43,150 matches
-
ar fi fost cernut printr-un voal. Sprâncenele groase îi dădeau un aspect vag sportiv. Bărbia îi era lungă, nasul coroiat, ochii cenușii, gânditori, privind puțin pieziș, deoarece cuta de deasupra pleoapei le acoperea colțul. „Oribilă”, în acest peisaj, este absența alternativei viabile. Chiar și personajele prinse în cercul infracțional doar temporar, pentru că speră, la un moment dat, să trăiască decent, recad în aceleași și aceleași capcane. În Somnul de veci încă nu sunt suficient de vizibile mecanismele lumii-tip chandleriene
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de evenimentele prezentate în Somnul de veci, observăm că există o anumită doză de întâmplător: Cine a ucis, pe cine și de ce? Oare lucrurile nu s-ar fi putut întâmpla și altfel? Nu atât asasinii înșiși, cât aparenta lor dezordine - absența unei motivații egale cu enormitatea faptei lor - semnifică sau confirmă permanenta ruptură a ordinii morale (Lehman, 1989, p. 129). Punând accentele în acest fel, observăm că Somnul de veci schimbă în mod radical finalitatea oricărui roman polițist - așa cum fusese înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
prilejul să-și contemple, ca într-o autoscopie, propria existență. Sau măcar deznodământul unei existențe ce-ar fi putut fi primejdios de asemănătoare dacă împrejurările ar fi fost diferite. Astfel se explică și una dintre particularitățile de structură ale romanului - absența explicației logice a încăpățânării lui Marlowe de a continua ancheta, deși generalul Sternwood nu-i ceruse acest lucru: dorința de autodescoperire, de a cunoaște destinul personajului pe care, deși nu l-a întâlnit niciodată, îl simte ca pe un alter
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
The High Window posedă o marcă stilistică de cea mai înaltă clasă. Excelenta calitate a descrierilor, spectaculozitatea replicilor, arta cu adevărat fascinantă a comparației, plăcerea hiperbolizării, a lansării unor expresii metaforice ori metonimice dau cărții o consistență estetică indubitabilă. În absența unor probe materiale zdrobitoare, Marlowe încearcă să-și învingă adversarii prin limbaj (William Marling crede că vorbirea lui Marlowe e împrumutată din felul de a vorbi al gangsterilor din filme, dar și din vastul repertoriu al cărților polițiste ale vremii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de la parcare știa cumva că sunt o figură publică importantă, înseamnă că și-a jucat splendid rolul, prefăcându-se că habar nu are. Repetarea mecanică a acelorași gesturi - bărbieritul, pregătirea cafelei și a micului dejun - subliniază lipsa de orizont, plictisul, absența imaginației și disperarea surdă în care s-a prăbușit Marlowe. Orice modificare a scenariului de mai sus, orice nuanță apărută în cenușiul matinal antrenează întâmplări ce vor avea consecințe nebănuite. Atras irezistibil de Eileen Wade, soția lui Roger, Marlowe iese
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
care sentimentele omenești nu înseamnă nimic: Ușa s-a închis. Lumina de la portic s-a stins. Am făcut semn cu mâna către neant și am plecat. Cuvântul-cheie al acestui pasaj - neant - devine simbolul întregii desfășurări ulterioare a povestirii, marcată de absența eroului în jurul căruia se desfășoară întreaga intrigă (Terry Lennox), dar și de senzația acută a detectivului că se mișcă într-o lume fără contururi, pândită la fiecare pas de primejdia anulării ființei umane. Momentele de jubilație sunt scurte, înșelătoare - mici
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
imaginația mea. Era prea mare și prea impregnată de o tristețe înghețată pentru a fi tulburată de cel mai mic zgomot. De data aceasta, Marlowe nu mai vizitează „o avere de patru milioane de dolari”, ci răspunde invitației majordomului. În absența stăpânilor, servitorii au făcut pasul înainte, preluând inițiative și stabilind direcții de acțiune. Distribuția rolurilor n-a fost, de altfel, niciodată prea limpede în familia Sternwood. Norris acționase, și în Somnul de veci, ca un fel de ambasador plenipotențiar al
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
tristețea fără motiv, sentimentul apăsător al așteptării inutile, explorarea deliberată a fenomenelor regresive în cadrul unei imagistici a „calcifierii universale” (Mircea Iorgulescu). Într-o lume în care Dumnezeu a murit, poetul - singurul care mai poate percepe „urmele” prezenței acestuia, devenită dureroasă absență - își poartă în neștire pașii pe „lutul înghețat”, sub cerul inert și „negru ca un ochi de mort”, căutând cu disperare sensul dispărut al universului și aruncând mecanic pietre colțuroase și lipsite de culoare în lacul ce pare a fi
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
Uneori gleznele mi le șterge câte-un câine./ Am cu mine un ciob de oglindă/ Învelit într-o bucată de pluș. Întârzii/ prin preajma arborilor mari, îmi place/ să privesc trecătorii singuratici/ însă nu schimb nici un cuvânt cu nimeni.” Poet al absenței, ca în Obiecte de tăcere (1979), A. folosește echerul și compasul pentru a ridica banalul la rangul de epură, de imagine idealizată și abstractă, care exorcizează trăirea directă și pasiunea de tip romantic și conduce poezia către un lirism obiectiv
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
au ieșit în față mult mai rar decât la Pitești. Totuși, comuniștii nu au excelat niciodată la capitolul logică, așa că nu trebuie neglijat nici factorul arbitrar. Dacă s-ar fi urmărit doar eliminarea unor vârfuri legionare, nu s-ar explica absența din lot a lui Dragoș Hoinic, ca să dăm doar un exemplu. Pe același principiu, dacă s-ar fi dorit dispariția celor care cunoșteau detalii despre începuturile acțiunii, este greu de înțeles de ce nu au fost anchetați ori reținuți în lot
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
amenința pe Bordeianu. Într-o zi, l-a mutat pe acesta împreună cu Munteanu, Comșa și Iosub la celula 16 de la etajul II, prilej pentru Bordeianu de a observa că nu era nimeni pe coridoare, de la etajul III până la parter. Desigur, absența gardienilor nu era întâmplătoare, ci pentru a elimina martorii. Scopul mutării sale în camera 16 era acela de a-i trage de limbă pe cei de aici. Pe la sfârșitul lui iulie 1950, a fost dus la camera 3-subsol, unde a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Nutti” să creadă că Șleam nu avea aprobarea superiorilor pentru aplicarea sistemului violent. A fost momentul care i-a zdruncinat definitiv încrederea, și așa șubrezită, în validitatea acțiunii. Pe 15 mai, Șleam s-a întors în închisoare după o scurtă absență și i-a comunicat lui Pătrășcanu că se va continua cu acțiunea, cerându-i să discute din nou cu Dimitrov. În luna următoare a aflat de la un deținut proaspăt sosit în Târgu Ocna că Sepeanu ar fi arestat, un motiv
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
septembrie 1949, dar, cu toate că a participat la torturile din camera 4-spital în perioada de început, nu s-a făcut prea mult remarcat până la transferarea sa în Gherla, pe 7 iunie 1950. Vidul de informații cu privire la el este completat și de absența din declarațiile sale din anchetă a referirilor la perioada Pitești. A participat totuși la „școala de cadre” din camera 4-spital din primăvara lui 1950. Rolul important și l-a câștigat de-abia după sosirea în Gherla cu un lot din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din Pitești într-un articol publicat în revista Memoria 1, definindu-le ca un laborator experimental de psihologie umană în care, printr-un climat de groază și violență extremă, conjugat cu o izolare perfectă și lipsă totală de informații, în absența completă a celor mai elementare condiții de trai și pe fondul unei degradări fiziologice accentuate, s-a acționat cu sălbăticie asupra studenților deținuți, prin torturi fizice și psihice de o duritate extremă. Ioniță consideră că scopul acțiunii a fost „transformarea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
educație și, astfel, văduvit de zestrea sa culturală, el revine la stadiile elementare de evoluție și dezvoltare a structurii psihologice, la stadiul senzorialului și percepțiilor”. Primordiale au devenit trebuințele biologice, vitale, iar fluctuațiile comportamentale și labilitatea psihică erau date de absența mecanismului de reglare a trebuințelor sociale și de pierderea girului moral. Ioniță face o mărturisire încărcată de semnificație: „După tot ce am văzut și am trăit, clipă de clipă, vreme de luni de zile, acolo la Pitești, omul, pentru mine
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dacă este completată printr-un complex de programe politice, guvernamentale, educaționale, culturale și civice. ● Subdezvoltarea serviciilor de asistență socială reprezintă un factor cu impact negativ asupra protecției femeii în situații de dificultate. Nici măcar legea nu poate fi aplicată eficient în absența unor astfel de servicii. Din nefericire, în această privință nu există încă nici la nivel național, nici la cel local o strategie coerentă. Dacă dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru situații-limită (violență, lipsă de adăpost, mame singure) este vitală, dezvoltarea unor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
această formă de abuz este o formă normală de viață. Indicatorii de abuz emoțional includ comportamente nepotrivite ale copilului, care este ori imatur, ori prea matur pentru vârsta lui, printre care: agresivitate; instabilitate emoțională, ciclotimie; lipsă de cooperare; socializare deficitară, absența încrederii în sine și în ceilalți, absența prietenilor; frica neobișnuită pentru ceva, neconcordanță cu vârsta copilului (frica de a merge acasă, de a rămâne singur, deși e mare); schimbarea drastică a comportamentului (întreruperi ale activității sau căutarea compulsivă de afecțiune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
normală de viață. Indicatorii de abuz emoțional includ comportamente nepotrivite ale copilului, care este ori imatur, ori prea matur pentru vârsta lui, printre care: agresivitate; instabilitate emoțională, ciclotimie; lipsă de cooperare; socializare deficitară, absența încrederii în sine și în ceilalți, absența prietenilor; frica neobișnuită pentru ceva, neconcordanță cu vârsta copilului (frica de a merge acasă, de a rămâne singur, deși e mare); schimbarea drastică a comportamentului (întreruperi ale activității sau căutarea compulsivă de afecțiune și atenție); comportament distructiv sau antisocial. Maltratarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
limitele normale de performanță și comportament, ca rezultat al unor acte sau omisiuni ale persoanei responsabile pentru îngrijirea sa); - abuz sexual (orice ofensă sexuală ca rezultat al acțiunilor sau omisiei persoanei responsabile de îngrijirea copilului); - neglijare și nerecunoașterea îngrijirii neadecvate (absența responsabilității din partea persoanelor care au în grijă copilul, ceea ce se manifestă prin hrana inadecvată, lipsa adăpostului, îmbrăcămintei și a altor lucruri necesare sănătății copilului și bunăstării acestuia, atunci când, din punct de vedere financiar, sunt capabili să o facă); - prostituție (acțiunile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mai ales în raport cu cei nou-veniți sau de vârstă mai fragedă, dar, totodată, un mediu care, prin protecția pe care o oferă, rupe contactele cu societatea reală. De aici, șocul acuzat și resimțit de majoritatea subiecților în momentul părăsirii instituției. În absența unui suport social, tinerii apelează la soluțiile care le stau la îndemână: căsătorie rapidă (în special fetele), muncă „la negru” și în afara calificării pe care o dețin, locuire în condiții improvizate. Băieții dau dovadă de un gregarism mai pronunțat. Ei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la „depășirea” acestor dificultăți, mobilizând toate resursele și potențele sănătoase ale personalității și contribuind la refacerea acelei stări de bine. La ce se referă această stare de bine? Organizația Mondială a Sănătății consideră că „sănătatea nu este condiționată doar de absența bolii și a disfuncției, ci se referă la un proces complex și multidimensional, în care starea subiectivă de bine este un element fundamental”(Băban, 2003, p. 18). De aceea, componentele care definesc starea de bine (Băban, 2003) se referă la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și de studii de caz care însoțesc abordările teoretice, conduce la - așa cum spune în „Cuvântul înainte” Salvador Minuchin - un „manual complet de terapie de familie [...Ă care oferă o bogăție de informații prezentate cu mare o claritate și într-o absență totală a ipocriziei. Toate acestea conduc la această carte încântătoare și foarte ușor de citit. Este o călătorie fascinantă”. Nu putem încheia prezentarea acestei lucrări fără a va face cunoscută și părerea autorilor - Michael Nicholas și Richard Schwartz - despre rezultatul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
prezente totuși În sfera criticii literare, textul critic putând fi revendicat, tocmai de aceea, și de stilul beletristic (așa cum e cazul interesant al Istoriei... lui G. Călinescu). 2.3. Nivelul flexiunii verbale - preponderența indicativului, a infinitivului și a condițional-optativului, precum și absența imperativului (prezent totuși În varianta didactică, prin formulări ca: subliniați, să se calculeze, fie, arătați etc.); - folosirea prezumtivului, Întâlnit mai ales În textele istorice sau În cele de evocare: (va fi avut, trebuie să fi fost); - utilizarea prezentului atemporal (mai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
virgule, se schimba sensul frazei: Pentru a cinsti memoria ostașilor sovietici căzuți pentru eliberarea patriei noastre În ziua de 22 august la ora 7,45, delegații de oameni ai muncii din Cluj vor depune coroane de flori. CITAT RETRAS!!! Prin absența virgulei Înainte de „În ziua”, se Înțelege că ostașii sovietici au căzut În ziua de... 22 august 1951, la ora 7,45! b) Punctuația are o funcție substitutivă, prin care se realizează, În scris, economie lexicală. Astfel, printr-o linie de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
utilizare a semnului Întrebării: - după cuvinte, grupuri de cuvinte, propoziții sau fraze cu caracter interogativ: „Iar vrei să te pupe cucul armenesc și să te spurce, ca să nu-ți meargă bine toată ziua? (I. Creangă) sau „Să fie și din cauza absenței oricărui cuvânt Însoțitor, iarăși ca atunci când este are funcție predicativă?” (I. Iordan); - Într-o conversație, când unul dintre interlocutori răspunde prin mimică și gesturi: „- Ei, da! și Costică... - ? - Costică Arion...” (I.L. Caragiale). - după titlurile constituite din propoziții interogative directe: Ce
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]