10,542 matches
-
rușii. Am fost vecini cu rutenii și, mai la răsărit, dincolo de stepe multă vreme pustii, cu cazacii, dar rușii moscoviți abia după Petru cel Mare au început să se apropie de Marea Neagră, și, în toate războaiele pe care le-am pomenit, de fiecare dată înaintează, ocupînd ținuturi odinioară dependente de tătarii din Crimeea sau chiar direct de turci (Ucraina apuseană). Așa ajung pe rînd la Nipru, la Bug, iar acum, în 1792, la Nistru. Ei ar fi vrut ca pasul următor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
e bucată din patria noastră străveche, este zestrea împărțitului și nenorocitului popor românesc. Ni se scot ochii cu binele ce l-am avut din partea rușilor. Pentru a răspunde și la aceasta ne-ar trebui un volum întreg. Destul numai să pomenim că alianța de la Lusc dintre Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir ne-a costat domnia națională și un veac de înjosire și de mizerie, iar cea mai nouă alianță dintre Rusia și noi a început a aduna nouri grei deasupra
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de pe urmă, a 24-a vamă, este aceea a simoniei". Pe calea către Biserică a repauzatului au loc, în principiu, 24 de punți sau opriri, egale cu cele 24 de vămi. La fiecare oprire se ține prohodul și se dau pomeni. Cum citim și în cartea lui Nicodim Măndiță: "Cunoscînd starea Sufletelor de după moarte, trecerea vămilor și înfățișarea lor înaintea lui Dumnezeu, care are loc în a treia zi, Biserica și rudele, voind a proba afecțiunea lor către repauzat, roagă pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și cînd pot fi numite gingașe ideile " Cred că se pot numi, cu aceeași dreptate, gingașe ideile care, în general, trebuie să fie cunoscute oricui vrea să treacă drept om cultivat, ca și acele despre care acest om trebuie să pomenească totdeauna cu deosebită băgare de seamă, dacă vrea să nu supere atenția societății unde, în chipul cel mai util și cel mai plăcut, i se adăpostește persoana și i se apără interesele". Și pe același ton persiflant la adresa omului cultivat
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
un răspuns aluziv la criticile lui I.E. Torouțiu pe care le prindem în antologia de față. Multă lume este incomodată de criticile lui I.E. Torouțiu, puțini acceptă dialogul cu el. G. Călinescu va aplica legea tăcerii și nu-l va pomeni nicicum în Istoria sa. Sînt observații la capitolele Filosofia teoretică și Filosofia practică, unde, în opinia lui Torouțiu, Călinescu ar fi trebuit să lase această problemă în seama specialiștilor, se înțelege, în filosofie: În volumul întîiu din studiul operei lui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prescris de motivațiile aderenților săi, motivații în mare parte josnice din punct de vedere etic. Acestea pot fi ținute în frîu numai atîta timp cît cel puțin o parte a tovarășilor săi - în nici un caz majoritatea, așa ceva nu s-a pomenit pe lume - sînt însuflețiți de o credință sinceră în el și în cauza sa. Dar această credință, chiar dacă e subiectiv sinceră, nu este, în majoritatea cazurilor, decît o "legitimare" a setei de răzbunare, de putere, de pradă și profit; în privința
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
shining bodies that mere number hâș appeared to blend into unity? Aici iaimginea ese folosită pentru a explica infinitul cunoașterii. 24 Ion Barbu, "Karl Firederich Gauss (100 de ani de la moarte), 1958", în Versuri și proza, 1984, p. 248: "Am pomenit de ermetismul memoriilor lui Gauss, în general, și al faimoasei secțiuni a cincea, în particular. El derivă dintr-o anumită concepție a artei teoremei, pe care Gauss o vedea că un text august, ca o inscripție, al cărei laconism e
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ochilor inimii mele, spre Întărirea sufleteștilor mele puteri, spre credință neînfruntată, spre dragoste nefățarnică, spre desăvârșirea Înțelepciunii, spre paza poruncilor Tale, spre adăugirea dumnezeiescului Tău har și spre dobândirea Împărăției Tale. Ca Întru Sfințenia Ta cu acestea fiind păzit, să pomenesc harul Tău pururea și să nu mai viez mie, ci Ție, Stăpânului și Binefăcătorului nostru. Și așa, ieșind dintru această viață Întru nădejdea vieții celei veșnice, să ajung la odihna cea de-a pururea, unde este glasul cel neîncetat al
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
i se cruța viața, i s-au cerut 20.000 de pungi cu aur (aproximativ 11 milioane de galbeni), o sumă imposibilă chiar și pentru „beiul de aur”, cum era poreclit Brâncoveanu la Istanbul. Pe 15 august 1714, cănd creștinii pomeneau Adormirea Maicii Domnului, ,,a fost adus, Împreună cu ceilalți prizonieri, la Yali Köskü (Pavilionul mării). Erau prezenți sultanul Ahmet al III-lea, marele vizir Gin Ali, reprezentanții diplomatici ai Franței, Angliei, Rusiei și Austriei”. Pentru că a refuzat să se lepede de la
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
mai mare parte a studenților părăsind Belgia în timpul verii. Ședința continuă în liniște, hotărându-se a fi însărcinat d. Stoikițoiu, fost vice-președinte, cu ținerea arhivei și tot ce priveste societatea până în Octombrie, când de odată, cu un curaj ne mai pomenit și că o sfidare a tuturor studenților care'i vestejiseră purtarea sa față de d. Florian Becescu, studentul Rudăreanu, foarte iritat și întovărășit de un tânăr român de curand sosit în Bruxelles, apare, încercând a provoca scandal. Și anume: în urma unor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
prea sună a robie babiloniană care a durat 70 de anișori de chin și prigoniri cum meșteșugit ne cîntă ei! Menționez că regii asirieni îi obligau pe cuceriți să le venereze zeii - statuile lui Așur și Astarte. Ivriții nu au pomenit în scrierile lor de asemenea practici și nici de birurile plătite cotropitorilor, dovadă că nu prea erau un neam cu memorie colecti- vă prin locurile Palestinei în timpul invaziei asiriene, adică nu reprezentau aproape nimic în raport cu celelalte populații. Mozaismul sau iahwismul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
regiuni distincte fiind împărțit pe lungime astfel: în nord la țărmul Mării Mediterana era Samaria, către est fiind Galileea, iar în sud pe litoral era Gaza iar către Marea Moartă era Iudeea cu capitala la Ierusalim. Deci istoric cînd se pomenește de Iudeea, este vorba despre această mică regiune din Palestina care nu reprezintă mai mult de 30% din întreaga suprafață a ținutului! În Iudeea, ivriții erau majoritari dar în Samaria și Galileea numărul lor era foar-te mic în comparație cu restul populației
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
avea spiță de neam, recunoascînd, că scrierea Evanghelia păcii a fost cunoscută de Neamuri înaintea lor, fiind dată de ,,Dumnezeul cel Prea Înalt - Împărat al păcii”. În scrierile Noului Legămînt găsim informații prețioase despre eseni chiar dacă numele lor nu este pomenit de către hoțomani, pentru că singuri și-ar fi recunoscut mîrșăvia. În Epistola lui Pavel către romani Saul spurcă rău pe niște neștiuți dar pe care el îi cunoaște foarte bine la 14,2-3: ,,Unul crede că poate să mănînce de toate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mozaismul. O religie, nu se poate naște peste noapte și care să cuprindă largi pă-turi ale imperiului roman așa cum pretind plăsmuitorii istoriei iudeo-creștinismului. Amintesc spre completarea informației că bitinii erau de neam trac adică get, iar cei din Tracia sînt pomeniți de tăblița 60, pe la anul 35 ca adepți ai religiei crucii. Vecini cu bitinii erau galații sau galii cei roșcați care s-au așezat în regiune la anul 275 î.e.n. și practicau religia crucii și al judecății cerești/cinstite sau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Sfintele Scripturi, care pot să-ți dea înțelepciunea care duce la mîntuire.” Nu știa nici el pe ce scrieri se baza cînd umbla prin lume să-i treacă la schisma lui pe ivriții ce locuiau printre Neamuri? Faptul că nu pomenește de Septuaginta, deși el era vorbitor de greacă și de romană iar textele se spune că le-a scris în greacă, arată că născocitorii pretinsei tălmăciri se țineau nu-mai de ,,basme evreiești”. Numele lucrării Septuaginta nu apare menționată vreodată nici
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
aparțin numai religiei geților. Parcă să se dea de gol în făcătura lui sau disprețuind orice urmă de bun simț pentru că minciuna era revelație divină, Ioan amintește la 2,6 și 2,15 de nicolaiți, sectă gnostică ce a apărut pomenită în texte pe la sfîrșitul se-colului ll al erei noastre, iar dogmaticii iudeo-cretini spun despre vedenie că s-ar fi întîmplat pe la anii 90 în timpului domniei împăratului Domițian! Făcătură cu umplutură care pute de te trăsnește dar pe ei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
care nimeni nu le lua în seamă în secolele l și ll pentru că erau numai minciuni de la un capăt la altul. Dar și alt scriitor ivrit născut chiar în Galileea, Justus a cărui operă încă exista în secolul lX, nu pomenește nimic despre Iisus. Chiar și rabinul Filon din Alexan- dria, născut cu 30 de ani înainte de nașterea lui Iisus și care a mai trăit cam 15 după martirajul acestuia nu lasă nici un fel de informație despre existența istorică a per-sonajului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
timp. Ca să nu-i cinstești locul de veci și să-l lași moștenire memoriei colective, aduce a impietate și sacrile- giu! Este greu de acceptat că ucenicii nu cunoșteau locul de veci al mentorului și de aceea nu l-au pomenit în scrierile lor. ,,13,28 Măcar că n-au găsit în El nici o vi-nă de moarte, totuși ei au cerut lui Pilat să-l omoare, 13,29 Și după ce au împlinit tot ce este scris despre El, L-au dat jos
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fărâma de trecut glorios, de valoare neîndoielnica, de frumusețe atemporala. Lucruri pe care le găsim din ce in ce mai rar în clipa noastră agitată și neroditoare. Uneori, cănd vreun elev sau vreun profesor se apleacă dăruit asupra scrisului, când, la zilele școlii, îl pomenim pe el sau pe altul dintre “meșterii cei mari de vorbe și de visuri”, simțim câte un abur sfios care adie dinspre trecut. Și o umbră blajina, cu surâs din alte vremi, trece nevăzut, neauzit, printre larma copiilor, pe holuri
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
destin post mortem. Pentru contele și contesa de La Ferronays, ca și pentru nora lor, Alexandrine, cerul în care sperau să ajungă era varianta veșnică a unei vieți de familie fericite. După ce îi invocă îndelung pe toți cei apropiați, muribunda Alexandrine pomenește de viziunea Domnului și a Sfintei Fecioare. Era și timpul să se gîndească la aceasta, comentează AriŁs. O astfel de menționare tardivă a viziunii divine demonstrează că ea era resimțită ca secundară, în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a Paradisului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
2003, Vasile Stati condamna pe Charles King pentru afirmațiile sale din cartea Moldovenii ... (de fapt cartea se numește Moldovenii. România. Rusia și politica culturală, dar Vasile Stati, într-un acces penibil de „patriotism”, trunchiază titlul cărții, pentru a nu-l pomeni întreg nici măcar odată pe parcursul articolului!). Îi reproșa că, în lucrarea sa, „propagă, în mod deschis, concepții revanșarde panromâniste”, că nu ia în seamă istoriile Moldovei scrise în „limba moldovenească” de Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin sau Ion Neculce, că
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
bineînțeles, tot în organul de presă al Partidului Comuniștilor. Folosirea acelorași termeni, fie ei și jignitori, de către „istoricii” comuniști de la Chișinău (în cazul de față, Vasile Vieru și Grigore Romanenco, dar reluarea teoriilor dezlânate ale unuia de către celălalt am mai pomenit-o) pune problema independenței de gândire și de apreciere a acestora, precum și a comandamentelor politice și intereselor materiale cărora li se supun. Fundamentaliștii moldovenismului se întrec și în a acuza pe susținătorii cauzei românești de expansionism și de șovinism și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
criticată. Autorul pornește, în demonstrația sa despre individualitatea poporului moldovenesc, de la balada Miorița, considerată de el o sursă istorică indubitabilă și care poate fi interpretată doar după propriile principii. Balada dovedește existența poporului moldovenesc, pentru că un păstor român nu este pomenit, iar cei care afirmă că ar fi simbolul poporului român (păstorul vrâncean și cel ungurean) ar fi trădători ai „poporului moldovenesc”. Pare a fi oarecum cinstit atunci când afirmă că românii și rușii au depus eforturi de a îndepărta de istorie
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
vrâncean și cel ungurean) ar fi trădători ai „poporului moldovenesc”. Pare a fi oarecum cinstit atunci când afirmă că românii și rușii au depus eforturi de a îndepărta de istorie și cultură pe moldoveni, de limba națională moldovenească, însă rușii sunt pomeniți doar de cinci ori, iar URSS doar o dată. În schimb face aproximativ 200 de aprecieri negative la adresa românilor. Iată câteva dintre acestea: „autorii români marginalizează, interpretează arbitrar sau chiar denaturează informațiile istorice cu privire la termenii Moldoveni, limba moldovenească, Moldova”. „Să demonstrăm
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
făcut bine de ne-ați socotit oameni ai noștri și frați”. Și negustorii din Botoșani se consideră români. La 5 august 1670 ei compun o scrisoare, scrisă de „noi, târgoveții rumâni și armeni de târg de Botoșeni”. La 1609 este pomenit, de asemenea, Petru șoltuz român și Narco șoltuz armean. Istoricul sas Johann Troster scria pe la 1650 că „cealaltă țară românească” este Moldova, iar populația Moldovei este una și aceeași cu cea din Țara Românească. În 1699 un anonim scria în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]