86,398 matches
-
de delegația americană în București, aceasta nu atenua cu nimic jena pe care o resimțiseră cei de la Departamentul de Stat cînd Byrnes le pusese la îndoială părerile. Într-un interviu, John Campbell, care lucra pe atunci la Departamentul de Stat, observa: "Eu nu cred că el (Ethridge) ar fi putut veni cu altă concluzie decît cea la care a ajuns. În orice caz, aceasta a lămurit oarecum dubiile domnului Byrnes cu privire la imparțialitatea rapoartelor trimise de proprii lui diplomați din aceste țări
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la Quai d'Orsay, în Paris, pentru a încheia un tratat de pace366. În cele 29 de luni care au trecut de la capitularea României până la semnarea Tratatului de Pace, Statele Unite modificaseră puțin condițiile Armistițiului. Comparînd cele două documente se poate observa că nu s-au făcut decît două adăugiri importante la acest tratat: o garantare a drepturilor omului și "Clauza națiunii celei mai favorizate". Implementarea acestor articole avea să se dovedească a fi însă suficient de vagă pentru ca România să le
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tuturor românilor. "Obiectivul istoric al partidului și obiectivul național al României au fost proclamate ca fiind unul și același"734. Anunțurile cu privire la noua direcție au intensificat ostilitatea dintre Legația Americană și regimul de la București. În toamna anului 1952 s-a observat prima schimbare de atitudine și din depeșele diplomatice primite de la Legație la începutul anului 1953 răzbătea speranța în îmbunătățiri și mai substanțiale. În aprilie, Departamentul de Stat și Legația elaborau un plan de redactare a unei publicații săptămînale care să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Allis Chalmers, unul din marii producători americani de utilaje de industrie grea. Nici una dintre aceste încercări nu a dat, însă, rezultate imediate.977 Propunerile oficiale ale României relevau o schimbare semnificativă în ce privește atitudinea Bucureștiului față de americani. În octombrie, Legația Americană observa că, spre deosebire de alte țări din estul Europei, în România nu existaseră de cîțiva ani nici un fel de hărțuiri ale delegațiilor occidentale sau acțiuni indezirabile și, de fapt, nici o activitate antioccidentală 978. Cu toate acestea, reacția Statelor Unite la noua atitudine a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România 1315. Inițierea unor tratative cu Bucureștiul n-ar fi făcut decît să dăuneze relațiilor sovieto-americane, care constituia preocuparea principală a Departamentului. Opoziția Departamentului n-a reușit decît să-l convingă pe Nixon să-și pună în practică ideea. După cum observa Ehrlichman, vizita în România era ideea lui Nixon. El voia să întreprindă ceva "îndrăzneț"1316. Cum avea să spună Bogdan mai tîrziu, președintele voia "să le dea peste nas rușilor"1317. Promptitudinea deciziei lui Nixon i-a surprins pe toți
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dacă i-ar recomanda lui Nixon să semneze proiectul în forma respectivă, Kissinger a răspuns: "M-aș gîndi foarte serios să-i recomand un veto"1643. Răspunsul lui Kissinger reflecta o nouă tendință în cadrul Administrației, pe care Jackson nu o observase. Pe cînd proiectul era analizat de Camera Reprezentanților, Jackson și-a dat seama că Administrația urmărea, în primul rînd, votarea acestuia, după care el putea opri proiectul în faza în care era, pentru a-și asigura amendamentul cu privire la emigrare 1644
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că mare parte din achizițiile făcute de România depindeau de creditele Eximbank. Pe 8 iunie 1977, Bucureștiul datora Eximbank 84,3 milioane de dolari, dintre care 75,4 reprezentau împrumuturi directe 1884. Mai mult decît atît, puțini erau cei care observaseră că datoriile României către Statele Unite nu erau decît o mică parte din obligațiile financiare ale Bucureștiului. Deși Ceaușescu recomandase organizațiilor românești de comerț exterior să sporească exporturile, el continua să facă împrumuturi serioase, pentru a îndeplini planurile economice ale României
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru eforturile sale de a-și echilibra relațiile cu Moscova. Relațiile româno- sovietice se îmbunătățiseră o dată cu vizita lui Brejnev la București, din 1976. Cutremurul le dăduse sovieticilor ocazia de a ajuta România și ei profitaseră. La sfîrșitul lunii martie, Ceaușescu observa că relațiile între cele două țări "s-au dezvoltat în mare măsură"1905. Și totuși, apropierea de Moscova nu însemna că Ceaușescu intenționa să renunțe la independența politicii externe a României. În a doua jumătate a anului 1977, el și-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o declarație adoptată de acest comitet. Deși i se cerea Administrației să supravegheze cu mai multă agresivitate emigrarea din România, în ultimul paragraf al declarației se făcea un salt de la prevederea Jackson-Vanik legată de emigrare la problemele drepturilor omului. Comitetul observa că "în contextul drepturilor omului, deși nu întotdeauna în relație directă cu emigrarea, Comitetul a continuat să primească sesizări cu privire la reprimarea culturală și la încălcările drepturilor omului în cazul unor minorități etnice. Comitetul este profund îngrijorat de aceste acuzații și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Germania Federală și asupra politicii externe independente a Bucureștiului. Emigrarea evreilor către Israel scăzuse în ultimii doi ani, însă reprezentanții Administrației credeau că aceasta se datorează în mare măsură scăderii numărului evreilor din România. John Scanlan, de la Departamentul de Stat observa că "mulți dintre evreii rămași în România sînt în vîrstă; alții probabil că au slujbe sau legături familiale; unii s-ar putea să nu dorească să emigreze"2121. Deși criticate de opoziție, observațiile lui Scanlan s-au bucurat de sprijinul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Națiunile Unite decît să se alăture altor țări din blocul comunist în ceea ce privește adoptarea unor rezoluții antiamericane. Luînd ca exemplu cea de-a 39-a Adunare Generală, Schifter a făcut o comparație între configurația voturilor României și cele ale Americii, observînd că Bucureștiul era singurul guvern est-european care nu votase împotriva Statelor Unite privitor la zece puncte cheie 2337. Trible a ripostat imediat. Referindu-se la cea de-a 38-a Adunare Generală, acesta a comparat configurațiile generale ale voturilor celor două
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
deda Bucureștiul îl impresionase, în sfîrșit, pe președinte. Deși în fiecare an proclamase în mod public ziua de 10 decembrie ca fiind Ziua Drepturilor Omului, în 1985, Reagan pomenea pentru prima dată de România în cuvîntul său de deschidere. El observa că în estul Europei, milioane de oameni își păstrau, încă, speranța și aspirația către libertățile religioase și drepturile cetățenești, în ciuda atîtor ani de persecuții. "în România, persecutarea religioasă include și distrugerea bibliilor"2342. Reagan știa că eforturile Administrației în direcția
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
deschide o reprezentanță în România, pretindea chirii ridicate, limita angajările de personal și forța companiile să plătească foarte mult pentru instalațiile de telecomunicație. Deși Joseph Dennin, de la Departamentul de Comerț, era de acord cu acest punct de vedere, el a observat că aceste probleme au fost adeseori dezbătute la întrunirile Comisiei Economice Mixte Româno- Americane 2359. În cursul după-amiezii, majoritatea vorbitorilor au făcut depoziții critice la adresa politicii Administrației. Reprezentanții Smith, Wolf și Hall, care înaintaseră Camerei moțiuni de protest împotriva cererii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
personalul Ambasadei a înțeles greșit sau confuz o informație. Oricare ar fi fost cauza, cert este că Departamentul de Stat s-a apucat serios de treabă pentru a-i ajuta pe români să recupereze timpul pierdut în ceea ce privește pregătirile. Casa Albă observa că "Serviciul de protocol se străduiește să-i ajute pe români să organizeze o recepție. Invitații vor fi probabil șefii misiunii diplomatice... Recepția va începe probabil la 6:00 p.m., iar șefii misiunii vor sosi primii și ceilalți invitați speciali
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
americană a interpretat imnul național, a cîntat Patria română, imnul României precomuniste și nu pe cel nou, stabilit chiar de Ceaușescu pentru Republica Socialistă. Generalul mărturisește că era "consternat" de această gafă. Dar instinctul lui politic rămăsese destul de treaz ca să observe că "degetele lui Ceaușescu vădeau o agitație furioasă" (Pacepa, Red Horizons, p. 264). 1935 Interviu luat de autor lui O. Rudolph Aggrey, 26 octombrie 1989, Washington, D.C. 1936 Vizita de stat a președintelui Nicolae Ceaușescu în SUA: 12-17 aprilie 1978
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fără obstacole prin toate organele. Scopul reflexologiei este de a elimina blocajele și de a lăsa liber fluxul de energie sau forța vitală prin aceste canale invizibile. Dacă studiem acupunctura, atât cea chineză, cât și cea practicată în alte țări, observăm că medicina tradițională se bazează pe credința că circulația sângelui urmează traseul fluxului de energie. Această energie circulă liber, într-un ciclu nesfârșit, de la organele principale spre canalele de sub piele. Dacă acest flux este blocat într-un punct anume, circulația
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
este o metod\ natural\ de vindecare" „Terapia zonală este o metodă științifică, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv”, susține medicul W.D. Chesney. „Adică pacientul care folosește terapia zonală (reflexologia) știe că a obținut rezultate, iar ceilalți observă la el o îmbunătățire a stării de sănătate.” Nu există și nu se vor găsi niciodată substitute pentru ochi, urechi, nas și pentru simțul tactil, manifestat cu ajutorul degetelor. În cazul terapiei zonele, vindecătorul acționează cu ajutorul degetelor. La Medicină am învățat
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
h\r]ii zonelor de energie" Prin manipularea terminației unei zone reflexe este stimulată o forță subtilă din energia vindecătoare a naturii. Pe măsură ce impulsurile nervoase elimină blocajele, energia vitală poate curge liber prin întregul corp, redându-i echilibrul. Zona 1: Observați că zona 1 străbate centrul capului, continuă spre nas, gură și gât apoi coboară de-a lungul coloanei vertebrale, prin partea interioară a picioarelor, spre glezne, până la degetul mare de la picior. De asemenea, se prelungește de-a lungul brațului, până la
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de alta a coloanei vertebrale. De asemenea, străbate capul gâtul, colțul ochiului, partea laterală a nasului, dinții și merge de-a lungul corpului, până la al doilea deget de la picior. Zona coboară de-a lungul brațului, până în vârful arătătorului. Zona 3: Observați că această zonă se află înspre partea laterală a capului. Ea traversează mijlocul fiecărui ochi și continuă de-a lungul corpului, până la degetul mijlociu al fiecărei mâini și al treilea deget de la fiecare picior. Zona 4: Această zonă se află
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Problemele ochilor pot fi ameliorate prin manipularea degetului arătător, a degetului mijlociu și a inelarului. Pe măsură ce coborâm, vom vedea că organele interne, cum ar fi stomacul, rinichii, intestinele și colonul sunt stimulate prin presarea anumitor puncte reflexe din palmă. Veți observa cât este de simplu să controlați durerea din anumite zone prin presarea continuă și energică a anumitor puncte reflexe. S-ar putea să vă fie mai ușor să localizați punctele de presiune corespunzătoare părților corpului care vă interesează dacă vă
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
ar putea să vă fie mai ușor să localizați punctele de presiune corespunzătoare părților corpului care vă interesează dacă vă uitați la harta D de la p. 46. Încercați să trasați pe hartă linii imaginare, pentru a demarca zonele de energie. Observați că fiecare linie urmărește o anumită parte a corpului. Nu vă descurajați dacă hărțile vi se par complicate la început. Fiți perseverenți și veți vedea că le veți memora fără să vă dați seama. Este foarte important să vă amintiți
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Foot Reflexology și Body Reflexology, Healing at Your Fingertips cunosc deja hărțile corpului, așa încât vă va fi ușor să vă familiarizați cu punctele corespondente din palmă. De exemplu, degetele mâinii corespund zonei capului, la fel ca și degetele de la picioare. Observați poziția glandei pituitare din harta A, iar apoi vedeți corespondentul reflex al glandei pituitare, localizat în centrul policelui, conform hărții B. Glanda pituitară va fi stimulată prin manipularea punctului reflex din centrul degetului mare. Cum glanda este localizată în centrul
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
în cadrul corpului. Pentru a găsi un anumit punct reflex, folosiți celelalte hărți ca să vedeți în ce zonă, diviziune sau parte a palmei se află punctul corespondent acelui organ sau respectivei glande. Să vedem ce puncte reflexe corespund ochilor și urechilor. Observăm că se află în zona inferioară a degetelor. Cum avem un ochi și o ureche pe fiecare parte a capului, punctele reflexe corespondente sunt localizate în ambele palme. Degetele de la palma dreaptă includ punctele reflexe ale ochiului drept și ale
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Acțiunea degetului mare asupra punctelor de presiunetc "Ac]iunea degetului mare asupra punctelor de presiune" Dacă folosiți corect degetul mare, munca dumneavoastră va fi eficientă. Figura 1a: Așezați mâna pe această carte, cu palma în jos, ca în imaginea alăturată. Observați că doar partea interioară a degetului mare atinge pagina. Aceasta este zona sa de acțiune. Figura 1b: Îndoiți ușor degetul mare și folosiți zona de acțiune pentru a stimula în adâncime punctele reflexe. Unghiile trebuie să fie foarte bine tăiate
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
tiroidei și coardelor vocale. Așezați vârful degetului mare drept pe punctul reflex al tiroidei de la baza degetului mare stâng și apăsați. Va trebui să stimulați toată această zonă. Pentru a stimula paratiroidele, efectuați o apăsare mai în profunzime. După cum ați observat studiind harta B (p. 44), la baza degetului mare se află multe puncte reflexe, deci nu neglijați nici o porțiune, oricât de lipsită de importanță vi s-ar părea. Doar prin stimularea tuturor punctelor reflexe veți putea beneficia din plin de
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]