17,588 matches
-
A.I., (1969), "Delinquents and Dropouts: An Experimental Programn", în Behavior Change Education and Urban Society, Mai. Jessor, R., , Donovan, J., E., Costa, F. (1991), Beyond Adolescence: Problem Behavior and Young Adult Development, Cambridge University Press, New York. Jessor, R. (1993), "Successful adolescent development among youth in high risk settings" în American Psychologist, 48, pp. 117-126. Jessor, R., Jessor, S. L. (1977), Problem behavior and psychological development: A longitudinal study of youth, Academic Press, New York. Jessor, R., Jessor, S.L. (1980), " A Social- psychological framework
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
D.B, Davies, M. (1992), "Progression to regular marijuana involvement: phenomenology and risk factors for near-daily use", în Glantz M., Pickens, R.,(edit), Vulnerability to abuse, pp. 211-253, American Psychological Association, Washington, DC. Kandel, Denise B. (1980), "Developmental stages in adolescent drug involvement", în Lettieri, D.J., Sayers, M., Pearson, H.W. (eds.), Theories on Drug Abuse: Selected Contemporary Perspectives. NIDA Research Monograph 30. Rockville, M.D: National Institute on Drug Abuse, pp. 120-128. Kaplan & Sadock's. (2001), Manual de buzunar de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Research Monograph 30. Rockville, M.D: National Institute on Drug Abuse, pp. 120-128. Kaplan & Sadock's. (2001), Manual de buzunar de Psihiatrie clinică, Editura Medicală, București. Kaplan & Sadock's, Comprehensive textbook of psychiatry, ediția a VII-a, CD-Rom - Childhood or adolescent Antisocial Behavior. Kaplan, H.B. (1996), "Empirical Validation of the Applicability of an Integrative Theory of Deviant Behavior to the Study of Drug Use", în Journal of Drug, 26(2): 345-378. Kaplan, H.B., Johnson, R.L. (1992), "Relationships Between Circumstances Surrounding Initial
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
of Deviant Behavior to the Study of Drug Use", în Journal of Drug, 26(2): 345-378. Kaplan, H.B., Johnson, R.L. (1992), "Relationships Between Circumstances Surrounding Initial Illicit Drug Use and Escalation of Drug Use: Moderating Effects of Gender and Early Adolescent Experiences", în Glantz, M., Pickens, R.(eds.), Vulnerability to Drug Abuse, American Psychological Association, Washington, DC. Kaplan. H. B. (1975), "Sequelae of Self-derogation: Predicting from a General Theory of Deviant Behavior", în Youth and Society, 7, pp. 171-197. Kim, S.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Kershaw, T., Sipsma, H., Rosenberg, R., Devieux, J.G. (2007), "HIV preventive interventions for adolescents: A look back and ahead", în Current HIV/AIDS Report, 4, pp. 173-180. Mangrulkar, L., Whitman, C. V., Posner, M. (2001), Life Skills Approach to Child and Adolescent, Healthy Human Development www.paho.org/English /HPP/HPF/ADOL/ Lifeskills.pdf. Mannheim, H. (2001), Comparative criminology: a text Book, partea a II-a, The International Library of Sociology, Routlege, Londra. Marlowe, D.B., Patapis, N.S., DeMatteo, D.S. (2003), "Amenability to
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
naturală și polimorfism, Editura Academiei RSR, București. Mănoiu, F., Epureanu, V. (1996), Asistența socială în România, Editura All, București. McNeely, C.A, Nonnemaker, J.M., Blum, R.W.(2002), "Promoting Student Connectedness to School: Evidence from the National Longitudinal Study of Adolescent Health", în Journal of School Health, 72(4), pp. 138-146. Mendes de Leon, C.F., Markides, K.S. (1986), "Alcohol Consumption and Physical Symptoms in a Mexican American Population", în Drug and Alcohol Dependence, 16, pp. 369-379. Merton, R.K. (1938), "Social Structure
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
2014). World Health Statistics, http://www.who.int/gho/publications/world health statistics/EN WHS2014 TOC.pdf?ua=1. Pacione, M. (2009), Urban Geography: A Global Perspective, ediția a 3-a, Routledge, Londra. Pandina, R.J. (1986), "Methods, problems, and trends in studies of adolescent drinking practices", în Annals of Behavioral Medicine, 8, pp. 20-26. Parsons, T. (1951), The social System, Routledge and Paul Kegan, Londra. Peele, S. (1985), The meaning of addiction: Compulsive experience and its interpretation, Lexington Books Lexington, MA. Peele, S. (1980
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
2005 edition). British Heart Foundation Health Promotion Research Group and Health Economics Research Centre, Department of Public Health, University of Oxford. http://www.heartstats.org/ topic.asp?id=4540. Petraitis, J., Flay, B.R., Miller, T.Q. (1995), "Reviewing Theories of Adolescent Substance Use: Organizing Pieces in the Puzzle", în Psychological Bulletin, 117(l ), pp. 67-86. Prochaska, J., DiClemente, C. (1992), "Stages of change in the modification of problem behaviors", în Progress in Behavior Modification, 28, pp. 184-218. Prochaska, J. and DiClemente
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
coord. (1995), Îndrumar privind controlul vamal antidrog, Direcția Generală a Vămilor, Ministerul Finanțelor. Sussman, A.S. (2008), Drug Abuse. Conception. Prevention. Cesation, Cambridge University Press. Sussman, S., C. Dent. L. McAdams, A. Stacy, D. Burton, Flay, B., (1994), "Group Self-Identification and Adolescent Cigarette Smoking: A 1-Year Prospective Study", în Journal of Abnormal Psychology, 103(3), pp. 576-580. Swadi, H., (2000), "Substance abuse in adolescents", în Advances in Psychiatric Treatment, 6, pp. 201-210. Swick, K.J., Williams, R.D.(2006), An Analysis of Bronfenbrenner's
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
132, 143, 210, abuz, 13, 14, 16, 19, 20, 21, 22, 24, 25, 27, 31, 33, 41, 42, 44, 49, 52, 67, 68, 70, 73, 78, 81, 82, 83, 84, 86, 96, 106, 109, 111, 113, 118, 137, 138, 210 adolescenți, 36, 47, 48, 58, 63, 65, 68, 69, 71, 73, 75, 77, 78, 79, 80, 82, 83, 100, 104, 106, 109, 111, 113, 114, 115, 119, 120, 121, 122, 126, 142, 161, 165, 171, 196, 198, 199, 200, 202, 209
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
measures. The work is structured on five chapters, and the official data provided by specialised official institutions were used; subsequently, the author processed the data according to the specifics of the theme. Keywords: deviance, juvenile delinquency, drug use, drug abuse, adolescent. În seria SOCIOLOGIE au apărut (selectiv): • Adopția copiilor în România, Anca Bejenaru • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Biserica și asistența socială din România, Ion Petrică • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ulcerează, rezultând o ulcerație cu margini abrupte, netede și aspect de burbion furunculos. Bolnavul prezintă istoric de lues și RBW+. Este necesară atenție deoarece în prezent se constată recrudescența sifilisului [1,2]. Adenitele tuberculoase sunt frecvente la copii și la adolescenți. Se localizează latero-cervical, supraclavicular și mai rar în regiunea axilară. Inocularea poate fi primitivă pe cale sanguină sau buco-faringiană în ingestia de lapte cu bacil tuberculos. Mai frecvent infecția provine dintr-un focar TBC preexistent visceral, pulmonar, renal sau osteo-articular. Clinic
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
stadiu final al bolii, care se caracterizează prin cavități dilatate, pereți subțiri și fracție de ejecție scăzută. Această modalitate de evoluție nu se întâlnește niciodată la copii ci doar la adulți. Prin contrast, moartea subită caracterizează grupa de vârstă a adolescenților și tinerilor de până în 30 de ani și se produce cel mai frecvent printr-o tulburare malignă de ritm (tahicardie ventriculară, fibrilație ventriculară) apărută în contextul unui efort fizic excesiv. De aceea, sportivii de performanță la care s-a diagnosticat
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
10. PARTICULARITĂȚI GENETICE ALE DZ TIP 1 LA POPULAȚIA DIN ROMÂNIA România este una din țările Europene cu cea mai mică incidență raportată a DZ tip 1 la copii și adolescenți (EURODIAB Study Group 2000; Ionescu-Tîrgoviște et al., 2004), fiind de aproape 10 ori mai mică decât incidența maximă raportată în Europa, în Finlanda. Explicația diferenței mari de incidență poate consta în diferențe în ceea ce privește frecvența factorilor genetici de susceptibilitate în România
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
probanzi diabetici a fost purtător al celei mai protectoare alele, HLA DQ9. Cu o incidență de aproximativ 3-5 cazuri/100 000 locuitori/an, România este una din țările cu cea mai mică incidență a DZ tip 1 la copii și adolescenți din Europa (Ionescu-Tîrgoviște et al., 2004; Șerban et al., 2005). Datele analizei noastre efectuată după metoda AFBAC sugerează că cea de-a treia ipoteză este cea adevărată. Astfel, frecvența estimată a celor două alele de risc (*0302 și *02 - DRB1
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
Mentale, se va analiza: - Cât de eficient a fost programul pentru ceilalți copii. - Câți copii au fost integrați în școala normală și cum s-au descurcat. - Dacă staff-ul a fost pregătit și are experiență în lucru cu copiii sau adolescenții autiști. - Cum sunt organizate și planificate activitățile. - Dacă activitățile sunt bine structurate zilnic și săptămânal, dacă sunt create rutine. - Câtă atenție va primi copilul. - Cum este măsurat progresul. - Dacă comportamentul copilului este observat și evaluat îndeaproape. - Dacă copilul va primi
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
emoționale, anxietății și depresiei prezente în special la autiștii cu nivel funcțional ridicat. De aceea se recomandă și evaluarea stării socio-emoțională, cu rol important în alcătuirea planului intervențional. Sunt multe teste validate de evaluare a anxietății și depresiei pentru copii, adolescenți și adulți ce sunt ușor de aplicat și cotat. Evaluarea indivizilor cu autism poate fi descrisă cel mai bine ca una cu caracter multidimensional. Există o varietate de scopuri care stau la baza inițierii procesului de evaluare, care trebuie fixate
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
cuplează cu cele pentru acasă? i. Dacă se creează instrucțiunile și un orar structurat cu imagini? j. Dacă se organizează pauzele, mesele, evitându-se aditivii alimentari și dacă se acordă atenție posibilelor alergii. 3.3. Caracteristici intervenției specifice școlarului și adolescentului De la vârsta de 3 ani până la 18-21 ani, copilul, adolescentul autist beneficiază de educație gratuită. Indiferent de nivelul de dizabilitate, programul educațional pentru autist trebuie să se bazeze pe nevoile sale unice, documentate și structurate într-un program individualizat de
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
și un orar structurat cu imagini? j. Dacă se organizează pauzele, mesele, evitându-se aditivii alimentari și dacă se acordă atenție posibilelor alergii. 3.3. Caracteristici intervenției specifice școlarului și adolescentului De la vârsta de 3 ani până la 18-21 ani, copilul, adolescentul autist beneficiază de educație gratuită. Indiferent de nivelul de dizabilitate, programul educațional pentru autist trebuie să se bazeze pe nevoile sale unice, documentate și structurate într-un program individualizat de educație. Se recomandă a se consulta un specialist în autism
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
care să asigure asimilarea a cât mai multe componente cognitive. În vederea stimulării copilului, pentru a deveni stăpânul propriului mediu, se propune dezvoltarea capacității de alegere, de selectare prin îmbunătățirea abilităților verbale și nonverbale. Fiind capabil să ia singur decizii copil, adolescentul autist poate deveni mai dornic și entuziast. Promovarea noilor activități trebuie să se bazeze, întotdeauna, pe o reală experiența anterioară acumulată. Copiii au tendința să copieze în special de la colegii din jur, interacționând astfel social, din acest motiv se recomandă
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
bazat pe nivelul funcțional al copilului. Este o terapie eficientă mai ales în cazul cu simptome asociate (motrice, auditive, vizuale, etc.), când subiectul este trecut de vârsta de 7-8 ani. Se aplică și are rezultate chiar dacă este vorba de un adolescent, un adult. În general este o metoda care se aplica cu succes în instituții Ășcoli, grădinițe, sanatorii, clinici). TEACCH se bazează pe calitățile native și pe intervenția timpurie, pe care le valorifică și facilitează trecerea spre etapa de adult. Se
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
și interacțiunea socială. De asemenea furnizează copiilor non-verbali un sens expresiv iar celorlalți le demonstrează logica combinării cuvintelor în fraze și propoziții Ăfoto Nr.1). Aceste simboluri pot fi folosite și în cadrul unor activități cu caracter funcțional. PECS sesizează că adolescenții cu autism nu reacționează prea mult la sistemul de recompense sociale. Intervenția este inițiată cu activități 81 funcționale care vor conduce spre recompense cu ajutor fizic urmându-se un traseu de 8 pași. Un obiectiv este acela de a învăța
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
45 de studii folosind comunicarea facilitată pe 350 de subiecți dintre care doar 6 % au obținut o comunicare independentă. Peste 90% din cazuri au fost influențați involuntar de facilitatori. Asociația Americană pentru Retardul Mintal, Academia Americană Psihiatrică a Copilului și Adolescentului, Asociația Americană Vorbire - Limbaj - Auz, toate aceste corporații internaționale au fost unanim de acord să interzică validarea metodei. 4.7. Metoda integrării senzoriale Fundamentare Mulți copii cu autism prezintă tulburări senzoriale care variază de la moderat la sever. La aceștia integrarea
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
exclusivitate o "problemă socială”. Diversitatea opiniilor referitoare la adolescență derivă din complexitatea în sine a acestei etape din viața omului, cu o dinamică excepțională în timp, cu multideterminări și multicondiționări, dar și din poziția oarecum incertă pe care o ocupă adolescentul în sistemul perioadelor evolutive ale vieții. Locul lui în sistemul relațiilor sociale este mai bine conturat și precizat decât cel al puberului. Totuși adolescentul oscilează din punct de vedere al comportamentului între copilărie și maturitate, fiind însă întors mai mult
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
în timp, cu multideterminări și multicondiționări, dar și din poziția oarecum incertă pe care o ocupă adolescentul în sistemul perioadelor evolutive ale vieții. Locul lui în sistemul relațiilor sociale este mai bine conturat și precizat decât cel al puberului. Totuși adolescentul oscilează din punct de vedere al comportamentului între copilărie și maturitate, fiind însă întors mai mult cu fața spre adult. Despre adolescență s-a scris mult, mai mult decât despre oricare altă etapă a dezvoltării umane. Această perioadă a făcut
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]