11,959 matches
-
în autocar și am pornit mai departe. Grădini Persiene La poalele Muntelui Carmel poți vedea o minune. Am văzut o frumusețe atât de măreață, că n-o pot povești așa cum arată în splendoarea ei: o grădină. în grădina sunt diferiți pomi: curmali, portocali, lamai, bananieri, platani și alții nemaivăzuți, nemaiîntâlniți, o frumusețe de nedescris. Flori atât de frumoase că nu pot reda în cuvinte. Am văzut copăcei - 1.70 m înălțime cred că aveau - dar erau tot numai flori corai, ceva
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
flori nici nu mai vorbim. Chiar părintele David a zis să facem o comparație între Sfanțul Mormânt al Domnului și cel al lui Bahai. Acela (Bahai) parcă-i în Rai, așa-i o splendoare de grădină, numai flori alese și pomi deosebiți, iar la Sfanțul Mormânt al Domnului unde este sfințenie nu se mai ocupă nimeni de întreținerea lui. Bine că au pus mâna pe stăpânirea lui. Dar să lăsăm să vorbească faptele, așa cum a zis și părintele, îndurerat de soarta
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
cinste Sfintei Fecioare Maria. Se spune că ea mergea în Grădina Ghetsimani des și se ruga lui Dumnezeu, Fiului ei, să o ia la El în Cer. Ea dorea mult să fie alături de Fiul. Și când se ruga, crengile 124 pomilor se plecau până la pământ, parcă se rugau tainic și ele. I s-a arătat îngerul, i-a dat o crenguța de măslin, cu trei zile înainte de a trece prin moarte la lumea de dincolo, la Cer și la Fiul
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
vrei să vezi Ce-ai adunat ? Viața 17.03.2006 C-aproape nimic nu vezi, Si ochii-s plini de lacrimi, Și inima ți-e franța, Păreri de rău, Inca te frământa, Ce-ai putea să lași, Ca Mărgăritar, Un pom să-l sădești, O fântână să construiești, Un copil să ai, O floare să dăruiești, Inseamna ca trăiești, Iar unui întristat, Arata-i milă ta, Si alunga-i durerea să, O Mamă de-o vezi plângând, Milos apropie-te de
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
copiilor”. Știam sau nu știam cine e bărbatul acela cu barbă brună și brațele încrucișate rezemat de cerceveaua unei ferestre prin care se vedeau, pe o colină dominată de turla unei biserici, într-o atmosferă extraordinar de luminoasă, acoperișuri, case, pomi desfrunziți ? Normal era să știu cine e, aveam 18 ani și eram la curent cu literatura ; îmi amintesc, totuși, că tatăl meu mi-a atras luarea aminte : „Uite, ăsta e doctorul Voiculescu, un mare poet și un om minunat, un
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
acum răspunde (chiar așa îmi și răspunde, o simt) : „gândește-te la mine/ în spațiul cel mai umilit/ te-am sărutat eu mortul ”. Acum doarme la doi pași de Daniel Turcea, în cimitirul Mănăstirii Cernica. Mormântul lui e sub un pom mare și rămuros, iar în imediata lui apropiere e o fântână. Ca în grădina Paradisului din poezia persană. Privindu-l, mi-am amintit de versul lui Baudelaire : Toujours le tombeau comprendra le poète. De-acum înainte, pentru el, va fi
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
uscate, iar bobul se desghioca bob cu bob. Un gard, confecționat din țăruși de lemn de salcâm bătuți în pământ pe care se înpleteau crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci, (foarte rar, foarte puțini meri), uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satului). Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
recreație și ne încălzeam la mâini. Curtea școlii era mare și aveam loc de joacă. Alături era o grădină mare pentru „practică agricolă” unde lucrau vara, „de clacă”, mamele noastre. „Domnul” adică învățătorul Paraschiv Baștiurea, directorul, altoia în fiecare primăvară pomi tineri, în această grădină, unde am văzut pentru prima dată, sfeclă roșie. Satul Boarca nu avea și nici nu are biserică, dar toți locuitorii sunt creștini ortodocși și merg cam doi kilometri la biserica parohială din satul Domnița a cărei
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
din județul Brăila și se afla cam la jumătatea distanșei dintre satele Râmnicelu și Constantinești, adică la distanța de 2,5 km. de fiecare. Pentru că pe terenul pe care era amplasat noul sat nu exista nici un fel de copac sau pom roditor; pentru că vântul purta târtanii uscați ca pe niște mingii năzdrăvane de fotbal, iar iarna viscolul purta zăpada în toate părțile, satul nou a fost numit de trecătorii spre Brăila, care veneau de la Racovița sau dela Gradișe „La trei vânturi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de trecătorii spre Brăila, care veneau de la Racovița sau dela Gradișe „La trei vânturi”. În câțiva ani s-au mai mutat și alți gospodari, dar numărul celor stabiliți „La trei vînturi” n-a trecut de 20. Au fost plantați salcâmi, pomi fructiferi și viță de vie. S-au săpat fântâni și bucuria celor mutați aici în câmp a fost mare, pentru că fântânile au dat de apă cam la patru metri adâncime iar apa era dintre cele mai bune pentru consumul oamenilor
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de metal și l-a întrebat câți bani are în mână. Abia după ce bunicul i-a înnumărat în fața noastră, am fost convinși că în adevăr și-a recăpătat vederea. Bunicii aveau casă mare, acoperită cu tablă galvanizată. În grădină erau pomi roditori și viță de vie altoită. Un nuc și un păr foarte înalți dominau grădina, iar vița de vie a constituit pentru mine cea mai veche amintire de când am mâncat struguri, cu bobițe rupte direct de pe coarda viței, când abia
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
iunie, când eram de 9-10 ani, unchiul Scarlat a cules câteva sute de kilograme de zarzăre din grădină, le-a pus în căruță și m-a luat cu el ca să le vindem într-un sat nou întemeiat, care nu avea pomi fructiferi pe rod, la „Nerași”. Unchiul Scarlat era convins că va face o afacere. Marfa era de cea mai bună calitate, iar oamenii din satul în care aveam a merge erau toți doriți de zarzăre, încât le lăsa gura apă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
din gospodăria ei. La vârsta de 65 de ani au făcut-o servitoare la școala din sat, au mutat-o în alt sat și a trebuit să-și facă altă gospodărie, altă casă, a trebuit să planteze altă vie, alți pomi roditori; a trebuit să-și facă altă fântână la noua ei locuință. Sunt cincisprezece ani de când a trecut pragul în veșnicie, dar eu am aminitrile proaspete, calde, încălzite de lacrimi care ard obrazul, și o văd clar, ca atunci când veneam
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
părinților. A avut „noroc” pentru că tractoarele au trebuit să treacă și peste gospodăria fratelui Dinu, și astfel tata și fiul au făcut o singură casă, o singură gospodărie acolo unde s-au mutat. Bietul tata, la strămutare, a scos toamna pomii fructiferi din pământ cu toate rădăcinile, le-a legat pământul dintre rădăcini cu niște brâie de tablă, și așa, cu un tractor, a mutat toți pomii care încurcau tractoarele, la noua locuință, și. . minune, primăvara, pomii roditori transplantați au înflorit
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
singură gospodărie acolo unde s-au mutat. Bietul tata, la strămutare, a scos toamna pomii fructiferi din pământ cu toate rădăcinile, le-a legat pământul dintre rădăcini cu niște brâie de tablă, și așa, cu un tractor, a mutat toți pomii care încurcau tractoarele, la noua locuință, și. . minune, primăvara, pomii roditori transplantați au înflorit, au înverzit, au legat rod, de s-a dus vestea în toată comuna, dar în iulie s-au uscat toți, deși tata le-a turnat apă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
strămutare, a scos toamna pomii fructiferi din pământ cu toate rădăcinile, le-a legat pământul dintre rădăcini cu niște brâie de tablă, și așa, cu un tractor, a mutat toți pomii care încurcau tractoarele, la noua locuință, și. . minune, primăvara, pomii roditori transplantați au înflorit, au înverzit, au legat rod, de s-a dus vestea în toată comuna, dar în iulie s-au uscat toți, deși tata le-a turnat apă la rădăcină plângând și cerând o minune de al Dumnezeu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mergeam adesea la el și moșul îmi da să mănânc miere direct din fagure, și-mi spunea să nu înghit ceara, ci s-o dau jos după ce sug mierea din fagure. Bătrânul avea multe buduroaie așezate în grădină sub niște pomi mari. Mi-a rămas în minte grădina aceasta cu pomăt, cu albine, cu viță de vie, cu moșul cel bun și blând, care lucra printre albine fără mască și fără să le afume. Acolo, soarele strălucitor trecea printre crengile și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Mi-a rămas în minte grădina aceasta cu pomăt, cu albine, cu viță de vie, cu moșul cel bun și blând, care lucra printre albine fără mască și fără să le afume. Acolo, soarele strălucitor trecea printre crengile și frunzele pomilor ca ceva edenic, asemenea unei icoane din Biblia Ilustrată. Vara, umblam desculț, cu capul gol, cu o cămășuță și cu izmănuțe până la genunchi. Odată, când m-am dus la scăldat cu băieți mai mari ca mine, care știau să înoate
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cafeneaua din colț. Și că îl voi urmări, pentru că n-am venit din Stockholm pentru prune (expresie belgiană din timpurile vechi, din noaptea timpului: un om se cațără într-un prun foarte înalt, pentru a culege prune, și cade din pom, murind: e mort pentru prune, adică pentru nimic!). M-am întors la cafenea, comandând o bere. Un bețiv, la comptoir, s-a întors spre mine zicând: Ești un străin! Eadevărat, i-am spus, vin din Stockholm. Bețivul a început cu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
către banala ladă cu gunoi a existenței fără entuziasm. Septembrie Aceeași paralizie a voinței. Uneori îmi doresc chiar moartea: să nu mă mai trezesc din somn, s-o iau haihui pe imensitatea căilor onirice. Sunt o frunză căzută deja din pomul vieții? Durerea mea nu are leac, e sterilă. Caut prilejuri de a iubi viața din nou, vreau să mă angajez în inima cuiva. Orașul strălucește cu fețe urâte și frumoase, orașul e plin de valuri venind din inimile și sexele
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Soția lui, Lena, e calmă și parcă a primit o nouă forță pentru ceva care se poate întâmpla în viitor. Deși suntem în luna mai, a nins după merii în floare. Dar se pare că nu e nici un pericol pentru pomi - aici, totul este altfel. Se supraviețuiește, și frigul, zăpada și gheața au un caracter mai puțin năprasnic. Am văzut la televiziune un film fermecător cu scriitoarea britanică de romane de mare succes Barbara Cartland - nouăzeci de ani. Scria și dicta
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
am cunoscut-o pe soția ambasadorului, Monica, pe frumoasa roșcată, fetița lor, Louise, și pe micuțul Emil, familia lui Ragnar Ängeby. Am avut de ales între camera cu portretul regelui suedez și altă cameră luminoasă, cu vedere spre bulevard și pomii care-mi păreau cunoscuți de o eternitate. Am ales camera luminoasă. Am stat tot timpul cu Ileana, aranjând cărțile pentru festivitatea de la ora șapte. La ora șapte au început să sosească „valurile” de colegi și prieteni din tinerețe. Au vorbit
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
bani. Îi dăduse moș Alexandru dar și moș Tache, bunicul lui, ba și mătușa Floarea, mătușă-sa. E bine să ai neamuri care să te și știe. Eu aveam ceva parale puse deoparte dar ținând seama de zicătoarea că la pomul lăudat să nu te-aștepți la prea mult, am vândut bicicleta unui învățător din Țigănești. Mi-a dat a zecea parte din preț ca arvună și arvunită a rămas pe vecie. Câte odată îl visez, că se mai întâmplă și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cum nare nici o altă localitate din județul nostru, ba și din altele. Pentru aceasta i-am trimis din partea tuturor o scrisoare de mulțumire domnului inginer Nicolae Constantinescu, directorul pepinierii de la Istrița. știți acest lucru fiindcă ați semnat cu toții. Când pomii vor da roadă urmează să-l invităm aici să se bucure alături de noi. Am reușit și am adus bănci noi. Am înființat o farmacie școlară. Cu toate că pe noi, învățătorii dumneavoastră, ne așteaptă un examen foarte greu în luna
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Senzația de sărăcie m-a urmărit tot drumul și nu am scăpat de ea nici când am coborât în fața primăriei. O mulțime pestriță și nerăbdătoare aștepta să vadă cine sunt viitoarele activiste. Primăria abia se vedea din stradă, acoperită de pomii cu frunzișul des. Ca să ajungi la clădirea primăriei trebuia să urci niște scări străjuite de balustrade din lemn. În fața gardului, de o parte și de alta, erau două gazete de perete, vechi și urâte, iar gardul din fața primăriei era din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]