9,311 matches
-
scor 1-0) și FC Argeș a devenit campioana turului cu 10 meciuri câștigate, o remiză și 6 înfrângeri, 25 de goluri înscrise și 17 primite, totalizând 21 de puncte, mai mult cu trei decât se propusese la începutul campionatului. Cunoscutul ziarist sportiv Laurențiu Dumitrescu scria în Sportul, " ... a fost și în toamna lui 78 echipa lui Dobrin; echipa acelui fotbalist de mare talent, care poartă de mai bine de 15 ani tricoul cu numărul 10, jucătorul capabil - și la 31 de
FC Argeș Pitești () [Corola-website/Science/302536_a_303865]
-
(n. 19 ianuarie 1924, Marsilia - d. 30 aprilie 2006, Val-de-Marne) a fost un filosof, scriitor și ziarist francez, membru al Academiei Franceze, figură de prim rang al anticonformismului în rândurile intelectualității franceze, virulent adversar al totalitarismului sub orice formă. s-a născut la 19 ianuarie 1924 în Marsilia într-o familie originară din Franche-Compté. După absolvirea cursurilor
Jean-François Revel () [Corola-website/Science/302616_a_303945]
-
Mexico City (1950-1952) și, în sfârșit, la Institutul francez și Facultatea de litere din Florența (1952-1956). Reîntors în Franța, obține titlul de profesor agregat în Filosofie (1956). În 1963 renunță la activitatea universitară, pentru a se consacra definitiv carierei de ziarist și scriitor. Cariera sa literară începuse deja în 1957 cu romanul "Histoire de Flore" și eseul "Pourquoi des philosophes ?", în care polemizează pentru prima oară cu marxismul. Într-un timp în care majoritatea covârșitoare a intelectualității franceze avea o fermă
Jean-François Revel () [Corola-website/Science/302616_a_303945]
-
Comuna Nimigea, Bistrița-Năsăud - 29 august 1938, Uniunea Sovietică) a fost un politician maghiar comunist provenit dintr-o familie de evrei, care a condus în anul 1919 revoluția bolșevică din Ungaria. A fost de profesie jurist, însă a activat și ca ziarist. S-a născut într-o familie de funcționari atei. Tatăl lui era evreu renegat și activa ca notar public, iar mama lui era protestantă renegată. a urmat mai întâi cursurile școlii reformate, continuându-și apoi studiile la universitatea din Cluj
Béla Kun () [Corola-website/Science/302685_a_304014]
-
activa ca notar public, iar mama lui era protestantă renegată. a urmat mai întâi cursurile școlii reformate, continuându-și apoi studiile la universitatea din Cluj. După absolvirea studiilor a devenit avocat, apoi a abandonat avocatura și a început cariera de ziarist. În 1906 și-a maghiarizat numele din "Cohen" (maghiarizat Kohn), în "Kun". În 1913 s-a căsătorit cu învățătoarea Irén Gál. Înainte de a începe primul război mondial, a fost ziarist la Cluj într-un grup de simpatizanți ai partidului Social
Béla Kun () [Corola-website/Science/302685_a_304014]
-
avocat, apoi a abandonat avocatura și a început cariera de ziarist. În 1906 și-a maghiarizat numele din "Cohen" (maghiarizat Kohn), în "Kun". În 1913 s-a căsătorit cu învățătoarea Irén Gál. Înainte de a începe primul război mondial, a fost ziarist la Cluj într-un grup de simpatizanți ai partidului Social Democrat Ungar. A fost de mai multe ori judecat din cauza articolelor anarhiste pe care le-a publicat. În 1907 a stat în închisoare timp de un an jumătate, s-a
Béla Kun () [Corola-website/Science/302685_a_304014]
-
devenit președintele comitetului central. Mișcarea comunistă care era îndreptată împotriva primului ministru Mihály Károlyi și a partidului Social Democrat din care inainte de război făcuse parte a agitat lumea toți cei care erau împotriva lui fiind torturați sau împușcați, iar ziariștii cenzurați, totul prin bani finanțați de Partidul Comunist Rus. Ziarul Comunist roșu din Ungaria a dus o propagandă sângeroasă, rezultată în numeroase crime, astfel că cei care făceau grevă erau împușcați. Câștigă armata de partea sa fiind sprijinit de cadrele
Béla Kun () [Corola-website/Science/302685_a_304014]
-
forței imense a mass-media, indivizii erau dezarmați, intoxicați și hrăniți cu articole ideologice, ceea ce ducea în final la o vulnerabilitate extremă. Amestecul de adevăruri parțiale cu minciuni credibile, creează într-un final acel produs hibrid numit de comuniști „informație oficială”. Ziariștii erau obligați să publice astfel de materiale ce prezentau, de fapt, o imagine falsă a realității reușitelor și progresului. Realitatea era filtrată cu grijă, evenimente dispar și sunt înlocuite cu expresii și cuvinte doctrinare plate cu limbă de lemn. Tot
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
neajunsurile tehnice și umane ale vremii, a făcut o impresie bună printre românii de pe ambele versante ale Carpaților. În 1933, ziarul „Cuvântul” a realizat o anchetă în legătură cu începuturile filmului românesc, publicată pe parcursul mai multor numere. În cazul peliculei „Independența României” ziaristul Quick (identificat de istoricul dr. Ion Cantacuzino ca fiind C. Zăgănescu) a publicat niște concluzii preluate ulterior în toate mediile, dar care se vor dovedi parțial false în urma unor revelații de la jumătatea anilor '80. În 1985 pictorița Tanți Demetriade, urmașa
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
C-tin Nottara, Ar. Demetriade, N. Soreanu și V. Toneanu. În faza montajului, conform documentelor, Leon Popescu a mai avut de suportat niște cheltuieli suplimentare. Astfel, devizul total a fost apreciat la circa 400.000 lei. În ancheta din 1933, ziaristul Quick prezintă în facsimil o filă din scenariul - considerat pierdut - al filmului. Acesta era mai mult o listă: Mai mult, fila și scenariul erau considerate a-i aparține tânărului Grigore Brezeanu, deși, ulterior, Ion Cantacuzino a determinat faptul că scrisul
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
1913, filmul de două ore a fost achiziționat de către casa de filme „Apollo” din Budapesta. Aceasta l-a distribuit și în principalele orașe din Banat și Transilvania, traducând și răspândind totodată programul de 16 pagini al lui Leon Popescu. Relatările ziariștilor locali surprind reacția românilor: "„de mult nu s-a mai pomenit la noi, românii ungureni, un entuziasm ca cel ce s-a ridicat prin reprezentațiile filmului...”" "„În aceste două zile a dat publicul năvală asupra teatrului Olympia, având loc, la
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
imediat după naștere, iar altul a murit relativ tânăr. După ce s-au căsătorit, cei doi soți au locuit temporar despărțiți: ea la mama ei la Hamburg, iar el la Neumünster. Acolo a lucrat la Asociația turistică și în paralel ca ziarist și prospector de anunțuri publicitare la un ziar local. După ce primul său roman, "Bauern, Bonzen und Bomben" („Țărani, bonzi și bombe”), s-a bucurat de un oarecare succes, Fallada s-a mutat cu soția în apropierea Berlinului, la sugestia editorului
Hans Fallada () [Corola-website/Science/303366_a_304695]
-
(18 august 1941, Crasna Putnei, Storojineț, Ucraina, d. 26 iulie 1969, Crasna) a fost un poet, prozator, profesor, publicist, ziarist, folclorist și muzician român, angajat activ în lupta pentru eliberarea teritoriilor românești aflate sub ocupația sovietică. s-a născut la 18 august 1941 la Crasna Putnei, pe Valea Siretului, în județul Storojineț, într-o familie de reprezentativi gospodari și meseriași
Ilie Motrescu () [Corola-website/Science/302407_a_303736]
-
președinte despre care se credea că exemplifică integritatea și responsabilitatea care mulți considerau că lipsește Casei Albe în mandatul lui Nixon. Această reevaluare publică a lui Truman a fost susținută de popularitatea unei cărți de amintiri împărtășite de Truman cu ziaristul începând cu anul 1961, cu acordul ca aceasta să nu fie publicată decât după moartea lui Truman. Truman a fost criticat și după moarte. După o analiză a informațiilor ce stătuseră la dispoziția lui Truman despre prezența activităților de spionaj
Harry S. Truman () [Corola-website/Science/302331_a_303660]
-
(n. 3 septembrie 1940, în orașul Curtici, județul Arad) este un ziarist, publicist, scriitor și poet român.. Din anul 1997 este cetățean de onoare al orașului Arad. 1947-1954: Școala generală Curtici, județul Arad. 1954-1957: Liceul de artă și meserii Arad (1 an), transformat în Școala Profesională Metalurgică Nr. 1 Arad. 1957-1959: Muncitor
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Arad și elev la liceul seral. 1956-1959: Elev al Liceului Moise Nicoară (fost “Ioan Slavici”) din Arad, secția serală. 1960-1965: Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. 1971-1972: Curs postuniversitar al Facultății de ziaristică București. 2000 - a primit "ORDINUL ZIARIȘTILOR", Clasa I, cu "Insigna de aur" din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (U.Z.P.) 2003 - "Premiul de Excelență Culturală pe anul 2003" - acordat de Consiliul Județean Arad pentru cărțile publicate despre Revoluția din Decembrie 1989 de la Arad sub genericul
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Liceului Moise Nicoară (fost “Ioan Slavici”) din Arad, secția serală. 1960-1965: Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. 1971-1972: Curs postuniversitar al Facultății de ziaristică București. 2000 - a primit "ORDINUL ZIARIȘTILOR", Clasa I, cu "Insigna de aur" din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (U.Z.P.) 2003 - "Premiul de Excelență Culturală pe anul 2003" - acordat de Consiliul Județean Arad pentru cărțile publicate despre Revoluția din Decembrie 1989 de la Arad sub genericul: "Întrebătorul din Agora" 2006 - "Personalitate a Județului Arad" oferit
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Național "Moise Nicoară") și de istorie și limba română la Liceul german din Arad. 1970-1990: Redactor principal cu probleme de cultură și învățământ la ziarul județean “Flacăra Roșie”, devenit după decembrie 1989, “Adevărul” de Arad. 1971 - devine membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (U.Z.P.) 1989 - 1990: Redactor principal cu probleme de cultură și învățământ la noul cotidian "Adevărul de Arad" 1991: Redactor șef adjunct la noul cotidian “Tribuna Aradului”. 1991-1997: Redactor șef la ziarele “Curierul Aradului” și “Libertatea
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
cultură “Relief” editată de Fundația “Ioan Slavici”. 1992-1994: Lector universitar asociat la catedra de “Teoria și practica presei” a Facultății de jurnalistică din Arad din cadrul Universității de Vest “Vasile Goldiș” din Arad. 1994 - 2004: Președintele Filialei din Arad a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România 1995-2000: Corespondent special pentru județul Arad al Agenției Naționale de presă ROMPRESS. 2000-2004: Expert pe probleme politice la Biroul parlamentar al deputatului PUR de Arad Nicu Cojocaru. 2006 - 2008: Șef secție cultură și editorialist la cotidianul "Informația
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
însoțit pe președinte. Din ordinul lui Nixon, televiziunea a fost puternic favorizată în raport cu publicațiile tipărite, întrucât Nixon simțea că acest mediu va imortaliza mai bine vizita decât cuvintele tipărite. I-a dat și ocazia de a-i îndepărta pe unii ziariști pe care îi disprețuia. Nixon și Kissinger au avut timp de o oră întrevederi cu Mao și Ciu la reședința oficială a lui Mao, unde au discutat mai multe chestiuni. Mao i-a spus ulterior medicului său că a fost
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
a început să lucreze ca funcționar într-un birou de avocatură, având șansa să ajungă avocat. Nu i-a plăcut însă această profesie și după o scurtă perioadă de timp, în care a lucrat ca stenograf la tribunal, a devenit ziarist, relatând dezbaterile parlamentare și călătorind prin Anglia cu poștalionul, ca să scrie despre campaniile electorale. Reportajele sale vor fi publicate sub titlul „Schițe de Boz” (în ), Boz fiind pseudonimul său literar. Va continua să publice în ziare cea mai mare parte
Charles Dickens () [Corola-website/Science/302460_a_303789]
-
să primească împărtășania înainte de căsătorie, ceea ce a dat Bisericii Ortodoxe șansa de a se implica în nunta principesei. Nunta a fost un prilej de sărbătoare pentru țară; au sosit invitați din familiile regale europene, reprezentanți ai altor state și numeroși ziariști trimiși chiar și de peste ocean. Mirii au plecat în luna de miere chiar în aceeași zi: au petrecut o săptămână la Bran, apoi au pornit într-un voiaj prin Europa. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial Ileana a organizat
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
(n. 14 octombrie 1954, Ardud) este un scriitor român. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Asociației Ziariștilor din România și al Asociației Autorilor Multimedia din Franța. s-a născut la 14 octombrie 1954, în loc. Ardud, jud. Satu Mare. La unsprezece ani, și-a pierdut total vederea. Între 1974-1978, a studiat filologia franceză și engleză la Universitatea din București
Radu Sergiu Ruba () [Corola-website/Science/302915_a_304244]
-
(n. 16 noiembrie 1903, Vlădeni, Comitatul Brașov - d. 5 octombrie 1993, București) a fost un preot, teolog, profesor universitar, dogmatist, traducător, scriitor și ziarist român. Este considerat unul dintre autoritățile proeminente ale teologiei europene din secolul XX și cel mai mare teolog român din acel secol. A lucrat vreme de 45 de ani la traducerea lucrării "Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii" (în douăsprezece volume
Dumitru Stăniloae () [Corola-website/Science/302953_a_304282]
-
însă și faptul că o mare parte a publicului român cu acces la internet a văzut deja aventurile eroilor din "Prison Break" înainte de data premierei serialului pe micile ecrane, prin descărcarea ilegală a episoadelor de pe internet. Titlul articolului publicat de ziariștii de la cotidianul "Gardianul" - "„ «Prison Break», prezentat ca «bombă» în grila de toamnă a Pro TV, după ce jumătate din populația României l-a văzut furat de pe DC ++”" - subliniază întârzierea cu care "Prison Break" a ajuns pe ecranele românilor. Prison Break a
Prison Break () [Corola-website/Science/302936_a_304265]