9,079 matches
-
a trăit în Bucovina între 1780 și 1940. Germanii imigrați nu s-au răspândit uniform în toată Bucovina, ci au fondat localități proprii sau cartiere proprii în localitățile existente. Astfel de localități au fost Gura Putnei (în ), Voievodeasa (în ) și Poiana Micului (în ). În alte sate s-au așezat pe lângă locuitorii români, preluând numele românesc al localității, ca la Bădeuți (în ). O parte însemnată din imigranți s-au stabilit în orașe ca Cernăuți (în ), Storojineț (în ), Rădăuți (în ), Suceava (în ), Vatra
Germani bucovineni () [Corola-website/Science/313903_a_315232]
-
geografice Într-un peisaj de vis din DUMBRAVA SIBIULUI care l-a făcut pe reputatul muzeolog olandez Bernet Kempers, încă din anul 1966, să numească muzeul sibian "cel mai frumos muzeu în aer liber din Europa" cu păduri răcoroase și poieni însorite, străbătute de un râuleț ce mișcă roțile morilor de apă, având în mijloc un lac de 6 ha, în care se oglindesc morile de vânt dobrogene și construcțiile pescarilor din Delta Dunării și pe care sunt expuse mori și
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
Casa de Filme 3 și Cine TV Berlin în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Nicu Gheorghe. Dansurile din film au fost interpretate de ansamblurile folclorice din comunele Călinești, Topoloveni, Leordeni, Bogați, Priboeni, Dobrești, Ștefănești și Poiana Lacului, cu sprijinul Centrului de îndrumare a mișcării artistice din județul Argeș. Ele au fost coordonate de maestrul coregraf Dorin Oancea. Rolurile principale au fost distribuite unor actori tineri, cu o carieră cinematografică redusă. Rolul lui Puiu Faranga a fost
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
România), fiind cunoscută în prezent sub denumirea de "". Galeriile prezintă numeroase lacuri, cascade, marmite, sifoane. Este o peșteră foarte greu accesibilă. Se poate ajunge la Peștera de la Zăpodie din Padiș (6 km) urmând marcajul bandă roșie pe Valea Cetăților până în Poiana Bălăleasa. De aici pe traseul bandă galbenă și punct roșu, pe marginea Gropii de la Bârsa se ajunge la Ghețarul de la Bârsa. Din acest loc urmând marcajul punct galben se ajunge la Peștera de la Zăpodie. Intrarea este foarte aproape de punctul în
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
din România. s-a născut în Șcheii Brașovului, la 21 aug.1948. A urmat liceul Unirea din Brașov, apoi a absolvit Facultatea de Limba si Literatura Română la Constanța (prof. Cornel Regman, asistent Marin Mincu), a fost profesor în comuna Poiana Mărului în perioada 1972-1975, apoi, timp de 13 ani, a condus departamentul teatru la Așezământul Cultural Reduta din Brașov. Printre inițiativele sale în această perioadă se numără înființarea “Cenaclului literar 19“, alcătuit, printre alții, din scriitorii Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina
Adrian Munteanu () [Corola-website/Science/317929_a_319258]
-
nopții sau spre sfârșitul perioadei de înflorire, corola se apleacă cu gura în jos și polenul care a fost între timp scuturat în fundul ei, cade pe stigmat. În România crește prin pajiștile din munții Carpați, uneori este întâlnită și în poienile din zona paduroasă.
Cupă (plantă) () [Corola-website/Science/323406_a_324735]
-
datează de la sfârșitul sec. XVIII (1780). Schitul s-a bucurat de o administrație autonomă, dar și de donațiile și veniturile primite de-a lungul timpului. Mănăstirea Lepșa a fost întemeiată în anul 1774, când un ucenic al Sfântului Vasile de la Poiana Mărului ridica un schit. Nu se cunoaște viața călugărilor care au trăit aici, din anul înființării și până în 1929 nu există documente care să ne spună câți monahi au fost aici și cum a curs viața lor în inima munților
Biserica de lemn din Mănăstirea Lepșa () [Corola-website/Science/323452_a_324781]
-
(A8), denumită și Autostrada Est-Vest, este o autostradă ce va fi construită pe traseul Ungheni - Iași - Târgu Frumos - Pașcani - Târgu Neamț - Poiana Largului - Ditrău - Târgu Mureș, unde va fi creată o legătură cu Autostradă A3. Va avea o lungime de , la un cost estimat de 4,07 miliarde de euro. În anul 2007, în vederea alegerii traseului optim, a fost realizat unui Studiu
Autostrada Târgu Mureș-Iași () [Corola-website/Science/323463_a_324792]
-
-o pe Maica Domnului și pruncul Iisus este o ilustrare a îmbinării iconografice ale Hodighitriei și Eleusei. Deși cronologic aparține aceleiași perioade cu iconostasul, expresia tristă, combinată cu tandrețea de pe chipul Mariei indică opera unui alt meșter, activ probabil la Poiana Mărului, de unde tradiția spune că au purtat-o până la Valea Neagră primii călugări stabiliți aici. Naosul, mult mai spațios decât pronaosul, primește lumina de la o fereastră din sud și o alta din nord. Acesta se separă de pronaos printr-un
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
Brașov. Aria naturală „Stejerișul Mare” este situată în nord-vestul Masivului Postăvarul (între acesta și Depresiunea Brașovului), în partea sud-vestică a municipiului Brașov, (în latura vestică a cartierului Șchei), pe culmea "Stejerișul Mare", în imediata apropiere a drumului național DN1E, spre Poiana Brașov. Rezervația naturală cu o suprafață de 16,30 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
luase în calcul pentru primăvara anului 1958 și soluția trecerii ilegale a frontierei (în Austria într-un tren încărcat cu plante medicinale; în Italia cu un tren de conserve; într-un vagon cu cherestea din cele încărcate la depozitul de lângă Poieni). După aproximativ 11 ani de clandestinitate și o intensă activitate de urmărire a sa din partea autorităților, la 7 decembrie 1957 Iosif Capotă a fost arestat. În noaptea de 6/7 decembrie a fost transferat la n Brăișor un batalion de
Iosif Capotă () [Corola-website/Science/319477_a_320806]
-
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Poiana Ilvei ce se afla în cimitirul satului, în locul numit "Secătura Guzului" a fost folosită de sătenii din Poiana Ilvei până la data 20 mai 1904 când a fost demolată și transportată cu 27 de care spre localitatea Mijlocenii Bârgăului ca de
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Poiana Ilvei ce se afla în cimitirul satului, în locul numit "Secătura Guzului" a fost folosită de sătenii din Poiana Ilvei până la data 20 mai 1904 când a fost demolată și transportată cu 27 de care spre localitatea Mijlocenii Bârgăului ca de aici să fie dusă mai departe, în satul Țentea de lângă Chiochiș, căruia i-a fost donată. Vechea biserică
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
Chiochiș, căruia i-a fost donată. Vechea biserică de lemn a fost construită în anul 1762 și a fost înlocuită de actuala biserică de zid, greco-catolică, sființită în anul 1903. Biserica de lemn este încă prezentă în amintirea comunității din Poiana Ilvei deși, de la demolarea ei au trecut mai bine de o sută de ani. Locul unde se afla, în cimitirul satului din "Secătura Guzului" este marcat de masa altarului care încă mai este în picioare. Inscripția, păstrată pe piciorul mesei
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
pomană lor și părinților lor"", a fost plătită de unul din membrii familiei Șotropa. Clopotul cel mare al bisericii a fost adus din Țara Bârsei iar cel mic a fost făcut din clopotele sparte ale bisericii vechi. În arhiva parohiei Poiana Ilvei se păstrează date cu privire la ctitorii acestei biserici: ""Biserica aceasta o au făcut satu, iar aceastea cuvioase și trebuincioase lucruri, cu care s-au împodobit această sfântă biserică, s-au făcut prin cheltuiala acestor creștini adevărați. cari cu numele mai
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
dat uitării. Aceste centre, create atât în mediul urban, cât și în cel rural, au fost numite ”stații-pilot”: Stația-pilot Sanepid, raionul Câmpina (1960 - centru de învățământ practic și demonstrații pentru medicii cursanți, privind dispensarizarea bolnavilor cu afecțiuni cardio-vasculare de la Uzina Poiana Câmpina etc.); Centrul de la Ghimpați, județul Giurgiu (1948); Budești, raion Oltenița (1952); ambulatorul circumscripțiilor sanitare urbane cartier Floreasca-București etc. Programele analitice de predare, modul de organizare și utilizare a ”Centrului metodologic de cercetare științifică, demonstrații și învățământ practic” au fost
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 1.303 hectare între râul Timiș, Valea Cheii și stațiunea turistică Poiana Brașov. Arealul a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI 0356 Poienile de la Șard, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel Traian Lascu, secretar de stat București, 31 mai
ORDIN nr. 1.015 din 31 mai 2016 privind aprobarea Planului de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0356 Poienile de la Şard. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273313_a_274642]
-
5 │Decolmatare în aval și amonte, inclusiv subtraversare podeț pe o lungime de 0,2 km, pe Refacere mal partea stângă pârâu Valea Mare, în 3 locații (domeniul public al comunei │ │ │ │ │Buchin), în lungime totală de 70 m, în sat Poiana, ce afectează terasamentul DC 13 Refacere pod, sat Prisian A fost reabilitată din fonduri guvernamentale și a ieșit din termenul de garanție. Refacere cale de rulare pe 0,45 km, DC Hora Mare Refacere cale de rulare pe 0,5
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
balast DJ 207 D pe L = 1,1 km și decolmatare șanț stânga + dreapta │ │ │ │ │pe L = 1.2 km, km 6 + 000-7 + 100 (sat Gâdinți, com. Gâdinți) Refacere platformă din balast DJ 241 C pe L = 0,4 km (sat Poiana Humei, com. Oniceni) Refacere acostament terasament din balast pe L = 10 ml și șanț din zidărie de piatră pe │ │ │ │ │L = 50 ml pe DJ 159 C km 5 + 550-5 + 600 (sat Rediu, com. Rediu) │ │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Refacere corp drum DJ 157 I
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
platformă din balast drum sătesc Mancaș pe L = 0,5 km (sat Unghi) La Clapa pe L = 0,3 km (sat Gâdinți) Refacere platformă din balast str. Oprișeni pe L = 2,0 km (sat Gârcina) Refacere platformă din balast str. Poieni pe L = 1,0 km (sat Ghindăoani) Refacere platformă din balast str. Roșeni pe L = 0,8 km (sat Topolița) Refacere platformă din balast DC 84 pe L = 0,05 km (sat Bălușești) Refacere platformă din balast DC 82 pe
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
0,06 km (sat Pustieta) Refacere podeț dalat peste pr. Pustieta (sat Pustieta) Refacere platformă din balast DC 74 pe L = 0,9 km (sat Pustieta) Refacere platformă din balast drum sătesc La Catarg pe L = 0,8 km (sat Poiana Humei) Refacere platformă din balast DC 76 pe L = 2,5 km (sat Gorun) Refacere platformă din balast str. Târpești Cot pe L = 0,5 km (sat Târpești) Refacere platformă din balast str. Târpești Niță pe L = 0,5 km
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
000-1+200 (sat Chilii) Refacere platformă din balast drum sătesc Țărnuică pe L = 0,8 km (sat Chilii) Refacere platformă din balast drum sătesc Școala Veche pe L = 0,2 km (sat Valea Ursului) Refacere platformă din balast drum sătesc Poiana pe L = 0,5 km (sat Giurgeni) Refacere platformă din balast drum sătesc Bisericii pe L = 0,8 km (sat Bucium) Refacere 2 podețe în satul Ștubeiu (pe DC 144, respectiv drum de interes local) Refacere infrastructura afectată pe 0
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
în zona pe Vale în interiorul localității Halmășd Refacere ulițe/străzi avariate pe o lungime de 200 ml, în sat Șeredeiu Refacere 4 podețe tubulare situate în interiorul satului Șeredeiu Refacere infrastructura afectată drum comunal pe DC31A: Refacere infrastructură drum comunal DC39 Poiana Blenchii (DJ 109F)-Gostila, avariat pe o │ │ │ │ │lungime de 2.000 ml, în localitatea Gostila Refacere străzi locale avariate pe o lungime totală de 2.200 ml, în sat Gostila │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │14 │Refacere ulițe/străzi locale avariate pe o lungime totală
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
tioara. Refacere pod beton peste Voroneț. Km 5+600 (zona Slătioara, Casa Luca) Refacere 3 podețe dalate situate la km 5+300, km 5+500 și km 6+200 pe pârâul Voroneț Refacere 1,5 km drum DJ 177D. Zona Poiana lui Macarie (canton) și Camp Cristea Refacere podeț tubular situat pe DJ 178, în sat Comănești. Refacere suprastructură din balast Str. Dealului pe suprafața de 540 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast Str. Eternității pe suprafața
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]