87,348 matches
-
(în , în ) este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Beu, Dumitrești, Lăureni, (reședința), Moșuni, Șardu Nirajului, Tâmpa și Veța. Orașul Miercurea Nirajului se găsește pe cursul mijlociu al râului Niraj, la confluența acestuia cu Nirajul Mic, pe drumul județean Târgu Mureș - Miercurea Nirajului - Sovata. Potrivit săpăturilor arheologice orașul a fost locuit încă din epoca neolitică. Pe teritoriul localității Miercurea Nirajului au fost găsite topoare de piatră (2000 - 1700 î.Ch), monezi bizantine
Miercurea Nirajului () [Corola-website/Science/300566_a_301895]
-
sau Râul Borozel este un curs de apă, afluent al râului Crișul Repede. Cursul superior al râului, amonte de confluența cu râul Răchita este adesea denumit Râul Șeran. Depresiunea este străbătută de râul Borod, afluent de dreapta a Crișului Repede care dezvoltă un bazin hidrografic cu o suprafață de 116 Km² și care are o lungime de ~14 km și
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
caracterizează în general printr-un regim variabil cu viituri pluviale în timpul anului și ape mari de primăvară de proveniență mixtă. Există o rețea torențială bine dezvoltată. Valea principală este puțin adâncă, pe alocuri meandrată cu caracter asimetric. În amonte de confluența cu valea Răchita (cca 700m amonte), lunca este dezvoltată doar pe malul drept, aici în general terasele se pierd, fiind acoperite de depozite proluvio-deluviale și sunt fragmentate intens de torenți sau sunt îngropate sub depozite piemontane. Albia minoră a văii
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
1988. În următorii 18 ani se adauga încă 335 000 de locuitori, ajungând astfel în 2006, la 992 000 locuitori. In această perioadă de expansiune, sunt construiți zgârie-nori în centrul orașului, într-un timp relativ scurt. Orașul este amplasat la confluența lui Bow River și Elbow River de aici Calgary se extinde în toate direcțiile. Regiunea orașului este deluroasă. Râul cel mai mare Bow River curge din vest spre sud și mărginește centrul orașului în partea de nord. Pe când râul mai
Calgary () [Corola-website/Science/302775_a_304104]
-
de mulțimea lor și a hainelor negre se vedeau pete negre pe zăpadă. O altă sursă ar fi inundațiile de la început de secol XX, când mai mulți arbori rupți de vânt, aduși de viiturile de pe versanți s-au oprit la confluența celor două pârâuri Neagra Mare și Neagra Mică, apa strecurându-se printre ei. Aceste lemne s-au carbonizat și câțiva ani apa a curs "neagră".
Neagra, Neamț () [Corola-website/Science/301653_a_302982]
-
30.000 de victime ale Holocaustului. Unele secțiuni au fost restaurate; găzduiește un muzeu memorial dedicat victimelor execuțiilor în masă din timpul războiului. Complexul este cel mai complet exemplu păstrat de cetate din Rusia Țaristă. Orașul Kaunas se află la confluența râurilor Neman și Neris, care leagă interiorul Lituaniei de capitala Vilnius și de Marea Baltică. Popoarele baltice își creaseră în secolul I e.n. domenii mari și au intrat în conflict cu scandinavii și cu slavii; Ordinul Teutonic a început să țintească
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
acoperite cu plută pentru a reduce zgomotul focurilor. Costurile acestei singure redute s-au ridicat la 850.000 de ruble. Complexul de redute și structuri defensive a fost împărțit în patru sectoare. Primul a urmat malul stâng al Nemunasului până la confluența cu râul Jiesia și a cuprins primele trei redute, cele mai vechi. Al doilea sector se întindea de la Jiesia la și cuprindea două redute. Al treilea se extindea din dreapta până la malul stânga al Nemunasului; acest sector cuprindea și el două
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
montană, între 0,3 și 0,5 km/km2 în zona subcarpatică și între 0,3 și 0,4 Km/Km2 în zona joasă. Râul Ialomița izvorăște de pe versantul sudic al masivului Bucegi și părăsește teritoriul județului în amonte de confluența cu râul Cricovul Dulce, având o suprafață de bazin de 1208 km2 și o lungime de 132 km. Panta medie a râului pe teritoriul județului este de l7,5%. Râul Argeș, ale cărui izvoare se găsesc pe versanții sudici ai
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
afluent al Argeșului este Dâmbovița care are la intrarea în județ o suprafață de bazin de 636 km2 și o lungime de 67 km, iar la ieșire o suprafață de bazin de 1120 km2 și o lungime de 157 km, confluența cu Argeșul fiind însă în afara județului Dâmbovița. Interfluviul dintre Dâmbovița și Ialomița este drenat, în zona de câmpie de Colentina și Ilfov, afluenți ai Dâmboviței, cu care se unește în județul Giurgiu. Un alt afluent important al râului Argeș este
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
multianuale specifice variază pe teritoriul județului între 20 l/s*km2 în zona înaltă a Munților Bucegi și 5 l/s*km2, în zona de câmpie din sud. Debitul mediu multianual al Ialomiței la Băleni, situat imediat în amonte de confluența cu Cricovul Dulce, este de 10,1 m3/s, al Argeșului, la intrarea în județ, de 39,5 m3/s - debit care variază nesemnificativ până la ieșire - al Dâmboviței, la intrarea în județ de, 10,1 m3/s, iar la ieșire
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 2 hectare. Aria protejată cunoscută de localnici sub denumirea „La Gloduri” se află la ieșirea din satul Monor, la confluența pâraielor „Pârgului” și „Luțului” și reprezintă o zonă mlăștinoasă în arealul căreia se află câteva structuri conice (vulcani noroioși) alcătuite din sedimente (marne, gresii, argile) atribuite Miocenului. Vulcanii noroioși sunt formațiuni create de gazele naturale provenite de la mare adâncime, care
Vulcanii noroioși „La Gloduri” () [Corola-website/Science/325389_a_326718]
-
a acestor fenomene în industria muzicală. În această categorie se încadrează: Apelul civilizației occidentale la tradițiile exotice pentru ea ale muzicii populare și muzicii altor civilizații, poate fi urmărită cu încredere pornind de la muzica baroc. Există multe compoziții muzicale la confluența muzicii etnice și celei clasice. Trebuie menționat faptul că compozitorul Antonín Dvořák, a scris "Dansuri slave" sub influența muzicii folk din Europa Centrală, și "Simfonia Nr. 9" ("Din Lumea Noua") sub influența muzicii folk a negrilor și aborigenilor din America de Nord
World music () [Corola-website/Science/327581_a_328910]
-
Bozioru și Colți. Înspre sud, se învecinează cu orașul Nehoiu și înspre vest, peste Munții Podu Calului, cu comuna Siriu. Principalul curs de apă al comunei este râul Bâsca Roziliei, în jurul căruia se concentrează localitățile comunei. El se formează din confluența râurilor Bâsca Mică (dinspre est) și Bâsca Mare (dinspre vest); confluența lor fiind în punctul denumit "Piatra lui Vișan", în apropiere de satul Varlaam. Alți afluenți importanți ai Bâscăi Roziliei sunt Tega, de la care vine numele comunei și localității de
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
înspre vest, peste Munții Podu Calului, cu comuna Siriu. Principalul curs de apă al comunei este râul Bâsca Roziliei, în jurul căruia se concentrează localitățile comunei. El se formează din confluența râurilor Bâsca Mică (dinspre est) și Bâsca Mare (dinspre vest); confluența lor fiind în punctul denumit "Piatra lui Vișan", în apropiere de satul Varlaam. Alți afluenți importanți ai Bâscăi Roziliei sunt Tega, de la care vine numele comunei și localității de reședință și râul Tainița, pe văile cărora se află principalele zone
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
află principalele zone populate. Comuna cuprinde localitățile de pe valea Bâscăi Roziliei, cu excepția satelor Cașoca și Vinețișu (ce aparțin orașului Nehoiu). Aceste localități sunt, în ordine, din aval în amonte: Păltiniș, Furtunești, Nemertea, Gura Teghii, Varlaam, ultimul aflându-se în apropierea confluenței Bâscelor. Pe valea Bâscăi Mici, comuna mai are două sate foarte mici, izolate și aflate la altitudini mari: Vadu Oii și Secuiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gura Teghii se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Cislău este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bărăști, Buda Crăciunești, Cislău (reședința), Gura Bâscei și Scărișoara. Comuna se situează pe valea râului Buzău, la confluența cu Bâsca Chiojdului, și este traversată de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul (aflat la aproximativ ) de Brașov (aflat la ). Din dreptul satului Gura Bâscei, din drumul național se ramifică șoseaua județeană DJ102B, care leagă comuna pe văile Bâscăi Chiojdului
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
41,9%), FDP (2,5%). Primarul regiunii administrative Gronau (cu toate localitățile aparținând de Gronau) este însă Rainer Mertens din SPD, în consiliul regional administrativ Gronau iau parte la conducere partidul SPD (majoritar), CDU și WG. Partidul WG este o confluență politică a cetățenilor din Gronau, înființat ca alternativă politică regională la marile partide CDU și SPD, este deci un partid local, fără reprezentanță la nivel federal. Regiunea Gronau - Alfeld se află pe ruta "Calea poveștilor" ("Maerchenstrasse"), care leagă unele zone
Gronau (Leine) () [Corola-website/Science/309156_a_310485]
-
Vama () este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Suceava, Bucovina, România. Localitatea Vama este situată în România, în nordul județului Suceava, în zona montană, suprafața fiind de 13.628 ha. Este situată la confluența râurilor Moldova și Moldovița, la altitudine de 600-800m. Diversitatea formelor de relief lasă o impresie puternică vizitatorului. Pădurile ocupă 70% din suprafața comunei, procent cu care se înscrie între regiunile cu cele mai întinse domenii forestiere din țară. Relieful este
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
(în și în ) este un râu din vestul Ucrainei, afluent de dreapta al râului Ceremuș. Are o lungime de 51 km și o suprafață a bazinului de 632 m². Râul se formează la confluența a două râuri: "Pârcălabul" și "Sărata", care izvorăsc din Carpații Orientali. El curge pe direcția sud-nord și formează granița între regiunile ucrainene Ivano-Frankivsk (la vest, raionul Verhovina) și Cernăuți (la est, raionul Putila). Este un râu tipic de munte, cu
Râul Ceremușul Alb () [Corola-website/Science/319189_a_320518]
-
în pericol să fie oprită de defensiva belgiană foarte puternică de pe pozițiile Canalui Albert. Principala rută de acces era blocată de Fortul Eben-Emael, o fortăreață puternică, care era considerată cea mai modernă din Europa acelor vremuri, care controla zona de confluență a râului Meuse și a Canalului Albert. Orice întârziere a ofensivei putea pune în primejdie întreaga campaniei, deoarece era esențial ca forțele principale aliate să fie angajate în luptă falșii atacatori mai înainte ca Grupul de Armată A să își
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
din 2 februarie 1365 (Ketwyssou). . Această primă menționare a Vișeului ca localitate apare în diploma regelui maghiar Ludovic de Anjou. După alți autori, localitatea este atestată din anul 1549, cu denumirea de „Vișeul Nou” sau „Între Râuri”, fiind situată la confluența celor două râuri - nume întâlnit până la începutul secolului XX. În anul 1373 se marchează hotarul Vișeului cu Borșa, în anul 1385 apare Vișeul inferior (de Jos). Anul 1453 este anul în care Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei și guvernatorul Ungariei
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
focul în mijloc, iar paturile erau aranjate radial pentru a se putea încălzi mai ușor și pentru a-și usca hainele pe timp de iarnă. Astăzi de pe Valea Vaserului lemnul se transportă pe cale ferată îngustă. Orașul se află situat la confluența a două râuri, Vișeu și Vaser, la o altitudine de 427 m deasupra nivelului mării, având latitudinea nordică 47 grade și 43 minute și longitudinea estică de 24 grade și 25 minute, având înfățișarea caracteristică orașelor de munte. Se învecinează
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
trăiește numai în afluenții de munte ai Dunării: în Tisa (în porțiunea de frontieră de la Sighet), în Vișeu (de la Vișeul de Jos până la vărsarea în Tisa), Vaser (afluent al Vișeului, pe o porțiune de circa 24 km de la Cozla până la confluența cu Vișeul), pe o porțiune foarte scurtă pe Novăț (afluent al Vaserului), Ruscova (afluent al Vișeului), Bistrița Moldovenească (de la haitul Iacobeni până în lacul de baraj Bicaz) și Dorna (afluent al Bistriței, de la Poiana Stampei până la vărsare). Se mai găsește ocazional
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Krosno Odrzanskie [krɔsnɔ ɔdʐaɲsk ʲ ɛ] () este un oraș de pe malul estic al râului Oder, la confluența cu râul Bobr. Orașul se află în vestul Poloniei și are 12.500 de locuitori (2002), el fiind capitala județului Krosno. Orașul aparține de Voievodatul Lubusz (din 1999), anterior o parte a sa aparținea de Voievodatul Zielona Gora (1975-1998). Orașul
Krosno Odrzańskie () [Corola-website/Science/297941_a_299270]
-
adjectivul „repede” = „iute, rapid” (<lat. rapidus, rapide) (inițial un determinant al unui substantiv de genul vale) + art. hot. -a, cu rol de substantivare a adjectivului. Satul Repedea este situat în partea central-nordică a județului, în apropierea graniței cu Ucraina, la confluența râurilor Ruscova și Repedea, la o distanță de: 30 km de orașul Vișeu de Sus; 50 km de stațiunea Borșa; 53 km de municipiul Sighetu Marmației; 120 km de municipiul reședință de județ Baia Mare și 200 km față de Cluj Napoca. Altitudine
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]