paris, în 1925. Lucrările puriste sunt ușor de recunoscut pentru utilizarea explicită a formelor geometrice și a zonelor extinse de culori pure, respectiv pentru suprafețele de pictat foarte netede. Ambele caracteristici prefigurau stilul "Hard Edge" din pictura americană, care urmau a avea aceleași accentuări ale definirea foarte clară a formei. Interesul lui Le Corbusier în reprezentarea mecanică, respectiv prezentarea proporțiilor pure a persistat până în operele sale arhitecturale
Purism () [Corola-website/Science/314326_a_315655]
-
respectă cele două direcții, grigoresciană, circumscrisa pitorescului și regimului diurn, și cea andreesciană, aparținând melancoliei și regimului crepuscular, dar le combină și realizează o sinteză prin care dă curs unui timp luminos și cald al după-amiezilor de vară. Chiar dacă, uneori, pictează peisaje și iarna, predomina peisajul estival, cel al bucuriilor, al sevelor vii care pulsează mustos în lucruri, împlinit cu vagi presimțiri ale serii care va veni și ale toamnei care se anunță prin tonalitatea luminii. Priveliștile urbane, când apar, dețin
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]