8,989 matches
-
cei doi intelectuali rămânând fideli concepțiilor proprii până la sfârșitul vieții. Neosămănătorismul renaște în interbelic autoproclamându-se, în spirit naționalist, ca unică modalitate de expresie a autenticului tradiționalist. Naționalismul iorghist se autodefinea ca "o anume concepție a vieții de stat" ce își slujește poporul "privit ca ființă organică"; "nu e un colorit sentimental, pentru orice credință politică; el e însuși o credință, și una exclusivă"5, o concepție bazată pe crearea omului și a lumii, pe ideea existenței unui suflet unic al poporului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
DE VIAȚA ACADEMICĂ IEȘEANĂ O parte dintre medalioanele acestui capitol sunt extrase din lucrarea Personalități ale Iașului în imagini medalistice, pe care am publcat-o în anul 2002. Aici vom prezenta și alte personalități care, într-un fel sau altul au slujit și onorat învățământul universitar ieșean, dar care au apărut pe medalii după publicarea cărții citate sau despre care am aflat mai târziu, Precizăm că am optat pentru ordonarea medalioanelor biografico-medalistice pe domenii de activitate, DOMNITORI MIHAIL GRIGORE STURDZA Este un
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
al Universității ieșene face parte și savantul Ștefan Procopiu, fizicianul care a intrat în conștiința științifică mondială cu magnetonul Bohr Procopiu, fenomenul Procopiu și efectul Procopiu. Activitatea de excepție a fostului elev al lui Dragomir Hurmuzescu, care din 1925 a slujit neîntrerupt pentru Alma Mater ieșeană, se materializează în peste 160 de lucrări, care i-au adus consacrare mondială și alegerea în 1955 ca membru al Academiei Române. Fiind originar din Bîrlad, unde a văzut lumina zilei în anul 1890, nu va fi
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
primită de dr. Constantin Thiron, titularul catedrei de patologie generală, animator al cercetării științifice medicale în prima perioadă a Facultății de Medicină din Iași, așa cum ne informează sursa din care am luat imaginile. ALEXANDRU SLĂTINEANU Din 1911, Alexandru Slătineanu va sluji Facultatea de Medicină din Iași timp de 27 de ani, până în 1938, iar în perioada 1924-1927 va fi și rector al Universității ieșene. Se implică direct în combaterea epidemiilor de holeră în 1913 și 1916, a celei de tifos exantematic
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
școlii medicale ieșene și a celei de chirurgie de aici prin realizări de această natură dedicate unor personalități de talia profesorilor Ion Gh. Tănăsescu, Nicolae Hortolomei, Vladimir Buțureanu sau Ion Iancu care strălucesc în galeria marilor profesori universitari care au slujit Alma Mater Iassiensis. VLADIMIR BUȚUREANU Dacă ar trebui neapărat să găsesc, așa cum spune românul, un nod în papură cărților lui Ionel Maftei acesta, neîndoielnic, ar fi etichetarea seacă cu un cuvânt alături de nume și prenume în titlul medalioanelor dedicate personalităților, cum
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
vestea cea mare, a fost întrebat de un colaborator dacă a primit cumva o veste rea, Palade a răspuns: „Nu e o veste tocmai rea. Am luat premiul Nobel”. Este, credem, reacția geniului conștient de propria-i genialitate. Hazardul a slujit pasiunii noastre și ne-a scos în cale o medalie dedicată de către Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din București fostului student și cadru didactic al acesteia, George Emil Palade, la împlinirea vârstei de 80 de ani, în 1992
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
din desenul lui Dragoș Pătrașcu, de gravorul Monetăriei Statului, Maximillian Fetița (ale cărui inițiale, MF, sunt gravate sub mâna dreaptă), care dau profesorului Dobrovici, așa cum credem că au dorit și inițiatorii medaliei, dimensiune de simbol pentru instituția pe care a slujit-o mai mult de un sfert din cei 150 de ani din existența acesteia. PERSONALITĂȚI DIN DOMENIUL ȘTIINȚELOR JURIDICE CONSTANTIN DISSESCU Fostul profesor de drept penal la Universitatea din Iași pentru o scurtă perioadă de timp (1883) este reprezentat pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
al culturii și literaturii în limba națională, D. reprezintă în Moldova, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, asemenea cronicarului Miron Costin, o conștiință umanistă. Teologia (patristica și dogmatica), istoria, filologia și poezia sunt discipline pe care le slujește statornic - ca om de Renaștere - cu voință de a cunoaște și dor de perfecțiune. Citise pe Grigore Ureche și analele în limba slavonă. Pătruns de valoarea documentului, a cărților rare, el punea la îndemâna lui Miron Costin un uric din 1392
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
unui proces sau fenomen.” (C. Sălăvăstru, 1996:170). În anumite intervenții discursive, înțelegerea este asumată doar ca mijloc și nu ca scop. Spre exemplu, într-o secvență discursivă predominant performativă, prin care se urmărește convingerea sau determinarea comportamentului interlocutorului, înțelegerea slujește acestor finalități. Intenționalitatea cognitivă a locutorului, în practica discursivă, presupune că acesta vizează o „înțelegere - scop” și nu o „înțelegere - mijloc”, altfel spus înțelegerea este un scop în sine. Înțelegerea, într-o situație de comunicare presupune atât discriminare și recunoaștere
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
limbajului), că poți vorbi fără să manipulezi (deși unii autori au manipularea înscrisă în spirit și astfel și în propriul discurs). Faptul că manipularea și limbajul natural nu fac “casă bună” împreună reiese și din situația că manipulatorii, neputându-se sluji de limbajul natural așa cum este el, adică netrunchiat, și au instituit, pentru a-și atinge scopurile machiavelice, încetul cu încetul, un limbaj ajutător, care e, de fapt, limbajul natural trunchiat, ciopârțit și folosit impropriu, și care va fi numit, în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
situație de comunicare, și care poate fi asimilată vorbăriei, logoreei, vorbirii de dragul vorbirii, limbajului sec, gol de orice conținut conceptual sau, în cel mai bun caz, cu un conținut fals. Prin urmare, nu doar un grup sau clasă socială ce slujește o ideologie, mai precis spus, nu doar un individ uman adept al unei ideologii poate practica limbajul de lemn ci și individul, persoana independentă de o anumită orientare ideologică dominantă poate practica limbajul de lemn, uneori într-un mod inconștient
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ceilalți, impunând-o cu scopul de a prelua, justifica, exercita și păstra puterea. Astfel, ideologia în procesul obiectivării și implementării ia forma discursului ideologic și propagandistic. Discursul ideologic se manifestă, de cele mai multe ori, sub forma limbii de lemn, deoarece aceasta slujește cel mai fidel ideologia, fiind un limbaj natural tratat, trunchiat, va trata și trunchia însăși realitatea pe care are pretenția să o reflecte, ba mai mult va trata și trunchia însăși gândirea umană, lipsind-o de libertatea ei creatoare. În
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
înzadar oricum vor fi scrise zicerile..." În privința neologismelor, viitorul i-a consfințit dreapta și larga vedere. Un deceniu mai târziu Eliade era de nerecunoscut. Urând slavismul și pe ruși, care se sileau să-l sublinieze, el își zise că va sluji patriei înlăturînd tot ce e vestigiu slav. În privința caracterelor tipografice avea firește dreptate. Dar ortografia lui etimologică și limba pestriță italo-romînă sunt ridicule: Quînd va resbumba ultima trumbî Quare quele mai închise morminte înveste și desferrî Și fie-quare sbura-va, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
traducă în termenii ei pozitivi. M. Kogălniceanu (1817-1891) e dintre aceștia. "Întorcîndu-mă înMoldova - scria el surorilor de la Berlin, unde făcu studiile superioare - nu mă voi răsfăța în lux și faste; de voi revedea patria vreodată,va fi spre a o sluji și a-i sacrifica viața, dacă trebuie." Începând din 1839, Kogălniceanu se dedică atent unei munci modeste în aparență, dar fundamentale. Redactă o serie nouă din Alăuta românească, suplimentul la Albina, voind a face din ea o adevărată revistă literară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
focșănean D. Dăscălescu, sunt puține strofe revelabile. Pitorescă apare doar confesiunea autobiografică Mijloacele: M-am născut cam pe-acea vreme pe când limba cea grecească Și știința de plăcinte nu mai da nici un folos; Pe când cele vechi mijloace neputând să mai slujească, Multe șlice și benișe rămăsese de prisos; Obiceiuri și tradiții de mulți secoli consfințite Cu greceasca și plăcinta dimpreună au pierit, Altă limbă, tot streină, și năravuri mai cioplite Se sili de-atunci să-nvețe tot românul iscusit. G. SĂULESCU
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
plânsul înfundat și comuna resemnare, în toată această demonstrație de ceasornic arhaic care merge inexorabil, exterior și interior, stă vraja acestor poeme, al căror ultim sens liric este: inutilitatea reacțiunilor personale în fața rotației lumii. Strofele ingenioase, frazele apăsate și sentențioase slujesc admirabil scopului: Și-n vremea cât s-au cununat * Iar când a fost la-nmormîntatS-a-ntins poporul adunat Toți morții parcă s-au sculat Să joace-n drum după tilinci: Să-și plângă pe ortacul lor, Feciori, la zece fete, cinci, Așa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un purcel. Potrivindu-și dintele. Ce-i altfel? - Tot ce-i la fel. Proza lui Tudor Arghezi intră în sfera liricului și ar fi nedrept s-o judecăm altfel. O mare parte din compuneri sunt pamflete sterilizate, fără direcție reală. Slujindu-se de nume fictive, umflând realitatea, intrând în plin fantastic, diatriba argheziană depășește într-atît intenția de a vulnera, încît rămâne o construcție valabilă în sine, expresie cel mult a unei gratuite înverșunări de imagini. Este evident că în Icoane de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un viezure de care se află strâns legat cu odgon de vapor și pe care în timpul nopții îl mănâncă crud și viu..." Urmuz a făcut și o fabulă pură, condusă după canonul clasic, dar fără sens. REVISTE DE AVANGARDĂ Revistele slujind cultului dadaisto-suprarealist au fost numeroase: Contimporanul, 75 H. P., Punct, Integral, Urmuz, unu. Cea din urmă, condusă de Sașa Pană (colaboratori: Moldov, Stéphane Roll, Virgil Gheorghiu, pictorii Victor Brauner, M. H. Maxy, Milița Petrașcu, S. Perahim, B. Herold și alții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
DE VIAȚA ACADEMICĂ IEȘEANA O parte dintre medalioanele acestui capitol sunt extrase din lucrarea Personalități ale Iașului în imagini medalistice, pe care am publcat-o în anul 2002. Aici vom prezenta și alte personalități care, într-un fel sau altul au slujit și onorat învățământul universitar ieșean, dar care au apărut pe medalii după publicarea cărții citate sau despre care am aflat mai tarziu, Precizam că am optat pentru ordonarea medalioanelor biografico-medalistice pe domenii de activitate, DOMNITORI MIHAIL GRIGORE STURDZA Este un
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
al Universității ieșene face parte și savantul Ștefan Procopiu, fizicianul care a intrat în conștiința științifică mondială cu magnetonul Bohr - Procopiu, fenomenul Procopiu și efectul Procopiu. Activitatea de excepție a fostului elev al lui Dragomir Hurmuzescu, care din 1925 a slujit neîntrerupt pentru Alma Mater ieșeana, se materializează în peste 160 de lucrări, care i-au adus consacrare mondială și alegerea în 1955 ca membru al Academiei Române. Fiind originar din Bîrlad, unde a văzut lumina zilei în anul 1890, nu va
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
dr. Constantin Thiron, titularul catedrei de patologie generală, animator al cercetării științifice medicale în primă perioadă a Facultății de Medicină din Iași, așa cum ne informează sursa din care am luat imaginile{\cîte 105} ALEXANDRU SLĂTINEANU Din 1911, Alexandru Slătineanu va sluji Facultatea de Medicină din Iași timp de 27 de ani, până în 1938, iar în perioada 1924-1927 va fi și rector al Universității ieșene. Se implică direct în combaterea epidemiilor de holeră în 1913 și 1916, a celei de tifos exantematic
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
școlii medicale ieșene și a celei de chirurgie de aici prin realizări de această natură dedicate unor personalități de talia profesorilor Ion Gh. Tănăsescu, Nicolae Hortolomei, Vladimir Buțureanu sau Ion Iancu care strălucesc în galeria marilor profesori universitari care au slujit Alma Mater Iassiensis. VLADIMIR BUȚUREANU Dacă ar trebui neapărat să găsesc, așa cum spune românul, un nod în papura cărților lui Ionel Maftei acesta, neîndoielnic, ar fi etichetarea seaca cu un cuvant alături de nume și prenume în titlul medalioanelor dedicate personalităților, cum
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
vestea cea mare, a fost întrebat de un colaborator dacă a primit cumva o veste rea, Palade a răspuns: „Nu e o veste tocmai rea. Am luat premiul Nobel”. Este, credem, reacția geniului conștient de propria-i genialitate. Hazardul a slujit pasiunii noastre și ne-a scos în cale o medalie dedicată de către Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din București fostului student și cadru didactic al acesteia, George Emil Palade, la împlinirea vârstei de 80 de ani, în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
din desenul lui Dragoș Pătrașcu, de gravorul Monetăriei Statului, Maximillian Fetiță (ale cărui inițiale, MF, sunt gravate sub mâna dreaptă), care dau profesorului Dobrovici, așa cum credem că au dorit și inițiatorii medaliei, dimensiune de simbol pentru instituția pe care a slujit-o mai mult de un sfert din cei 150 de ani din existența acesteia. PERSONALITĂȚI DIN DOMENIUL ȘTIINȚELOR JURIDICE CONSTANTIN DISSESCU Fostul profesor de drept penal la Universitatea din Iași pentru o scurtă perioadă de timp (1883) este reprezentat pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
nimeni nu o poate lua cu sine, ci trebuie să o lase”, constată episcopul Romei. Și încă o corupție care s-a înrădăcinat prin intermediul „unei economii a excluderii”, o „nouă idolatrie a banului”, și a „unei averi care guvernează în loc să slujească, o „inechitate care generează violență”. E necesar deci, ca mai înainte de a intra în gândirea lui Bergoglio, să încercăm și noi să luăm cunoștință cel puțin despre „figurile” principale ale corupției de azi. În acest caz, folosesc conceptul de „figură
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]