86,398 matches
-
că aceste programe „au o acoperire scăzută, sunt complexe și costisitoare din punct de vedere administrativ, produc diviziune socială, sunt dificil de ajustat la scheme care să stimuleze ocuparea și tind să descurajeze economisirea”. Opus curentului susținerii sociale minimale, Townsend observă că în rapoartele organizațiilor internaționale susținătoare ale politicilor de tip liberal se sugerează că „păstrarea valorii reale a pensiei și o plată regulată a alocației pentru copii par să fie cele mai potrivite programe antisărăcie, atâta timp cât introducerea asistenței sociale bazate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
modelul de protecție socială de tip „legea săracilor” (Clark, 2000) și de a accentua caracterul stigmatizant al suportului social. Argumentul de fond al opozanților este faptul că acest tip de măsuri de intervenție perpetuează inegalitățile, pe căi cum sunt cele observate de Treanor ( HYPERLINK http://web.inter.nl.net/users/Paul.treanor http://web.inter.nl.net/users /Paul.Treanor): nu prezintă condiții ca beneficiarii sau copiii acestora să depășească vreodată situația de dependență de acest tip de locuri de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în 2003 în Luxemburg (EUROSTAT, 2005). Nu e mai puțin adevărat însă că această țară se situează de mulți ani în vârful ierarhiei privind nivelul minim de salarizare. (tabelul 5). Distribuția principalelor venituri ale românilor În cele ce urmează, să observăm mai în detaliu evoluția distribuției principalelor venituri ale populației din România: salariile - ca principală sursă de venit (inclusiv în țările dezvoltate), menită să asigure individului și familiei sale resursa de bază pentru satisfacerea nevoilor cotidiene - respectiv pensiile - devenite un pilon
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un segment de 10% dintre salariați depășește limita a 160-170%. Tendința de lărgire a acestui ultim segment se menține și în anul 2000, dar nu mai poate fi urmărită și pentru anul 2003. În schimb, pentru acest ultim moment se observă creșterea gradului de concentrare a veniturilor salariale în zona salariilor mici - 30% dintre salariați fiind recompensați la jumătate din salariul mediu pe economie, în timp ce aproape 70% (cel mai mare procent după 1993) au salarii cel mult egale cu cel mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reale a acestor surse de venit, asemenea tuturor celorlalte venituri. În aceste condiții, revenirea la 12% salariați la nivel minimal și concentrarea distribuției principalelor venituri spre partea inferioară a distribuției acestora sunt indicatori ai scăderii nivelului de trai. Așa cum se observă în figura 1 și cum era de așteptat, fiind un venit de piață modelat și sub presiune sindicală, cel mai puțin devalorizat a fost salariul mediu. Acesta a scăzut în 1997, anul de debut al unei perioade de doi ani
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bugetelor gospodăriilor (tabelul 9). Veniturile salariale au continuat să fie cea mai importantă sursă de venit a gospodăriilor, dar ponderea lor a a scăzut sensibil spre sfârșitului anilor ’90 pentru a crește după 2000. Analizate în raport cu nivelul venitului câștigat, se observă că această creștere se datorează creșterii veniturilor salariale (și a importanței lor în bugetul gospodăriilor spre zona veniturilor mari), unde ponderea lor în totalul bugetului s-a dublat între 2000 și 2003. În schimb, gospodăriile aflate la baza distribuției veniturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
subobiectiv PNAinc variază între unul și cinci. Spre deosebire însă de strategii, 66% dintre subobiectivele PNAinc fie au doar un plan de acțiune corespunzător, fie nu au un plan de acțiune ca document de sine stătător. Cu alte cuvinte, se observă la nivelul instituțiilor guvernamentale tendința de a elabora strategii, și nu planuri de acțiune sau, în tot cazul, de a denumi documentele de planificare mai degrabă strategii decât planuri de acțiune sau de măsuri. Așa cum menționam mai sus, două subobiective
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de finanțare se referă la împrumuturi de la Banca Mondială. Programele/proiectele studiate sunt: zece programe/proiecte în curs de aprobare, 136 programe oficial aprobate, dar nepermanente (implementate pe o perioadă dată) și 58 de programe permanente ale instituțiilor. Așa cum se observă în figura 4, în timp ce mai mult de trei sferturi dintre programele permanente ale instituțiilor sunt finanțate exclusiv de la bugetul central, programele nepermanente aprobate sunt, în marea lor majoritate, (co)finanțate din surse externe. Figura SEQ Figura \* ARABIC 6. Ponderea tipurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Figura \* ARABIC 6. Ponderea tipurilor de surse de finanțare pe tipuri de programe/proiecte Notă: Suma programelor/proiectelor pe fiecare categorie depășește 100% pentru că pot avea mai multe surse de finanțare. În cazul programelor/proiectelor în curs de aprobare, se observă, pe de o parte, creșterea ponderii proiectelor (co)finanțate din surse externe și, pe de altă parte, creșterea ponderii proiectelor cu surse multiple. În încheierea acestei secțiuni, centrată pe finanțarea programelor și proiectelor, schimbăm perspectiva, îndreptându-ne atenția spre tipurile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a obiectivelor. Succese instituționale Aproximativ o treime dintre programe/și proiecte (75 care reprezintă 36% din total) sunt declarate de către intervievați printre „cele mai reușite acțiuni” desfășurate de instituțiile guvernamentale în vederea atingerii obiectivelor PNAinc între 2002 și 2004. Interesant de observat, 33% dintre programele/proiectele care au depășit termenele-limită au fost declarate succese instituționale! Rezultatele monitorizării: instituțiile cu responsabilități în implementarea PNAINC În termeni pur cantitativi, a numărului de acțiuni (analize, de strategii și planuri, de programe și proiecte) relevante pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de programe/proiecte oficial aprobate, 58 sunt programe permanente, iar celelalte 136 sunt în diverse faze de implementare. Majoritatea acestor documente/acțiuni sunt recente, fiind majoritar elaborate în 2003 sau 2004, și sunt oficial aprobate și asumate de Guvern. Se observă la nivelul instituțiilor guvernamentale tendința de a elabora strategii, și nu planuri de acțiune sau, în tot cazul, de a denumi documentele de planificare mai degrabă drept strategii decât planuri de acțiune, sau de măsuri. În vederea elaborării celor mai multe strategii și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Antonescu". Caută să convingă pe toți acei cu care iau contact că Rusia nu va avea niciodată conflict cu Germania, din cauză că Germaniei îi este frică de Rusia Sovietică și nu va încerca să o atace. Cu ocazia actualelor concentrări masive, observate de evrei, deși se citea pe fața lor ca îngrijorați foarte mult de svonurile care circulau că Germanii intenționează să atace Rusia, totuși au continuat să discute printre locatari și clienții cu care au afaceri de comerț, spunând că de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se evacuează totuși normal. Se constată încrederea deplină în victoria Româno-Germană. La populația evreiască, se constată o deprimare totală. În total au fost evacuați: din Dorohoi 97, Dărăbani 1800, Mihăileni 1031 și din Săveni 460 evrei. 3). De peste frontieră Se observă continuarea lucrărilor de întărire a pozițiilor militare. 4). Treceri frauduloase peste frontieră, n-au fost. 5). Suspecții internabili s'au evacuat. Comandamentul Cercului Recrutare Dorohoi Lt. Colonel, ss. Marino 145 A. D. Marino AMR, fond 1631-Comandamentul 4 Teritorial, dosar nr. 1349
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
stânga și muncitori, s'au dedat la dezordini și la acte criminale. Semnalul începerii acțiunii s'a dat sâmbătă 28 Iunie a.c. când probabil trebuia să se producă și o acțiune la Prut. Încă de pe la orele 14 s'a putut observa o vie agitație în rândurile tineretului evreiesc dela liceele din str. Cuza Vodă (în fostul local al Inspectoratului Regional al Drumurilor) și la cel din str. Mârzescu. Numeroși elevi evrei intrau și ieșeau din liceu, unii aducând sau ducând diferite
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fostul local al Inspectoratului Regional al Drumurilor) și la cel din str. Mârzescu. Numeroși elevi evrei intrau și ieșeau din liceu, unii aducând sau ducând diferite pachete sau genți de școală. Lucrurile și starea aceasta de spirit nu au fost observate mai atent de nimeni. Abia după ce s'a produs dezordinele s'a constatat că toată activitatea dela liceele evreiești avea caracterul unei pregătiri. Nu mult după aceasta, în timp ce o coloană de artilerie germană trecea prin Iași, în drum spre Ungheni
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
tot cursul nopții în diferite cartiere ale orașului. Au început să se audă detunături de armă, pușcă mitralieră, cu intensitate mai mare pe străzile Carol, Carei, I.C. Brătianu, Lăpușneanu, Păcurari, Cuza Vodă, Sărărie, A.C. Cuza și Târgu Cucului. S'a observat, în panica provocată cu acest prilej că evreii trăgeau din pomii de pe str. Carol, dela ferestrele locuințelor, de pe acoperișuri și din curți. La ora 4 au început să tragă cu grenade și cu bombe, astfel încât populația a avut impresia că
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Grăniceri va avea un pluton în rezervă la dispoziția garnizoanei, care va interveni după ordinele acestui Comandament. Plutonul va sta în cazarma Războieni. 6). De asemenea patrula mai are misiunea de a aresta pe locuitorii în a căror case se observă lumini după ora 21. Arestații se duc imediat la poliție 7). Pentru ca patrularea să se facă exact în cartierele respective, unitățile vor executa recunoașterea străzilor din cartierul respectiv, indicat în schița alăturată, mâine 1.VII.a.c., între orele 15-17, astfel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
militare au avut de suferit. Totodată i-a mai spus că dacă nu-i execută d-sa pe evreii aflați acolo, îi vor executa ostașii germani, special trimiși la fața locului. Tot în acel loc, pretorul afirmă că ar fi observat în două locuri pământ proaspăt săpat, în care crede că ar fi fost îngropați și alți evrei. A ajuns la această concluzie, întrucât nu i-a spus numărul evreilor evacuați din Sculeni Tg. În urma explicațiunilor ce i s'au dat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
minoritate, care-și manifestă deja tendințele ei iredentiste. 3. Evreii: a). O mare parte din evrei s'a refugiat odată cu retragerea trupelor sovietice. Fiind însă lipsiți de mijloace de transport, foarte mulți se găsesc la Est de Nistru și se observă intenția lor de a se înapoia în teritoriile eliberate. b). Ei au fost cei mai aprigi partizani ai regimului comunist și au format elemente de pază ai propagandei comuniste. Evreii au ocupat sub regimul comunist un procent de circa 80
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu o vădită antipatie mai ales de la intrarea noastră în război, știut fiind sentimentele ostile ale evreilor. [...] IV. MANIFESTĂRI SUBVERSIVE. Față de mersul războiului și de succesele armatelor aliate, elementele care poate ar fi simpatizat cândva mișcarea comunistă, astăzi nu se observă absolut nici un fel de manifestare ostilă țării noastre, mai ales după evenimentele de la 29, 30 iunie a.c. când organele militare au trimis în lagăre 4332 evrei bănuiți că au tras cu armele asupra coloanelor de trupe, prin trecere în Iași
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
intereseze în mod deosebit organele superioare este de ordin economic. În urma frontului există o a doua armată de muncitori și populația civilă care cu multă greutate poate face față nevoilor actuale. Cu toate lipsurile inerente unei stări de război se observă în unele localități lipsa unor alimente de primă necesitate, care de altfel se găsesc în abundență în altă parte. Acest neajuns se datorește greutății transporturilor dar totuși trebuie găsită o soluție prin care să se ajungă la satisfacerea tuturor nevoilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Cartea Neagră, volumul III, documentul nr. 55. p. 104. Documentul nr. 82 SITUAȚIA Evreilor după recensământul executat în ziua de 17.VIII.941 fiind în curs de executare acest recensământ. No. crt. Bărbați Femei Copii bărbați Copii femei Total general Observ. 1 2179 3897 803 879 7758 COMANDANTUL GHETOULUI Căpitan ss/Beșuțiu 343 pentru conformitate AMR, fond 1733-Comandamentul Militar Chișinău, dosar nr. 9, f. 101. Documentul nr. 83 No. 40.543 1941 Luna Aug. Ziua 18 INSPECTORATUL G-RAL AL JANDARMERIEI Serviciul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Tuturor celor născuți pe acest teritoriu și care nu se bucurau de vreo supușenie străină (art. 6); d. Evreilor care locuiau pe teritoriul țării și care nu se bucurau de nici o supușenie străină (art. 7). În ceea ce privește pe evrei, se poate observa că, tratatul minorităților a extins considerabil dreptul de a obține cetățenia română. Astfel, de unde Decretele-Legi din 1918 și 1919, nu acordau acest drept decât așa numiților evrei pământeni, adică celor născuți și crescuți în țară art. 7 din tratatul minorităților
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Am constatat următoarele: 1). În urma ordonanței Nr. 35 a Guvernământului, evreii trebue să se prezinte la ghettoul din cartierul Slobotka. +)În ordonanța Nr. 35 nu se prevede termenul în care evreii trebue să se prezinte. Din această cauză, nu se observă o mare afluire în ghetto, fapt care va determina Poliția să facă razii pentru aducerea tuturor evreilor în ghettou. 2). În ghettou funcționează 7 Comisii (corespunzătoare celor 7 circumscripții de Poliție). La aceste Comisii (compuse din 1 ofițer președinte, 1
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a aprobat funcționarea spitalului din strada Gorodscaia Slobodca, pentru evrei. În acest spital va fi un cămin unde se vor interna copii de evrei găsiți până se va dispune asupra lor. 11. Pentru că evreii nu se prezintă la recenzie, se observă necesitatea unei ordonanțe cu sancțiuni severe pentru aceia ce nu părăsesc orașul să se prezinte în ghetou. În acest scop, Domnul Prefect al Județului va interveni la Dl. General Comandant 784 pentru a dispune. 12. În tot cuprinsul ghetoului se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]