28,520 matches
-
XVIIesiècle, Payot, Paris, 106, Boulevard St.-Germain, 1932, p. 138. 366 O. Hintze, Staat und Verfassung, Leipzig, 1942, p. 118. 367 Gh. I. Brătianu, Adunările de stări în Europa, pp. 179-180. 368 apud Trócsány Zsolt, op. cit., p. 9. 369 Pentru amănunte: analiza lui Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 165-172. 370 H. Pirenne, Les anciènnes démocraties de Pays-Bas, Paris, 1910, pp. 225-230. 371 Op. cit., p. 182. 372 Ibidem, p. 35. 373 L. Ranke, op. cit., p. 324. 374 Prima mențiune a denumirii "burgense
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se vedea și Gh. Bichicean, Moldova. Noi documente medievale, Edit. Burg, Sibiu, 2003, p. 7. 566 Documente privind Istoria României, B. Țara Românească, veacul XIII, XIV și XV (1247-1500), Edit. Academiei R.P.R., București, 1953, pp. 2-3, 286-287 (DIR. B). Pentru amănunte, a se vedea: Gh. I. Brătianu, Sfatul domnesc, p. 66; N. Djuvara, op. cit., p. 121; P.P. Panaitescu, Problema originii clasei boierești, în "Interpretări românești. Studii de istorie economică și socială", ed. a II-a, Prefață, note și comentarii de Șt.S.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Al. Georgescu, op. cit., p. 120. 607 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 118, 122-123; V.Al. Georgescu, op. cit., p. 119; P.P. Panaitescu, op. cit., p. 155. 608 G. Castellan, Histoire des Balkans (XIVe-XXe siècle), Edit. Fayard, 1992, pp. 155, 157. 609 Pentru amănunte, a se vedea: H.H. Sthal, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol. I, Edit. Academiei R.P. R., București, pp. 172-173; V.Al. Georgescu, op. cit., p. 128; V. Gionea, L'élection du prince régnant en Valachie et en Moldavie et son
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
da imaet sebea dărjati otn<i>nu să văsem dohodom i da ne imaiut nai te<ga>ti radi siia tiaj nicolij na veaki i in da sea ne um<eșaet>": Ibidem, C. LI/9. 703 A se vedea pentru amănunte: Gh. Bichicean, Reprezentarea clerului în Marea Adunare a Țării în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pp. 535-542; Idem, Adunări de stări în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), pp. 128-139. 704 D. Mioc, op. cit., p. 226; V.Al. Georgescu, Sfatul de obște
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
numirea voievodului Transilvaniei, în "Corviniana", VI, 6, Acta Musei Corvinensis, Hunedoara, 2001, pp. 172-176. 717 DNAS, Sibiu, Fond Magistratul orașului și scaunului Sibiu, act nr. 1/1722, fila 9. 718 A se vedea Istoria românilor, IV, pp. 198-203. 719 Pentru amănunte asupra adunărilor românești din Transilvania, a se vedea: Ioan-Aurel Pop, Instituții medievale, passim; Idem, Românii și maghiarii, pp. 184-186. În privința nobilimii românești din Transilvania, a se vedea: I.A. Pop, Elita românească din Transilvania în secolele XIII-XIV (origine, statut, evoluție
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sale, că haosul se ordonează, că discursul liric se limpezește, treptat, mai ales prin racordarea din ce în ce mai evidentă a textului la ceea ce se poate numi o poetică a simplității eliberatoare. Pe de o parte, printr-o atenție din ce în ce mai mare acordată chiar amănuntului simplu, dar semnificativ în viața individuală; pe de altă parte, prin renunțarea la luxurianța verbală și imageria de factură suprarealistă, ce amenință, în unele poeme din Punțile Stalinskaya, cel puțin, să sufoce textul. Nevoia discursului de întoarcere la poetica lucrurilor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
alocuri nefinisată, tematica de recurență și coordonatele esențiale ale unui univers poetic încă în formare. În viziunea prefațatorului, chiar Adrian Alui Gheorghe, acestea ar fi: "ispita temelor grave, vitalitatea cuvântului și a sintaxei, incursiunea oarecum onirică în universul vast al amănuntelor care individualizează ființa". Să le adăugăm un teribilism specific vârstei, contrabalansat totuși de o gravitate (matură) a interogațiilor asupra raporturilor cu universul, inclusiv cu acela al literaturii. Din balansul permanent între cele două ia naștere o tensiune de bun augur
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un coeficient semnificativ de mysterium fascinans. Nu numai evenimentele capitale traversate și resuscitate, anamnetic, de ființa poetică propria viață intrauterină, nașterea, copilăria, dragostea (văzută, în buna tradiție romantică, drept autenticul principiu ordonator al lumii), căsătoria sau nașterea fiice -, ci și amănuntele cotidiene cele mai diverse par turnate liric, aproape întotdeauna, după un tipar mitic. În fapt, Lucian Vasiliu este unul dintre poeții la care simpla aspirație spre orizontul metafizic este substituită de o totală convingere în prelungirea misteriilor medievale sau romantice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la ville une brise d'amour répandue" [Maupassant, Au printemps, în La parure, p.219]. Provocarea amoroasă înscrisă în ansamblul și în detaliile orașului se traduce prin imposibilitatea de a-i rezista. Orașul-personaj oferă întâlniri neașteptate, descrise cu lux de amănunte în Leș nuits de Paris de Restif de la Bretonne și nuvelele lui Maupassant. Orașului îi este propriu, în mai mare măsură decât oricărui alt spațiu, spiritul aventurii, în care se suprapun anonimatul și hazardul. Parisul a impresionat întotdeauna prin fascinația
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
parțiale. Proza, antumă și postumă, gravitează în jurul anumitor nuclee intratextuale care țin de detaliu, ceea ce a inspirat abordări critice în termeni de fractalii. Este incontestabilă fascinația lui Eminescu față de umbră nici lumină, nici întuneric, ci focalizarea unei prezențe în mișcare. Amănuntul (privit prin microscop, până la dimensiunea infuzorilor) pare să îl capteze pe narator mai mult decât coerența și coeziunea întregului. Exploatăm distincția barthesiană dintre text și operă și remarcăm faptul că textele eminesciene caută nuanțele cele mai potrivite și exersează pensula
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Suprem" (Bhose: 2010 b, 93). 60 "În Craiova, Monte Cristo dramatizat a ținut pe oameni pân-a doua zi dimineața în teatru și nimeni nu gândea la aceea cât timp a trecut" (Eminescu: 2011, II, 315). În varianta finală, acest "amănunt" nu mai apare. 61 Jacques Merleau-Ponty, Bruno Morando Les trois étapes de la cosmologie, Paris: Éditions Robert Laffont (1971), apud (Ioana Em. Petrescu: 2005, 17 et all.), teorie reluată de Jacques Merleau-Ponty în lucrarea Cosmologia secolului XX (trad. rom.). 62 Această
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Claudius (regele fratricid) nu e știut de nimeni la începutul acțiunii, atmosfera generală fiind una de stabilitate și echilibru. Noul conducător s-a căsătorit deja cu Gertrude, soția fratelui decedat (în aparență, din cauze naturale!), starea monarhiei redevenind una optimistă. Amănuntul nu trebuie neglijat. Mentalitarul medieval concepe echilibrul ca pe o fenomenalitate piramidală, cu monarhul de drept, în plină exercitare a puterii, la vîrf. Claudius al lui Shakepeare creează, măcar în debutul lui scenic, această impresie. Deschis, cu abilități diplomatice clare
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de tema crimei perfecte. Naratorul povestirii și, totodată, asasinul creionat de Poe, Montresor un nobil local, deducem după informațiile sumare pe care le primim -, ne spune că a îndurat, cît de bine a putut, injuriile lui Fortunado (rival personal, pesemne, amănunt ce va rămîne, se va vedea, în mare măsură, obscur), dar, cînd ultimul a recurs la insultă, a hotărît să se răzbune. Nu trebuie să ne batem acum capul cu ambiguitatea termenilor folosiți de către personaj injurii (injuries în engleză) și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
plecării definitive, și recunoaște, pocăit, prin intermediul preotului mediator între Dumnezeu și individ -, erorile trecutului. Ce l-a împins însă pe acest bun catolic la săvîrșirea păcatului strigător la cer uciderea de frate? Aici sîntem obligați să reluăm, pas cu pas, amănunte, la timpul expunerii lor, aparent, nesemnificative, din confesiune. În primul rînd, este necesar să remarcăm devoțiunea lui Montresor. Provine dintr-o familie cu înclinații biblice (a se vedea blazonul). Omul pare un catolic practicant convins ("tu, cel ce știi atît
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
împotriva lui. Prezența pisicii între zidurile proaspăt tencuite prefigurează grosolan așezarea cadavru-lui soției în pereții pivniței, peste numai cîtva timp, și poate reprezenta, în consecință, prototipul ("repetiția") crimei perfecte, o pregătire meticuloasă a agresiunii ulterioare. Apoi, incendiul devastator, descris în amănunt, ar putea fi provocat chiar de către criminal, prin aceasta el deconspi-rînd fie și numai metaforic motivația secretă a gestului său odios. Totodată, mențiunea, aparent marginală, că matrimoniul eroului a început foarte timpuriu nu este întîmplă-toare. După ce sîntem informați despre acest
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
unui lucru cumva obscur (deși important), ce ar trebui să completeze, prezumtiv, mesajul subteran al cărții. E necesar să observăm că invitația la complicitatea dintre autor și cititor lipsește din romanele precedente ale scriitorului. În mod evident, el are un amănunt în plus în interiorul proiectului artistic din Marile speranțe, pe care vrea să-l facă explicit, cu orice preț, lectorului minuțios. Să vedem etapele transformării lui Pip, pentru a înțelege ce se întrezărește, atît de enigmatic, în spatele lor. Patru "stadii", cum
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de prim rang, The Wings of the Dove/Aripile porumbiței și The Golden Bowl/Potirul de aur), cînd, paralizat (în urma unor atacuri succesive de apoplexie), încă mai are frînturi anamnetice din vechiul coșmar. David Lodge urmărește angoasa creației pînă în amănuntele conținutului ei masochist, de "damnare" și "disperare". De aceea, vreau să cred, cazul lui Henry James rămîne aici mai mult un pretext pentru generalizare și nu prilejul unei incursiuni în excepțional. Vorbind despre generalitatea situației "auctoriale" a lui James, să
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
soți, generate, paradoxal, de un sentiment al trădării emoționale (relația homoerotică dintre Mona/June și personajul Anastasia, în Nexus, în realitate, Jean Kronski). Henry divorțează pentru a doua oară, începînd, la Paris, o relație cu Anais Nin (relație descrisă, cu amănunte grafice, în Tropicul Cancerului). Anais îl va ajuta să publice acest prim roman, cu banii lui Otto Rank. La debutul celui de-al Doilea Război Mondial, Miller revine în America, stabilindu-se în California. După 1961 (în urma "procesului pentru pornografie
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cu circumspecție. Ideea a dus la aprecierea controversatului American Psycho (interzis, în unele țări și chiar în unele state americane, pentru violența sa!) drept relatarea ficțională a unui psihopat captiv în interiorul viziunilor sale morbide (Patrick Bateman, naratorul-protagonist, ne povestește, cu amănunte terifiante, multitudinea de crime săvîrșite într-un fel de transă psihotică; funcționar de bancă în timpul zilei, el devine un Mr.Hyde postmodern noaptea, ucigînd femei frumoase, parteneri de afaceri, homeless people, indivizi întîlniți ocazional etc. și căzînd, pe rînd, în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
o diatribă violentă la adresa domniei lui Iustinian, împărat altfel abordat pozitiv în textele istorice redactate și expuse de Procopiu pe parcursul vieții!). Considerată de unii "anecdotică", de alții "grotescă" și "pornografică" (cu precădere în capitolul 9, unde autorul ne povestește, cu amănunte picante, felul în care Teodora a ajuns împărăteasă a Constantinopolului, din curtezană de mîna a doua, ca urmare a unui decret imperial), istoria lui Procopiu este, în fond, un studiu antropologic, încercînd să pătrundă în mentalitățiile obscure din spatele evenimentelor politice
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
lună înaintea nașterii lui!) și mamă nemțoaică, Heinrich Karl Bukowski (transformat în Henry "Hank" Charles Bukowski) emi grează, alături de familie, în Statele Unite, la Los Angeles (orașul derulării narațiunilor de mai tîrziu). Crește într-o familie disfuncțională (descrisă, cu lux de amănunte, în romane) și pe un fundal socio-economic nefast (Marele Crah). Duritatea excesivă a tatălui (dublată de o pasivitate nefirească a mamei) marchează copilăria scriitorului care se descoperă, treptat, un ins fără vocația alterității (are, de altfel, o perspectivă cinic-sarcastică asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
debut fusese premiată pentru "cel mai bun roman în lucru", mereu s-a temut că nu va putea vinde The Historian unei edituri, "din cauza îmbinării neobișnuite a elementelor narațiunii"). Cu toate acestea, autoarea nu-și pierde niciodată firul director în amănuntele "digresiu nilor" ori "intercalărilor", dovedind un talent epic nativ. Ea se include, înainte de orice, în categoria povestitorilor autentici, susținîndu-și succesul de public prin arta narațiunii și, doar la un al doilea nivel, prin cea a sugestiei. Intriga romanului începe cumva
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
vederea pe femeile marginalizate de sistemul patriarhal, care, cu multitudinea lor de trăiri emoționale și psihologice, ar fi oferit o substanță epică mult mai diversă. În practica narativă, scriitoarea crede în desenul de ansamblu și nu în contururile lui de amănunt. Imboldul sociologic primează în fața celui psihologic. De aceea, surprinde iritarea romancierei la auzul comentariului că este percepută drept "un reper al feminismului". În interviuri și eseuri autonome, ea constată suficient de agasată că stereotipul unei astfel de recep tări se
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Wilt însă nu-și pierde calmul, știindu-se nevinovat, și, în plus, descoperă, în contextul arestării, nebănuite voluptăți de comunicare. Disprețuit de soție și studenți, protagonistul primește acum din partea tuturor o atenție desăvîrșită, fiind ascultat și înregistrat cu minuțiozitate debordantă. Amănuntele povestirilor lui (absolut banale și imposibil de incriminat în vreun fel) sînt disecate pe toate părțile, ca venind, bineînțeles, dinspre un asasin periculos. Flint nu dezvăluie ambiguități legate de profesor, ci numai certitudini. Pentru el, inteligența și educația anchetatului sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
etape urmate de fiecare. Vorbim, firește, de un autor model și de un cititor model, care nu presupun și eventualele excepții demne de a fi luate în considerare. Munca intelectivă a cititorului, în receptarea unei opere literare, este cercetată în amănunt de profesorul Jesús Martínez del Castillo 129, care se sprijină, în studiile sale, "pe două versante teoretice fundamentale: perspectiva filosofică a lui Ortega y Gasset și teoria lingvistică a lui Eugeniu Coșeriu"130. Autorul cercetează un fapt cunoscut deja, acela
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]