33,912 matches
-
minunat și culminant eveniment. În cinstea aniversării 110-a de la fondarea Liceului Teoretic Republican Ion Creangă, venim, anticipând evenimentul, cu mulțumiri și urări de succese, la învățătură, tuturor învățăceilor și dascălilor acestei prestigioase instituții de învățământ. Poeta Renata Verejanu, Președinta Academiei Societății Civile, care a absolvit și Institutul de Literatură Maxim Gorki de la Moscova, cu certitudine, simte și își onorează, cu deosebit discernământ, vocația, având marea predilecție pentru deschidere spirituală și pentru cultivarea frumosului, prin intermediul poeziei Domniei Sale, prin vocația de manager
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]
-
din Voivodina - Republica Serbia, îl atenționează pe „călătorul” prin meandrele istoriei că, în Provincia Autonomă Voivodina, limba română își trăiește partea sa de nemurire. - Dar nu numai în această provincie din Nordul Serbiei. Această, cum obișnuiesc eu să o numesc, ,,Academie de Științe și Arte a Românilor din Serbia” mai bine de jumătate de veac slujește la altarul culturii românilor din întreaga Serbie, din fosta Iugoslavie și nu numai. După cum afirmă avizat, lector universitar dr. Brândușa Juica, președinta Departamentului pentru Literatură
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
Română” din Voivodina - Republica Serbia, îl atenționează pe „călătorul” prin meandrele istoriei că, în Provincia Autonomă Voivodina, limba română își trăiește partea sa de nemurire. - Nu numai în această provincie din Nordul Serbiei. Această, cum obișnuiesc eu să o numesc, ,,Academie de Științe și Arte a Românilor din Serbia” mai bine de jumătate de veac slujește la altarul culturii românilor din întreaga Serbie, din fosta Iugoslavie și nu numai. După cum afirmă avizat, lector universitar dr. Brândușa Juica, președinta Departamentului pentru Literatură
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
Cervantes, Accion Cultural Espagnol, Muzeul Țăranului Român. Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Brâncoveanu, Marshal Hotel, Elmiplant, DACIA. Partener Oficia Media: TVR1 - TVR 2 - TVR New - TVR HD Perteneri Media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, Radio București FM, România Liberă, Academia Cațavencu, Evenimentul Zilei, Dilemă Veche, Historia, Observatorul Cultural, Nine O’Clock, ArtOut, Casa Mea, 121.ro, City Compass.ro, Romania-Insider.com, Agentiadecarte.ro, Modernism.ro, Catchy.ro, TurismIstoric.ro Corina CHERECHEȘ PR Manager 0723.842.848 București octombrie 2014 Referință
FESTIVALUL DE MUZICĂ VECHE BUCUREŞTI LA A IX-A EDIŢIE de CORINA CHERECHEŞ în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369268_a_370597]
-
în Ministerul Transporturilor... ori în vremea când a fost profesor dar și preocupat de publicații „pur matematice”, studii de filozofie, poezie, umor, încă din vremea anilor 1970. Dicționarele domniei sale, intitulate „Personalități române și faptele lor”, sunt susținute de membrii titulari ai Academiei române, precum prof. dr. Leon Dănăilă, Președintele de onoare al Academiei oamenilor de știință din România / Filiala Iași, Acad. Cristofor Simionescu, Președintele oamenilor de știință din România /Filiala Cluj, prof. univ. dr. DHC Crișan Mircioiu, dr. ing. Dan Ioan Predoiu
UN EROU AL ZILELOR NOASTRE CARE, DE MULŢI ANI, PROMOVEAZĂ FAPTELE de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374162_a_375491]
-
preocupat de publicații „pur matematice”, studii de filozofie, poezie, umor, încă din vremea anilor 1970. Dicționarele domniei sale, intitulate „Personalități române și faptele lor”, sunt susținute de membrii titulari ai Academiei române, precum prof. dr. Leon Dănăilă, Președintele de onoare al Academiei oamenilor de știință din România / Filiala Iași, Acad. Cristofor Simionescu, Președintele oamenilor de știință din România /Filiala Cluj, prof. univ. dr. DHC Crișan Mircioiu, dr. ing. Dan Ioan Predoiu... Putem remarca bucuroși că răsplata acestui erou al culturii de după 1989
UN EROU AL ZILELOR NOASTRE CARE, DE MULŢI ANI, PROMOVEAZĂ FAPTELE de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374162_a_375491]
-
baza fiecărui desen aflânu-se culoarea. Dar cine este Itzhak Hanit? Un om simpatic, popular și modest, cu o biografie interesantă. Artistul s-a născut la Iași, se numea Sulițeanu, nume care ar fi echivalentul ebraicului Hanit. A învățat întâi la Academia de artă Bezalel din Ierusalim și apoi la Școala Superioară de Pictură din Tel Aviv. A lucrat la televiziunea israeliană ca director de imagine (cameraman) și scenograf la televiziunea educativă. Îl regăsim acum la sediul Uniunii Artiștilor Plastici în atelierul
ÎN LINIE DREAPTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374280_a_375609]
-
unde era expusă o scrisoare, am avut ocazia să o studiez, pe îndelete. Era plină de hieroglife. Nu era ușor de citit. Muzeul și scrisoarea sunt în România, patria noastră dezbinata de lupte interetnice virtuale. În anul 1822 Janos terminase academia tehnică militară din Viena. Tocmai anunțase tatălui său, Farcaș Bolyai renumit profesor de matematică la Târgul Mureș, ca devenise ofițer de artilerie și urma să fie repartizat la unitate. Nu stia încă unde, dar a promis solemn că va scrie
CÂNDVA OAMENII-ŞI SCRIAU SCRISORI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362244_a_363573]
-
primește ordinul. Scrisoarea așteptată cu interes de tăticul a sosit abia după 2 ani. Este aceea pe care am avut-o în mână. Janos nu uitase de scrisoarea promisă, dar ordinul pur și simplu nu a mai venit. Ceruse conducerii academiei militare să se specializeze, în calitatea sa de artilerist, în matematică. Încă de mic copil, trăind în casa unui profesor de matematică, îndrăgise această activitate și citise în buche toate scrierile științifice ale tatălui său. Pe atunci profesorii, mai bine
CÂNDVA OAMENII-ŞI SCRIAU SCRISORI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362244_a_363573]
-
aproape 2000 de ani și nimeni, nici macar Gauss, nu a fructificat vre-un rezultat. Între Farcaș și Gauss a rămas o prietenie de o viață confirmată de dese scrisori. În noua să calitate de ofițer doctor în matematică, cercetător al academiei tehnice militare din Viena, Janos a continuat în 1824, printre altele, microbul inoculat familiei, adică studierea postulatului 5 al lui Euclid. Luat de studii și pasiuni Janos a omis să comunice familiei continuarea studiilor. Farcaș aștepta cu regrete aflarea locului
CÂNDVA OAMENII-ŞI SCRIAU SCRISORI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362244_a_363573]
-
acesibil cititorilor, dar tentativele au eșuat fără a afla pretextul. Această lucrare este vîrful de lance al eternizării limbii și literaturii române în familia fiecărui român, ca vector esențial al păstrării identității noastre culturale în lume. Autorul, membru fondator al Academiei DacoRomâne a donat manuscrisul cu limbă de moarte acestei instituții și a devenit principalul proiect fundamental al Fundației ADR ”TDC”. Cu deosebită stimă, Geo Stroe MOB: 0722972522 TEL: 021 4138434 geostroe@gmail.com Fundația Academia DacoRomână ”TDC” - FADRTDC, Blocul Unitatea
O ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT – EDIŢIA A III-A de GEO STROE în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362237_a_363566]
-
lume. Autorul, membru fondator al Academiei DacoRomâne a donat manuscrisul cu limbă de moarte acestei instituții și a devenit principalul proiect fundamental al Fundației ADR ”TDC”. Cu deosebită stimă, Geo Stroe MOB: 0722972522 TEL: 021 4138434 geostroe@gmail.com Fundația Academia DacoRomână ”TDC” - FADRTDC, Blocul Unitatea Națiunii - BUN Partidul României Europene - P.R.E. va deveni Partidul Dacilor Liberi - D.L. SC.Tempus DacoRomânia ComTerra SRL - Editura DacoRomână ”TDC” www.tempusdacoromania.ro www.academiadacoromana.ro www.partidulromanieieuropene.ro -------------------------------------------------------------------------- EDITURA DACOROMÂNĂ TDC a tipărit, într-
O ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT – EDIŢIA A III-A de GEO STROE în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362237_a_363566]
-
DECRET nr. 1.031 din 19 iulie 2024 privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 10 alin. (2) din Legea nr. 264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale EMITENT PREȘEDINTELE ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 712 din 22 iulie 2024 În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se promulgă
DECRET nr. 1.031 din 19 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285742]
-
2024 În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se promulgă Legea pentru modificarea art. 10 alin. (2) din Legea nr. 264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 19 iulie 2024. Nr. 1.031. -----
DECRET nr. 1.031 din 19 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285742]
-
LEGE nr. 236 din 19 iulie 2024 pentru modificarea art. 10 alin. (2) din Legea nr. 264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale EMITENT PARLAMENTUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 712 din 22 iulie 2024 Parlamentul României adoptă prezenta lege. ARTICOL UNIC La articolul 10 din Legea nr. 264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale, publicată în
LEGE nr. 236 din 19 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285741]
-
264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale EMITENT PARLAMENTUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 712 din 22 iulie 2024 Parlamentul României adoptă prezenta lege. ARTICOL UNIC La articolul 10 din Legea nr. 264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 6 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare
LEGE nr. 236 din 19 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285741]
-
Științe Medicale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 6 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare ai Academiei de Științe Medicale, cetățeni români, sunt menținuți în activitate sau în funcții de conducere până la vârsta de 70 de ani. Peste această vârstă sunt menținuți în activitatea profesională la cerere în baza certificatului de sănătate potrivit căruia starea de
LEGE nr. 236 din 19 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285741]
-
Akademie der Wissenschaften am 15.Juni 1826 (de la p. 325 la p. 344 din vol. V Gesammelte Schriften, Berlin, 1906) [83]. Entuziasmul lui v. Humboldt pentru Bhagavad-gītă era la început imens. Își încheia prima parte a lucrării științifice apărute la Academia de Științe din Berlin observînd în toată Bhagavad-gītă un "dulce și benefic spirit de toleranță" și considerînd episodul respectiv "das schönste, ja vielleich das einzige wahrhaft philosophische Gedicht, das alle uns bekannte Literaturen aufzuweisen haben" [84]. În partea a doua
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
228] Unii datează Vikramâditya din sec. IV d.Hr., mult mai tîrziu; cf. P. MASSON-OURSEL etc., L'Inde antique et la civilisation indienne, Paris, "La Rennaissance du livre", 1933, p. 327; V. PISANI, Storia della letteratura antiche dell'India, "Nuova Academia", Milano, 1954, îl plasează pe Kalidasa undeva între sf. sec. IV și sf. sec. VI (p. 147) etc. Vezi și p. 245. [229] HEGEL, op. cit., p. 114 (trad. de Drăghici & Stoichiță, op. cit.). [230] Ibid., p. 115 (trad. ns.). [231] Ibid.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
87. [376] E. PAOLO LAMANNA, op. cit., p. 444. [377] WALTER GARDINI, S.X., Lucantesimo e proselitismo del neo-induismo, în: "Fede e Civilta", op. cit., p. 325. * * * [1 td] GEORG WILHELM FRIEDRICH HEGEL, Enciclopedia științelor filozofice. Partea a doua. Filozofia naturii, Ed. Academiei R.S.R., București, 1971, trad. de Constantin Floru, p. 120-121. [2 td] GEORG WILHELM FRIEDRICH HEGEL, Enciclopedia științelor filozofice. Partea a treia. Filozofia spiritului, Humanitas, București, 1996, trad. de Constantin Floru, p. 62-63. [3 td] GEORG WILHLEM FRIEDRICH HEGEL, Prelegeri de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
istoriei, Humanitas, București, 1997, trad. de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, p. 239. [4 td] Op. cit., p. 258. [5 td] Ibid., p. 259. [6 td] Ibid., p. 260. [7 td] G.W.F. HEGEL, Prelegeri de estetică, vol. I, Ed. Academiei R.S.R., București, 1966, trad. de D.D. Roșca, p. 220. [8 td] Op. cit., p. 221. [9 td] Ibid., p. 316-317. [10 td] Ibid., p. 343-344. [11 td] Ibid., p. 344-349. [12 td] Ibid., p. 349-355. [13 td] Ibid., p. 356. [14
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Ibid., p. 344-349. [12 td] Ibid., p. 349-355. [13 td] Ibid., p. 356. [14 td] Ibid., p. 363. [15 td] Ibid., p. 374-376. [16 td] Ibid., p. 395. [17 td] G.W.F. HEGEL, Prelegeri de estetică, vol. II, Ed. Academiei R.S.R., București, 1966, trad. de D.D. Roșca, p. 56. [18 td] Op. cit., p. 443. [19 td] Ibid., p. 456. [20 td] Ibid., p. 295-296. [21 td] Ibid., p. 575. [22 td] G.W.F. HEGEL, Prelegeri de istorie a filozofiei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
trad. de D.D. Roșca, p. 56. [18 td] Op. cit., p. 443. [19 td] Ibid., p. 456. [20 td] Ibid., p. 295-296. [21 td] Ibid., p. 575. [22 td] G.W.F. HEGEL, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. I, Ed. Academiei R.S.R., București, 1963, trad. de D.D. Roșca, p. 64. [23 td] Op. cit., p. 65. [24 td] Ibid., p. 86-87. [25 td] Ibid., p. 94. [26 td] Ibid., p. 109-110. [27 td] Ibid., p. 116-118. [28 td] Ibid., p. 119-120. [29
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Iug. 14, 3), "Revista clasică" (București) 15, 1943, pp. 60-64. 1948 Il foedus romano con Callatis, "Epigraphica" 11, 1948, pp. 120-130. 1949 L'epigrafe latino-greca din Lavello (Lucania), "Epigraphica" 11, 1949, pp. 71-76 1950 L'inscrizione di "Duenos", "Atti dell' Academia Nazionale dei Lincei" (Memorie della classe din Scienze morali, storiche e filologiche), s. VIII, 2, 1950, pp. 417-469. Il Mezzogiorno nel quadro dei rapporti culturali italo-romeni, "Relazioni adriatiche" (Rassegna universitaria, Bari) 1, 1950, pp. 9-12. Unirea bisericilor. Perspective de viitor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
realizează o concordanță între sufletul colectiv, proiecția sa concretă în ritmul doinelor și al baladelor, manifestarea sa arhitecturală în satul înscris în armonia formelor de relief. În 1936, Blaga publică Spațiul mioritic, iar în 1937, în discursul de recepție la Academie, el face Elogiul satului românesc. Spațiul mioritic consistă într-o tentativă de conceptualizare a identității. Blaga reia aici studiul unei balade, Miorița, a cărei descoperire îi era atribuită romanticului Vasile Alecsandri și căreia îi conferă o dublă inspirație: aceea a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]